3,889 matches
-
cu icoana pictată: privind trăsăturile trupului său, pă‑ trundem cu spiritul după putință, slava dumnezeiască. Suntem duali constitu‑ iți din suflet și din trup, iar sufletul nostru nu este unul la vedere ci este învă‑ luit într‑un fel de veșmânt; ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal. Căci așa cum auzim cuvintele sensibile cu urechile noastre trupești și așa cum înțelegem lucrurile spirituale, tot astfel, prin contemplația în trup, ajungem la contemplația în duh. Cristos și‑a asumat un trup
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
aproape complet sculptura care prin exaltarea frumuseții corpo‑ rale, deținea o încărcătură de senzualism clasic: capul, expresie a sufletului, devine punctul de sprijin, centrul de greutate al imaginii, în timp ce restul corpului rămâne pe locul al doilea, ascuns aproape mereu de veșminte. Pictorul așadar, nu voia să reprezinte numai corpul, ci și sufletul. Pentru aceasta, chipul avea o privire fixă, ochii fiind exagerat de mari, buzele subtile aproape imateriale lipsite de senzualitate; nasul se profila ca o linie nesemni‑ ficativă verticală sau
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în expri‑ marea misterului creației. În cadrul acestei opere, nimic nu abate atenția de la subiectul principal: Adam e întins pe pământ în toată frumusețea și vigoarea sa. În fața lui, purtat parcă de eter, apare Dumnezeu susținut de îngeri, îmbrăcat cu un veșmânt alb care se umflă ca o pânză. Mâna întinsă încă nu o atinge pe cea a lui Adam, dar primul om se trezește deja ca dintr‑un somn adânc și contemplă fața Creatorului său. Simplitatea gestului și forța lui evocă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
săi ani, este faimosul grup cu tema Pietà, din bazi‑ lica sfântul Petru din Roma. Dacă ceea ce ne impresiona la David era forța, aici trăsătura principală este delicatețea execuției și adâncimea sentimentului. Fecioara, ceva mai în vârstă decât Isus, în veșminte care se revarsă bogat în jurul ei și care ne amintesc de arta Țărilor de jos pe care o cunoștea Michelangelo din gravuri, ține pe genunchi trupul lui Isus mort, gingaș și ondulat, ca o floare ruptă și așezată în poala
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de mese a mănăstirii Santa Maria delle Grazie - este considera‑ tă prima lucrare din perioada apogeului Renașterii. Prin această pictură sunt afirmate majoritatea principiilor importante ale picturii renascentiste italiene, 26 Drapaj - mijloc de expresie plastică, folosind reproducerea felului cum un veșmânt se modelează după corp. Buna‑vestire recunoscându‑se importanța artei, cât și importanța predecesorilor lui Leo‑ nardo din secolul al XV‑lea cum ar fi: Filippo Brunelleschi, Donatello, Ma‑ saccio și Leon Battista Alberti. Alte carac teristici ale acestei opere
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de spus care era semnificația ei originară. În opera de alături Raffaelo își dovedește extra‑ ordinara lui măiestrie. Ca într‑o reprezentație sce‑ nică perdelele verzi sunt trase deoparte pentru a o dezvălui pe sfânta Fecioară Maria plutind printre nori: veșmântul se mișcă de parcă ar fi umflat de vânt. Papa Sixtus de la care își trage numele lucra‑ rea („Madona Sixtină”), se uită în sus către Maria în timp ce sfânta Varvara închide cucernic ochii; jos, doi îngeri își sprijină coatele pe marginea ta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
vedere artistic coloritul lor anti‑naturalist, proporții‑ le personajelor deliberat distorsionate, spațiul pictural aparent nerealist al lucrărilor sale, ne trimit spre expre‑ sionism. În acest tablou, artistul reușește să surprindă momentul dinaintea răstignirii cu o intensitate maximă. Îmbrăcat cu un veșmânt roșu sângeriu, Cristos domină tabloul, fiind urmat îndeaproape de soldați ro‑ mani dintre care unul îi smulge hainele în timp ce altul îi pregătește crucea. 4.8. Rogier van der Weyden - promotorul stilului naturalist Roger de la Pasture (cca. 1399/1400, Tournai‑1464
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lui Hristos de un centru de echilibru secundar, situat între cele două figuri. Comunicarea celor două figuri principale este întipărită de schema coloristică dominantă cu tripleta culorilor primare prezentată de tunica roșie a lui Hristos, mantia albastră de pe sol și veșmântul galben al îngerului. Culorile primare solicită una alteia să se împlinească, legând astfel cele două personaje. Când privitorul încearcă să împace efectele dinamice ale diferitelor relații, ajunge să sesizeze complexitatea compoziției manieriste, o luptă hotărâtoare care nu poate oferi un
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
unde va deveni de neatins. Distincția dintre regiunea inferioară și cea superioară este simbolizată și prin distribuirea culorilor principale. Figura Magdalenei are forma activă a unei pene, târându-se pe pământ ca un melc și întărită de roșul aprins al veșmântului. Acestei identificări a femeii cu culoarea caldă i s-a răspuns cu albastrul rece al apei, învăluind capul bărbatului în partea superioară a tabloului. Capitolul VIII Volume și puncte nodale În capitolele precedente, cele două principii compoziționale ale noastre au
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în latul tabloului și picioarele rănite apar în prim-plan, în timp ce pieptul, construit ca terasele unei plantații chnezești, se umflă ca să culmineze cu chipul trist semănând măștii lui Eminescu. Rar se întrevăd în artă, atât de fericit, semnele măreției sub veșmintele simplității!72. Referințele picturale și descrierea ekphrastică au în romanul lui Mircea Horia Simionescu o miză ironică. Dicționarul onomastic joacă în istoria ekphrasis-ului din literatura română un rol comparabil cu cel al romanului lui Perec, O colecție de amator în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de o stare de sărbătoare cu vorbe mari spuse cu precizia unui om al cuvântului, a lăsat mărturie în album o pagină fără egal ce poartă denumirea „Secvențe din strălucirea artei” „Iată, sunt în fața unui tablou uriaș al cărui singur veșmânt, pe o vreme sufletească, atât de capricioasă, este doar MĂRIA-SA CULOAREA, inițial acest firav izvor ce iese la întâlnirea cu lumea de cele mai multe ori mirat și timid precum o floare în muguri primăvara, încărcând-o încet-încet de aură proprie
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
luat nici o măsură, ci s-a mulțumit să adauge, că ar fi mai bine ca aceștia să fie aduși pe calea cea bună, prin măsuri luate în particular, decât să fie supuși oprobriului pubic. Mulți bărbați înstăriți continuau să poarte veșminte de purpură, în ciuda faptului că nu aveau voie. Tiberius nu i-a mustrat și nici nu i-a pedepsit. Dar într-o zi când o ploaie s-a ivit din senin în timpul unor jocuri festive, el s-a acoperit cu
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
chiar cu puțin timp înainte de atacul În contra direcției de astăzi în cultura română, B.p. Hasdeu, publică în Românul (11 ianuarie 1868) articolul Caracterul naționalității române ca baza legislațiunii sale, în care se dezvoltă o teză identică: legislația democratică este definită veșminte exotice, aduse cine mai știe de unde și croite cine mai știe pentru cine. La fel gândește și Cezar Bolliac care, în Trompeta Carpaților (7/19 aprilie 1868), combate aceeași traducere formală, mecanică, de legi străine, neelaborate. De altfel, tot el
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de o stare de sărbătoare cu vorbe mari spuse cu precizia unui om al cuvântului, a lăsat mărturie în album o pagină fără egal ce poartă denumirea „Secvențe din strălucirea artei” „Iată, sunt în fața unui tablou uriaș al cărui singur veșmânt, pe o vreme sufletească, atât de capricioasă, este doar MĂRIA-SA CULOAREA, inițial acest firav izvor ce iese la întâlnirea cu lumea de cele mai multe ori mirat și timid precum o floare în muguri primăvara, încărcând-o încet-încet de aură proprie
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de speranță, când deodată zări prin grilajul aurit un spectacol care era să-i scoată un strigăt de bucurie. De cealaltă parte a grilajului, era un băiat drăguț, pârlit de soare, înnegrit de sporturi și de exerciții în aer liber. Veșmintele lui de mătase și saten, erau împodobite cu obiecte scânteietoare; purta la șold o săbioară și un pumnal, încrustate cu pietre prețioase; era încălțat cu ghete cu tocul roșu; pe cap avea o căciulită elegantă, stacojie, împodobită cu pene ce
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
din text cuvintele necunoscute și explicați-le cu ajutorul dicționarului. 2. Împărțiți textul pe fragmente logice și scrieți ideile principale corespunzătoare fiecărui fragment. 3. Realizați caracterizarea celor două personaje, completând o diagramă Venn. 5. Analizați părțile de propoziție învățate din propozițiile: Veșmintele lui de mătase și saten,erau împodobite cu obiecte scânteietoare. Pălării și șepci, zburară în aer... 6.Alcătuiți propoziții în care cuvintele scânteie și doi să fie subiecte, apoi atribute și apoi complemente. 7.Imaginează-ți și scrie textul unei
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
dar tot atât de interesat, poate cu o admirație discretă, dar rareori exprimată, chipul și sufletul feminin. Imaginarul cotidianului De la femeie este începutul păcatului și prin ea toți murim. (Ecclesiastul) Cusutu-mi-a haine de piele/ păcatul și mie,/ dezbrăcându-mă de veșmântul țesut de Dumnezeu. (Canonul Mare, II a 12) Textul și imaginea ne atestă faptul că regimul de vizibilitate publică al medievalității era dominat de gesturile de omagiere a regalității și a eroicului și de manifestările puterii voievodale, boierești sau negustorești
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
duce la înlocuirea noțiunii de ideologie cu mentalitatea, v. Martin I 6-14. 3 Pentru istoricul conceptului de ev mediu, v. și Le Goff, Il Medioevo; Gatto; Sergi; Smalley. 4 Vezi Folz: Acte de cancelarie, reprezentări figurative, rituri liturgice, semne exterioare (veșminte și embleme), iată, pe lângă unele texte narative, mijloacele noastre de informare pentru prima parte a evului mediu. (L'idée d'Empire en Occident du Vè au XIVè siècle. Paris: Aubier, 1953, apud Le Goff, Imaginarul medieval 447). 5 Schramm, Percy
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
îmbogățind gânduri și sentimente și calitatea de artă pură - „idealism însuflețit de concepții moderne” (Ovid Densusianu, Sufletul nou în poezie, Ideal și îndemnuri), icoană a puterii „sintetice” a intelectului (D. Caracostea, Pentru cultura artistică în școală) și, în descendență mallarméeană, veșmânt polisemantic al ideii (Pompiliu Păltănea, Adevăr și legendă). Având curajul și forța de a se desface de prejudecăți și de a pătrunde dincolo de concret, simbolismul e văzut capabil să ajungă la tiparele ultime: instinctul vital și conștiința universală și absolută
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
este foarte bine pusă în valoare de reperele cromatice. După cum observăm, în lucrarea „Isus apărând în fața discipolilor după Înviere”, culoarea îmbracă formele conturate de desenul executat în aquaforte, încercând parcă să ne enumere atributele atmosferei mistice, ale părului, pielii și veșmintelor. Edgar Degas (Fig. 80) și-a găsit în tehnica monotipului un aliat pentru continuarea lucrărilor personale, creând practic un gen artistic în sine. El va pune astfel în valoare tehnica sa de șevalet numită astăzi „desen pictural”. Folosește posibilitățile de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
cazul „Autoportretului” lui Rembrandt (Fig. 5.) este exprimată atât la nivel de formă, cât și de textură. După cum putem vedea valorile semnelor în plan depărtat, părul sau mâna sunt mai palide și cu o încărcătură texturală mai mică decât forma veșmântului din planul apropiat. Dacă părul din planul al doilea se citește vag, haina este atât de clară, încât se poate percepe chiar și forma care o decorează. Rembrandt a reușit să sugereze distanțele atât prin valorile tonale mai mici sau
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
ca în cazul desenului în peniță. Prin analiza cu o lupă a semnelor figurate, putem observa că materia părului sau a pielii este foarte atent desenată, cu o structură aproape regulată ordonată pe toată suprafața (Fig. 7), pe când în cazul veșmântului sau al beretei texturile semnelor figurate sunt ordonate doar în zonele unde materialul textil ia forma corpului (Fig. 8). Semnele dezordonate le regăsim aparent în toate zonele unde mișcarea modifică forma, fie că este vorba de o cută a stofei
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
este remarcabil de bine rezolvată în gravură de Rembrandt. Dacă ne apropiem de detaliile figurate, observăm cum, prin câteva modificări ale semnului, izbutește să ne prezinte credibil fiecare materie și material în parte, de la luciul ochilor la firele din blana veșmântului sau la textura feței de masă. Un alt element esențial în figurarea materialităților în cazul lui Rembrandt este umbra, prezentă printr-o textură aglomerată, aproape egală, spre deosebire de zona contrastantă, de conflict cu lumina, unde semnul gravat este cel mai puternic
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
prin staticitatea lor să ne arate că toată acțiunea se desfășoară într-un cadru calm, într-un interior definit. Mișcarea personajelor este „înghețată” datorită structurilor liniare bine ordonate, în funcție de materialul redat, fie că este vorba de păr, piele, blană, os, veșmânt sau masă de lemn. Apropierile și depărtările sunt figurate printr-o țesătură de linii perfect delimitate de umbră și lumină în planul apropiat și topite în fundal prin intersecția cu liniile care sugerează atmosfera. Lucrarea, din punct de vedere plastic
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
materială a stampei poate fi compensată printr-o preocupare sporită față de materialitatea formelor figurate. Eliberarea artistului de restricțiile impuse de tehnicile tradiționale a condus spre noi tipuri de concept în gravura neconvențională modernă. Materialitatea încetează să fie doar un atribut veșmânt al unei forme și se reconfigurează într-un atribut concret al însuși semnului plastic. Astfel, transparența unui gri sau adâncimea catifelată a unui negru, rigoarea unei incizii lineare sau caligrafia sinuoasă a unui alt traseu se dovedesc atrăgătoare indiferent dacă
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]