15,959 matches
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > VERBUL DIN OGLINDĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEME DE AL.FLORIN ȚENE Verbul din oglindă Verbul încărcat de înjurătură s-a privit în oglindă, speriat de propriul chip și
VERBUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375127_a_376456]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > VERBUL DIN OGLINDĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEME DE AL.FLORIN ȚENE Verbul din oglindă Verbul încărcat de înjurătură s-a privit în oglindă, speriat de propriul chip și ură s-a spâmzurat de-o grindă a frazei următoare... plecată aiurea pe cărare fraza a luat foc de supărare văzând că verbul nu
VERBUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375127_a_376456]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > VERBUL DIN OGLINDĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEME DE AL.FLORIN ȚENE Verbul din oglindă Verbul încărcat de înjurătură s-a privit în oglindă, speriat de propriul chip și ură s-a spâmzurat de-o grindă a frazei următoare... plecată aiurea pe cărare fraza a luat foc de supărare văzând că verbul nu mai moare. Ajunsă
VERBUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375127_a_376456]
-
ȚENE Verbul din oglindă Verbul încărcat de înjurătură s-a privit în oglindă, speriat de propriul chip și ură s-a spâmzurat de-o grindă a frazei următoare... plecată aiurea pe cărare fraza a luat foc de supărare văzând că verbul nu mai moare. Ajunsă-n sat l-a adoptat ca predicat... Ziua a șaptea după Alexandru După ce Dumnezeu a sfințit lucrarea Lui Cuvântul în mine a căpătat mișcare A ochilor ce dau de știre în ziua nimănui Spre a înțelege
VERBUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375127_a_376456]
-
fiarbă la soare. Dând în clocot la văzul femeilor goale Ziua a pus nisip în apa cea luat-o la vale, Eu stand la pândă cu gândul și dorul Așteptam să țâșnească din ceașcă izvorul. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Verbul din oglindă / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 304, Anul I, 31 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
VERBUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375127_a_376456]
-
să aflu ce sau cine sunt. Astăzi îmi este viața dragă, cu fruntea sus, pe drumul meu, nu vreau mai mult decât mi se cuvine, nu vreau a ști cărarea mai departe, nu vreau să-mi sprijin viața pe un verb. Cu viața-n brațe merg și lupt mereu. N-aș vrea să crezi că pot mai mult ca tine. Încearcă, omule, și vei vedea că nu e greu! Fii veselă Fii veselă ca luna plină când adierea nopții o alină
MEDITAŢIE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375151_a_376480]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > MAGDALENA BRĂTESCU - FIINȚA VERBULUI LIRIC Autor: Magdalena Brătescu Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului A FI A fi bobul de grâu ce moare-n pâine, A fi idila cotidiană ce de rutină nu se teme, parfum al tinereții
FIINŢA VERBULUI LIRIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375155_a_376484]
-
stingi, Tril de păsări cântătoare de-ai fi te-ar croncăni asurzitor înaripate-n doliu, De-ai fi tu calp cu etichetă un cor de osanale te-ar slăvi. ------------------------------------ Magdalena BRĂTESCU Rehovot, Israel februarie 2015 Referință Bibliografică: Magdalena BRĂTESCU - FIINȚA VERBULUI LIRIC / Magdalena Brătescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V, 24 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Magdalena Brătescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
FIINŢA VERBULUI LIRIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375155_a_376484]
-
dintr-o interdicție întreagă. Horror! Striga cel ce dorea să strice Eroarea umană.Povestea e semn de întrebare, Rămas în istorie piatră de încercare. Șablonul îl știm.Mai urcăm o treaptă Iubind Adevărul și Calea cea Dreaptă. Gonea umbra prin verbe adânci Ora târzie îl pregătește pe Mephisto Era cineva în chilie pe brânci, Turna în cuvinte ispite și stânci Humanus trebuia răstignit în univers, Eroare percepută altfel în vers. Pachetul cu plictiseală Pachetul cu plictiseală Duminica îl ține sub braț
PACTUL FAUSTIC CU ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375272_a_376601]
-
speriat de puterea studențimii de a dărâma un sistem inuman, a decis înăbușirea până și a celei mai neînsemnate posibilității de deviere sau dizidență.Sub pretextul „întăririi dictaturii proletariatului și al construirii cu succes a socialismului”, ... VIII. MAGDALENA BRĂTESCU - FIINȚA VERBULUI LIRIC, de Magdalena Brătescu, publicat în Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015. A FI A fi bobul de grâu ce moare-n pâine, A fi idila cotidiană ce de rutină nu se teme, parfum al tinereții veșnice cu buze
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
2016 Toate Articolele Autorului § Are două variante: -mă (după rădăcinile verbale care au în ultima silaba una din vocalele a, ï, o sau u) și -me (după cele ce au ultima vocală e sau i). § Se adaugă la rădăcinile verbelor turcescoide pentru a forma tema negativă a verbelor de conjugat. La tema negativă se alipesc sufixele timpului trecut. Accentul cade pe silaba anterioară sufixului de negație. anla- + -mă + -dï = anlàmadï ‘nu a înțeles’ ćek-
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
după rădăcinile verbale care au în ultima silaba una din vocalele a, ï, o sau u) și -me (după cele ce au ultima vocală e sau i). § Se adaugă la rădăcinile verbelor turcescoide pentru a forma tema negativă a verbelor de conjugat. La tema negativă se alipesc sufixele timpului trecut. Accentul cade pe silaba anterioară sufixului de negație. anla- + -mă + -dï = anlàmadï ‘nu a înțeles’ ćek- + -me + -ți = ćèkmeti ‘nu
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
anla- + -mă + -dï = anlàmadï ‘nu a înțeles’ ćek- + -me + -ți = ćèkmeti ‘nu a plecat’ dinle- + -me + -di = dinlèmedi ‘nu i-a trecut prin gând’ § Dintre sufixele personale ale verbelor turcești la timpul prezent simplu negativ, spoitoreasca l-a preluat doar pe cel de pers. III sg., -r schimbat în -z, transformat în -s. Sufixul de negație și sufixul personal -s fac silaba accentuată. uj- + -mă + -s = ujmas (na ujar
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
-s. Sufixul de negație și sufixul personal -s fac silaba accentuată. uj- + -mă + -s = ujmas (na ujar) ‘nu se potrivește’, ‘nu se cade’ ol- + -mă + -s = olmas (na olur) ‘nu se duce’, ‘nu trece’, ‘nu-i posibil’, ‘nu se face’ § Verbele turcești la prezent simplu negativ își schimbă categoria gramaticala, devenind adjective (cu 2 terminații ambigene, -s la singular și -des la plural), adverbe (de mod, atitudine, predicative - ce admit copula: ujmas ‘nepotrivit’ ke ‘că’ / te ‘să’). (idiomul spoitorilor) Referință Bibliografica
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/ BIZ- SI DES-/DEZ- Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului bis-/biz- este preluat din limba slavă, iar des-/dez- din limba română. Servesc la formarea de verbe, adjective și substantive, cu sensul de “fără”, “lipsit de” sau opus în raport cu cele de derivat. Iată câteva exemple de cuvinte compuse cu aceste elemente: rromi xaladitka bizbangkiribnasqiro adj. m. fără îndoire, neîndoit, neaplecat, neabătut bizjilenqiro adj. m. fără acte/documente
PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/BIZ- ŞI DES-/DEZ- de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372652_a_373981]
-
gen masculin, terminate la N. sg. în consoană și pl. în vocala -a accentuată. La fel ca în dialectele rromilor bergitka, polska, ruska (xaladitka), lotfitka, litofska, -pen este nominalizatorul principal, deadjectival, deavdverbial și deverbal, pe când varianta -ben transformă doar unele verbe în substantive. În graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu - Mureș (domnești = răjikane rroma), din Mera - Cluj (2), Dumbrăveni - Sibiu (rrom-vlahi ardeleni) (3), dar și în graiul bumbăcarilor, în graiul căldărarilor din Sibiu (4), -ben este relict, neproductiv; se întâlnește numai la substantivele
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu - Mureș (domnești = răjikane rroma), din Mera - Cluj (2), Dumbrăveni - Sibiu (rrom-vlahi ardeleni) (3), dar și în graiul bumbăcarilor, în graiul căldărarilor din Sibiu (4), -ben este relict, neproductiv; se întâlnește numai la substantivele abstracte formate de la verbe, cu sensuri specializate. xal (xalǎ) a mânca > xa- + -ben = xaben, ~a s.m. mâncare Sufixul abstractizant caracteristic, cvasigeneralizat, este la domnești N. sg. -(V)bò pl. -(V)bè, OBL. sg. -(V)màs- pl. -(V)mà
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -mák este marca infinitivului pozitiv în turcă. Se adaugă doar rădăcinilor verbale care au în silaba finală o vocală posterioara. Originând în acestă, nominalizatorul deverbal spoitoresc -màk- se alipește rădăcinilor verbelor turcescoide, integrate cu infixul -(V)sar- sau rrome. Substantivele abstractive formate cu acest sufix sunt paroxitone, masculine, cu terminațiile de N. sg. și pl. -os și -oja: (o) (V)màk/os, -oja Referință Bibliografica: SUFIXUL -MAKOS / Sorin Cristian
SUFIXUL -MAKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372649_a_373978]
-
vocala din ultima silabă a rădăcinii/temei, vocala accentuată din sufix (V̀) este: -i după e și i, -ï după a și ï, -u după o și u. Acest sufix este productiv. Formează nume de la substantive, adjective, verbe. Substantivele abstracte formate pot exprima o calitate, o ocupație, o îndeletnicire, o situație, un teritoriu, o instituție, o colectivitate, un loc în care există mai multe obiecte de același fel. Sunt de gen masculin, cu terminații xenoclitice neaccentuate la N.
SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979]
-
din sufixul turcesc -mıș, cu alomorfele -mıș, -miș, -mus, -müș, cu care se formează în limba turcă tema timpului trecut subiectiv, ce îndeplinește și funcția participiului timpului trecut. În idiomul spoitorilor cu sufixul -m`Vśi se realizează participiul verbelor turcescoide. Virtual, toate verbele de origine turcă adaptate paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără infixul verbal -(V)sar se întâlnește formă de participiu cu sufixul -m`Vśi
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
cu alomorfele -mıș, -miș, -mus, -müș, cu care se formează în limba turcă tema timpului trecut subiectiv, ce îndeplinește și funcția participiului timpului trecut. În idiomul spoitorilor cu sufixul -m`Vśi se realizează participiul verbelor turcescoide. Virtual, toate verbele de origine turcă adaptate paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără infixul verbal -(V)sar se întâlnește formă de participiu cu sufixul -m`Vśi. Pentru sensuri nuanțate, s-
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
ce îndeplinește și funcția participiului timpului trecut. În idiomul spoitorilor cu sufixul -m`Vśi se realizează participiul verbelor turcescoide. Virtual, toate verbele de origine turcă adaptate paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără infixul verbal -(V)sar se întâlnește formă de participiu cu sufixul -m`Vśi. Pentru sensuri nuanțate, s-a extins pentru unele verbe compuse cu verbul dela (dias) “a da” (al doilea component). Are trei
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără infixul verbal -(V)sar se întâlnește formă de participiu cu sufixul -m`Vśi. Pentru sensuri nuanțate, s-a extins pentru unele verbe compuse cu verbul dela (dias) “a da” (al doilea component). Are trei variante fonetice, armonizate cu vocală ultima din rădăcinile verbale: -m`ïśi (după a și ï), -m`uśi (după o și u
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără infixul verbal -(V)sar se întâlnește formă de participiu cu sufixul -m`Vśi. Pentru sensuri nuanțate, s-a extins pentru unele verbe compuse cu verbul dela (dias) “a da” (al doilea component). Are trei variante fonetice, armonizate cu vocală ultima din rădăcinile verbale: -m`ïśi (după a și ï), -m`uśi (după o și u) și -m`is
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LA (-LE) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este un morfem originar din turcă, care formează în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, de la substantive, adjective, interjecții, de obicei preluate din turcă. Este armonizat cu vocală ultima a rădăcinii/temei, -la după a, ï, o și u, iar -le după e și i. Verbele formate au sens tranzitiv, mai rar intranzitiv
SUFIXUL -LA (-LE) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372654_a_373983]