4,511 matches
-
mai multe culmi cu pajiști alpine și versanți bine împăduriți. Munții Piatra Craiului se desfășoară în nord-vestul grupei, fiind alcătuiți dintr-o uriașă creastă calcaroasă cu versanți abrupți și mase de grohotiș; în est, râul Dâmbovicioara a săpat chei în versanții cu relief carstic, unde se află peștera Dâmbovicioara. Între aceste masive se află culoarul Rucăr-Bran, o regiune mai joasă la 800 - 1 300 m, alcătuită din culmi netede formate din roci cristaline și petice de calcar, conglomerate, gresii. Râurile sunt
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
a adăugat, în ultimii ani, agroturismul. Grupa Munților Făgăraș se desfășoară între văile Dâmboviței, la est, și Oltului, la vest, fiind alcătuită din: Munții Făgăraș, în nord, formând cea mai lungă creastă montană carpatică (cca 60 km), ce domină prin versanți povârniți (peste 1 000 m) Depresiunea Făgăraș și valea Oltului, au șase vârfuri cu înălțimi ce depășesc 2 500 m, între care se remarcă Moldoveanu (2 544 m) și Negoiu (2 535 m). În acești munți se află circuri și
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pajiști alpine, păduri de conifere și foioase. Munții Godeanu au o poziție aproape centrală. În jurul vârfurilor de peste 2 000 m (Gugu, 2 291 m) se găsesc circuri și văi glaciare. Munții Retezat, care se desfășoară în nord-est, se termină prin versanți cu pantă mare deasupra depresiunilor Hațeg și Petroșani. Au cel mai mare număr de văi și circuri glaciare. În acest masiv se află cel mai întins lac glaciar (Bucura) și cel mai adânc (Zănoaga) din Carpații românești; o parte a
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Zănoaga) din Carpații românești; o parte a masivului este declarată Parc Național din 1935, cu zonă strictă de ocrotire de 1 840 ha. Munții Vâlcan, situați în sud-est, au înălțimi mai mici (vf. Straja cu 1 868 m), dar prezintă versanți abrupți, chei și vârfuri calcaroase. În sud-vest sunt Munții Cernei și Munții Mehedinți, formați din calcare și șisturi cristaline, care au altitudini reduse și sunt bine împăduriți. Între ei se află Valea Cernei. În nord-vest se află Munții țarcu, cu
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și culmi din calcare cu peșteri declarate rezervații naturale (Scărișoara, în care se află un ghețar, Cetățile Ponorului, Urșilor etc.) și chei. Aici își au izvoarele pâraiele care alcătuiesc Crișul Negru, Someșul Cald, Someșul Rece, Arieșul, Crișul Alb etc. Pe versanții văilor sunt păduri de brad sau de amestec (molid și fag), iar pe culmi, pășuni folosite pentru creșterea animalelor. În sud se află muntele Găina (1 484 m), cunoscut prin sărbătorile tradiționale. Sunt traversați de mai multe drumuri ce conduc
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de depresiuni (Dumitrești, Policiori, Cislău, Vălenii de Munte, Câmpina, Pucioasa etc.) se află între dealuri, având mărimi diferite. Ele adăpostesc sate mari și orașe, iar ocupațiile locuitorilor sunt diversificate. Dealurile cu înălțimi de la 300 m la 1000 m au pe versanți fânețe, livezi, pâlcuri de pădure, sonde de petrol etc. În Subcarpații de Curbură sunt cunoscute două fenomene naturale: vulcanii noroioși de la Berca - Pâclele - Arbănași și focurile vii DE REȚINUT Subcarpații s-au format prin cutare (încrețire). sunt formați din dealuri
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Câmpia Română; este format din gresii, marne, argile la adâncime și pietrișuri la partea superioară; înălțimile depășesc 600 m în nord și scad la 300 m la contactul cu Câmpia Română. Interfluviile sunt mai înguste în nord, cu păduri și versanți afectați de torenți și alunecări. Ele se lărgesc spre sud, căpătând înfățișarea unor platouri întinse cu terenuri cultivate. Râurile au o desfășurare nord - sud și au creat văi largi în lungul cărora sunt concentrate localități și drumuri. în subsol există
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
suprafață, există loess care acoperă calcare de vârstă recentă. cea mai mare parte a regiunii este un podiș neted cu altitudini de 50 - 300 m. Doar în nord, unde și înălțimile sunt mai mari, există dealuri și chiar creste cu versanți abrupți. climatul este secetos, cu veri fierbinți, dar pe litoral prezența aerului umed și răcoros venit dinspre mare atenuează temperaturile ridicate din lunile de vară; râurile sunt scurte, se varsă în Dunăre sau în diferite lacuri și cele mai multe seacă în timpul
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
lungul Dunării, pe litoral și în preajma căilor de comunicație. b. Diviziuni Podișul Dobrogei de Sud. Cuprinde jumătatea sudică a Dobrogei, cu un relief format din platouri întinse, la 50 - 200 m altitudine, care se termină spre mare și Dunăre prin versanți povârniți. Văile sunt adânci, dar se lărgesc mult către vărsare, unde adesea există lacuri. Acest podiș reprezintă o regiune agricolă importantă. În partea de nord există canalul Dunăre - Marea Neagră, trasat pe valea Carasu, care este folosit tot mai intens pentru
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Dobrogei de Nord se împarte în: - Munții Măcin (în nord-vest), alcătuiți din granite exploatate în cariere. Reprezintă un fragment din lanțul munților hercinici care se întindea din vestul Europei și până în Crimeea. Au înălțimile cele mai mari și culmi cu versanți în pantă mare; - Podișul Niculițel, în nord, cu altitudini de 250 - 300 m, având forma unor platouri; - Dealurile Tulcei, în nordest, constând într-o înșiruire de vârfuri și de culmi rotunjite, abrupte spre Dunăre și line spre sud și est
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
A TRANSILVANIEI (DEALURILE TRANSILVANIEI) a. Poziție geografică și caracteristici este una dintre cele mai întinse regiuni deluroase din România; se află în centrul țării, între ramurile Carpaților, de unde numele de depresiune în raport cu aceștia. Munții care o înconjoară au spre ea versanți cu pante accentuate, acoperite cu păduri. Doar în nord-vest trecerea spre Dealurile de Vest nu este clar delimitată. fiind o depresiune tectonică, a fost acoperită de mare și, în zeci de milioane de ani, râurile ce veneau din munți au
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în nord-vest la 100 m în sud-vest; în zona Videle există exploatări petroliere importante; - Câmpia Burnaz, în sud, în lungul Dunării, între Vedea și Argeș, având aspectul unui câmp neted, la 80 - 90 m altitudine, care se termină printr un versant abrupt către Dunăre. Câmpia estică dintre Argeș și Prut, care este cea mai extinsă și mai complexă. La contactul cu Subcarpații există câmpii înalte (Câm pia Ploiești și Câmpia Râmnicului) alcătuite din conuri de pietrișuri depuse de râurile care coboară
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Conachi CÂMPIA DE VEST a. Poziție geografică, limite, caracteristici se desfășoară în vestul României, la exteriorul Dealurilor de Vest și al munților Zarand și Oaș, pe o lungime de peste 375 km; contactul cu munții și dealurile este realizat la baza versanților povârniți ai culmilor acestora. În general, câmpia se extinde spre est, pătrunzând ca niște „golfuri“ în lungul marilor râuri carpatice (Timiș, Crișuri, Someș etc.). relieful este reprezentat de două trepte: câmpii înalte (Vinga, Arad etc.) situate lângă dealuri, alcătuite din
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
000 m fagul se îmbină cu coniferele, mai ales cu bradul și molidul. În depresiunile intramontane (Maramureș, Dornelor, Gheorgheni, Ciuc, Brașov, Loviștea, Petroșani), unde în vatra acestora sunt frecvente temperaturi mai joase și geruri și temperaturi ușor mai ridicate pe versanții însoriți, în dispunerea vegetației se constată o inversare în privința poziției: coniferele se află pe fundul depresiunilor și al culoarelor de vale, ca și pe versanții cu expoziție nordică, iar fagul VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE 63 Pădure de fag în Podișul
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
vatra acestora sunt frecvente temperaturi mai joase și geruri și temperaturi ușor mai ridicate pe versanții însoriți, în dispunerea vegetației se constată o inversare în privința poziției: coniferele se află pe fundul depresiunilor și al culoarelor de vale, ca și pe versanții cu expoziție nordică, iar fagul VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE 63 Pădure de fag în Podișul Getic ocupă versanții însoriți de deasupra. Și în acest etaj, mai ales în depresiuni, pe culoarele de vale și pe dealurile mai joase, vegetația de
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
dispunerea vegetației se constată o inversare în privința poziției: coniferele se află pe fundul depresiunilor și al culoarelor de vale, ca și pe versanții cu expoziție nordică, iar fagul VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE 63 Pădure de fag în Podișul Getic ocupă versanții însoriți de deasupra. Și în acest etaj, mai ales în depresiuni, pe culoarele de vale și pe dealurile mai joase, vegetația de pădure a fost înlocuită de om cu pășuni, fânețe, culturi pomicole și viticole. Etajul coniferelor se desfășoară între
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Ocna Sibiului, Buziaș etc. Orașele se diferențiază nu numai după vechime, ci și după alte criterii: • mărime (numărul locuitorilor); • poziția geografică (pe țărmul mării, pe un câmp întro vale sau o depresiune, într un pas sau o trecătoare, pe un versant, la contactul munte - deal, deal - câmpie etc.); • structură, forma pe care au dobândit-o în timp; • funcțiile pe care le îndeplinesc (specializate, mixte etc.) După mărime orașele românești se grupează în: Orașe mici (sub 25 000 de locuitori), care sunt
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și sfeclă de zahăr și completați tabelul alăturat. Cultura Floareasoarelui Sfeclă de zahăr Unitatea de relief în care se cultivă Centre de prelucrare toate având de regulă fertilitate scăzută, care nu sunt apte pentru alte culturi. Vița de vie preferă versanții însoriți. Suprafața cultivată cu viță de vie a crescut după 1989, ca urmare a retrocedării terenurilor proprietarilor de drept, care au trecut la realizarea de noi plantații individuale. Cea mai întinsă regiune viticolă se află în Subcarpații Curburii, cu podgorii
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
inițială a locului (prin amplasarea orașelor, centrelor miniere și petroliere, câmpurilor agricole etc.). Ca urmare, în prezent, nu se mai poate vorbi de medii naturale în sens strict decât dacă ne referim la spații extrem de mici (crestele alpine, unele peșteri, versanți abrupți etc.). În rest sunt medii cu grad diferit de modificare prin activitățile umane. De aici rezultă posibilitatea separării mai multor tipuri de mediu, care se grupează într-o ordine ierarhică, fiecare având probleme specifice. Mediul culmilor alpine, aflat la
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
la mai puțin de 2 000 m înălțime, fiind alcătuit din culmi separate de pe care se desfășoară văi adânci. În lungul văilor, sectoarele înguste de chei și defilee alternează cu cele largi cu terase, așezări și suprafețe cultivate. Există și versanți împăduriți (păduri de amestec la bază, până la 1 300 m, și de conifere până la 1 800 m), precum și areale de pajiști și fânețe (mai ales în vecinătatea satelor). Calitatea mediului înconjurător se modifică mult de la un loc la altul, cele
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
la altul, cele mai importante transformări fiind în sectoarele inferioare ale văilor, în așezări, în lungul drumurilor și în locurile de exploatare forestieră, minieră etc. Ca urmare, în aceste situații, principalele aspecte sunt legate de: - despădurirea unor întinse suprafețe de versant pe care, în scurt timp, mai ales pe cele cu pantă mare, s-au înregistrat degradări importante, determinate de șiroaie, torenți și alunecări de teren. Șuvoaiele de apă încărcate cu bolovani, ajunse la baza versanților, distrug diferitele construcții, producând uneori
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
despădurirea unor întinse suprafețe de versant pe care, în scurt timp, mai ales pe cele cu pantă mare, s-au înregistrat degradări importante, determinate de șiroaie, torenți și alunecări de teren. Șuvoaiele de apă încărcate cu bolovani, ajunse la baza versanților, distrug diferitele construcții, producând uneori și victime omenești, ca de exemplu, în vara anului 1999, pe Valea Mare în Munții Retezat. - degradarea mediului în spațiul carierelor și al diverselor exploatări. În aceste locuri se constată îndepărtarea completă a solului și
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
uneori și victime omenești, ca de exemplu, în vara anului 1999, pe Valea Mare în Munții Retezat. - degradarea mediului în spațiul carierelor și al diverselor exploatări. În aceste locuri se constată îndepărtarea completă a solului și a pădurii, excavații în versant, depozitarea dezordonată pe areale limitrofe sau pe fundul văilor mici a unor însemnate cantități de pământ, piatră, deșeuri etc. Un exemplu sunt exploatările de sulf din masivul Călimani, în Carpații Orientali, și de minereuri cuprifere din Rarău, Stânișoara, Munții Apuseni
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și fânețe, prin defrișarea pădurilor din vecinătatea satelor și din zonele cu altitudini până la 1 600 - 1 800 m, formând astfel un mediu al pajiștilor secundare. - realizarea unor construcții mari, îndeosebi hidrotehnice, este însoțită de ample modificări de mediu: excavarea versanților, amplasarea barajelor din beton sau din anrocamente, în spatele cărora o bună parte din albia și versanții râurilor sunt acoperite de apa lacurilor, suprafețele de pădure sunt tăiate, multe sate de pe fundul văii sunt dislocate și reconstruite în alte sectoare, pe
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
1 800 m, formând astfel un mediu al pajiștilor secundare. - realizarea unor construcții mari, îndeosebi hidrotehnice, este însoțită de ample modificări de mediu: excavarea versanților, amplasarea barajelor din beton sau din anrocamente, în spatele cărora o bună parte din albia și versanții râurilor sunt acoperite de apa lacurilor, suprafețele de pădure sunt tăiate, multe sate de pe fundul văii sunt dislocate și reconstruite în alte sectoare, pe versanți sau în regiunile limitrofe; în fața barajelor rămân construcțiile șantierelor, multe drumuri tăiate prin pădure (de
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]