3,165 matches
-
colectat, folosind metoda observației, informații timp de șase luni despre hainele frecvent îmbrăcate de studenți în diferite situații. Foile de observație înregistrau contextul în care erau adoptate aceste ținute (bibliotecă, reuniuni ale asociațiilor studențești, cămin, cafenea), Figura 3.1. Variabila vestimentară în experimentul proiectat de Sarah J. Sweat și Mary A. Zentner (1985) activitățile specifice (ore de curs, studiu, servirea mesei, evenimente sportive, oficiale și informale), minim cinci articole de îmbrăcăminte ale persoanelor observate, precum și notițe privind uzanța obișnuită sau bizară
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ore de curs, studiu, servirea mesei, evenimente sportive, oficiale și informale), minim cinci articole de îmbrăcăminte ale persoanelor observate, precum și notițe privind uzanța obișnuită sau bizară a ținutei în raport cu contextul. Pornind de la aceste descrieri au fost desenate planșe-stimuli înfățișând stiluri vestimentare. În cea de-a două etapă, 100 de studenți (65 de femei, 35 de bărbați), cu vârste între 18-32 de ani, de la Facultatea de Arte și Design au vizionat 106 fotografii (concepute în urma studiului pilot) cu ținutele recurente din campusul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și Design au vizionat 106 fotografii (concepute în urma studiului pilot) cu ținutele recurente din campusul universitar și au avut ca sarcină să le claseze în categorii, după impresia produsă și după caracteristicile similare. Dimensiunile după care studenții au clasat stimulii vestimentari au fost următoarele: oficial-neoficial; modern-clasic; masculin-feminin (H.M. Buckley, 1985, 9) și mai puțin în baza celor funcționale (textura materialului, temperatură, specificul activității). Cercetările viitoare, recomandă autoarea, ar trebui să manipuleze variabila independentă (îmbrăcămintea) conform următoarelor trei categorii vestimentare: ofical-neoficial; modern-clasic
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
clasat stimulii vestimentari au fost următoarele: oficial-neoficial; modern-clasic; masculin-feminin (H.M. Buckley, 1985, 9) și mai puțin în baza celor funcționale (textura materialului, temperatură, specificul activității). Cercetările viitoare, recomandă autoarea, ar trebui să manipuleze variabila independentă (îmbrăcămintea) conform următoarelor trei categorii vestimentare: ofical-neoficial; modern-clasic; masculin-feminin. Consider că experimentul condus de Hilda Mayer Buckley a produs rezultate solide, validând operaționalizarea variabilei vestimentare. O cercetare din 2002, condusă de Kim K.P. Johnson, a adus în discuție problema acurateței judecăților bazate pe înfățișarea fizică a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
funcționale (textura materialului, temperatură, specificul activității). Cercetările viitoare, recomandă autoarea, ar trebui să manipuleze variabila independentă (îmbrăcămintea) conform următoarelor trei categorii vestimentare: ofical-neoficial; modern-clasic; masculin-feminin. Consider că experimentul condus de Hilda Mayer Buckley a produs rezultate solide, validând operaționalizarea variabilei vestimentare. O cercetare din 2002, condusă de Kim K.P. Johnson, a adus în discuție problema acurateței judecăților bazate pe înfățișarea fizică a celorlalți. Autorul a optat pentru un interviu semistructurat cu întrebări deschise care vizau colectarea răspunsurile subiecților (N = 39) privind
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
efectuate în perioada 1935-1986, au ignorat contextul social al percepției (cf. M.L. Damhorst, 1990, 1) și au formulat concluzii doar în baza valențelor pozitive și negative asociate hainelor. Dar ce semnificație are termenul de "context social" în conjuncție cu stilul vestimentar? Cercetarea lui Mary L. Damhorst (1985), expusă în continuare, precum și alte studii care au construit prezumții în conjuncție cu variabila contextuală sunt ilustrative în acest sens. 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor în context social Analizând rolul contextului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sunt implicațiile lor pentru studiul comunicării nonverbale. Voi urma un raționament similar pentru ilustrarea rolului hainelor în context social, precum și o expunere cronologică a teoriilor din sfera psihosocilogiei. Într-un studiu care a pornit de la ideea semnificațiilor referențiale ale ținutelor vestimentare, cercetătoarea americană Mary L. Damhorst (1984) de la Universitatea din Iowa State a urmărit cum se formează impresia subiecților și ce înțelesuri atribuie aceștia unor hainele în patru contexte de interacțiune (figura 3.2). După cum precizează autoarea, patru întrebări au ghidat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ce înțelesuri atribuie aceștia unor hainele în patru contexte de interacțiune (figura 3.2). După cum precizează autoarea, patru întrebări au ghidat studiul: (1) Ce tipuri de inferențe fac oamenii pornind de la ținuta lejeră și ținuta oficială?; (2) Contrastul sau similaritatea vestimentară indicată în fotografie influențează semnificația atribuită vestimentației?; (3) Există diferențe de gen în interpretarea semnalelor vestimentare?; (4) Semnificațiile atribuite costumului formal sau informal purtat de femei diferă de semnificațiile costumelor formale sau informale bărbătești?. Studiul a fost realizat pe un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
autoarea, patru întrebări au ghidat studiul: (1) Ce tipuri de inferențe fac oamenii pornind de la ținuta lejeră și ținuta oficială?; (2) Contrastul sau similaritatea vestimentară indicată în fotografie influențează semnificația atribuită vestimentației?; (3) Există diferențe de gen în interpretarea semnalelor vestimentare?; (4) Semnificațiile atribuite costumului formal sau informal purtat de femei diferă de semnificațiile costumelor formale sau informale bărbătești?. Studiul a fost realizat pe un lot omogen din punctul de vedere al veniturilor și al categoriilor socio-profesionale: 32 de bărbați și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
15,6% din femei ocupau posturi de conducere; 15,6% din bărbați și 46,7% din femei ocupau posturi de execuție. Figura 3.2. Patru contexte de interacțiune, conform designului experimental propus de Mary L. Damhorst (1982) Variabila independentă (stilul vestimentar) a fost manipulată prin intermediul a patru scene care redau o interacțiune tipică din timpul unei zile de muncă (figura 3.2). Formalitatea hainelor a fost manipulată în experiment astfel: în primul slide atât femeia, cât și bărbatul purtau haine formale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
experiment astfel: în primul slide atât femeia, cât și bărbatul purtau haine formale (business dress) pentru mediul de afaceri; în cel de-al doilea, persoanele-stimul erau îmbrăcate în costume informale (casual dress); al treilea și al patrulea slide manipulau contrastul vestimentar, femeia-stimul fiind înfățișată în costum de afaceri, în timp ce bărbatul-stimul era îmbrăcat în haine informale; în cel de-al patrulea slide, hainele purtate de femeia-stimul erau neoficiale, iar cele ale bărbatului oficiale. În cele patru fotografii, expresiile faciale, gesturile și postura
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
menținute constante pentru a nu obține distorsiuni în răspunsurile participanților la experiment. Aceștia au fost împărțiți în patru grupe experimentale, în funcție de ordinea în care au vizionat fotografiile. Rezultatele au indicat un efect scăzut al ordinii expunerii la fotografiile- stimul. Contrastul vestimentar a avut însă efecte asupra percepției rolului managerial al persoanelor-stimul. Costumul oficial adoptat în mediu de afaceri funcționează ca un indicator puternic al rolului managerial, acesta din urmă fiind asociat cu fotografiile care redau ținute formale. În schimb, hainele neoficiale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
descrierile participanților la experiment, persoana-stimul femeie, ilustrată în haine comode, era asociată atât de subiecții de gen masculin, cât și de către cei de gen feminin unui rol de execuție. Surprinzător însă, subiecții bărbați cuprinși în eșantionul cercetării nu relaționau informalitatea vestimentară a persoanelor de același sex cu roluri de execuție. Când respondenții au făcut inferențe despre rolul de execuție și, respectiv, de conducere al persoanelor-stimul redate în cele patru ilustrații, contrastul dintre informalitate și formalitate s-a dovedit a fi o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la birou, costumul de afaceri purtat deopotrivă de femei și bărbați fiind un indicator puternic al poziției manageriale, în timp ce ținuta lejeră, neoficială a fost asociată unui rol ambiguu, nu neapărat de execuție. Totodată, cercetarea a indicat efectul semnificativ al contrastului vestimentar, oferind suport pentru studierea rolului ținutelor vestimentare în context social. Într-un experiment similar, Sara Butler și Kathy Roesel (1989) au pus în evidență relația dintre percepția stilului vestimentar al profesorilor și competențele profesionale ale acestora. Pentru realizarea acestui studiu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de femei și bărbați fiind un indicator puternic al poziției manageriale, în timp ce ținuta lejeră, neoficială a fost asociată unui rol ambiguu, nu neapărat de execuție. Totodată, cercetarea a indicat efectul semnificativ al contrastului vestimentar, oferind suport pentru studierea rolului ținutelor vestimentare în context social. Într-un experiment similar, Sara Butler și Kathy Roesel (1989) au pus în evidență relația dintre percepția stilului vestimentar al profesorilor și competențele profesionale ale acestora. Pentru realizarea acestui studiu, s-au folosit 201 elevi ai unor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
neapărat de execuție. Totodată, cercetarea a indicat efectul semnificativ al contrastului vestimentar, oferind suport pentru studierea rolului ținutelor vestimentare în context social. Într-un experiment similar, Sara Butler și Kathy Roesel (1989) au pus în evidență relația dintre percepția stilului vestimentar al profesorilor și competențele profesionale ale acestora. Pentru realizarea acestui studiu, s-au folosit 201 elevi ai unor licee din nordul orașului american Kentucky, proveniți din familii cu venituri mici și mijlocii. Un total de 157 de subiecți de sex
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de propoziții, care indicau disponibilitatea de comunicare cu elevii, deținerea cunoștințelor relevante pentru actul didactic, precum și gradul de acceptare al profesorului. Variabila independentă a fost operaționalizată prin folosirea unor fotografii color care prezentau o femeie profesoară, redată în patru stiluri vestimentare: (1) îmbrăcată într-o cămașă cu mâneci largi și blugi fără curea; (2) purtând pantaloni de catifea de culoare închisă și un pulover de iarnă; (3) îmbrăcată într-o rochie cafenie cu mâneci lungi și dungi negre; (4) purtând costum
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dungi negre; (4) purtând costum bleumarin cu o bluză albă. Elevii erau rugați să selecteze o fotografie pe care o considerau corespunzătoare afirmației despre profesor, cuprinsă în chestionar (S. Butler și Kathy Roesel, 1989, 58). Rezultatele au indicat că stilurile vestimentare "extreme", blugii, respectiv costumul au înregistrat aprecieri pozitive. Blugii erau asociați mai mult profesorilor preferați de către elevi, chiar dacă celelalte caracteristici, competența profesională privind actul didactic și respectul impus clasei, au înregistrat scoruri mai scăzute. Profesoara îmbrăcată în costum a fost
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
înregistrat scoruri mai scăzute. Profesoara îmbrăcată în costum a fost asociată opiniilor elevilor cu privire la autoritate, fiind considerată mai puțin sociabilă, dar mai potrivită profesiei (idem, 59). Autoarele susțin, în încheierea articolului, că diferitele atribuții și activități ale profesorilor reclamă stiluri vestimentare particulare: hainele neoficiale sunt recomandate unor activități de consiliere pedagogică, în schimb ținutele formale sunt potrivite pentru orele de curs. Cercetările lui Marly L. Damhorst (1985), Sara Butler și Kathy Roesel (1989) au alimentat o serie de experimente ulterioare, cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de angajare, percepția competenței profesionale și perormanța elevilor în unitățile școlare. Aceste teme de cercetare au fost generate de nevoia de a da un răspuns la dezbaterile din societatea americană privind regulile care ar trebui să intre în componența codurilor vestimentare din unele organizații (școli, licee, unități militare, spitale, companii aeriene, firme de consultanță și de marketing etc.). 3.1.4. Vestimentația și competența profesională Thomas F. Cash (1985) a semnalat existența unor opinii generalizate, preconcepute, împărtășite de populația Statelor Unite ale Americii asupra
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unele organizații (școli, licee, unități militare, spitale, companii aeriene, firme de consultanță și de marketing etc.). 3.1.4. Vestimentația și competența profesională Thomas F. Cash (1985) a semnalat existența unor opinii generalizate, preconcepute, împărtășite de populația Statelor Unite ale Americii asupra stilurilor vestimentare și de înfrumusețare, specifice persoanelor care ocupă posturi de conducere și posturi de execuție și a pus problema impactului acestor stereotipuri în decizia de angajare a personalului. În acest scop, autorul a proiectat trei experimente. Mai întâi, Thomas F. Cash
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
stilului managerial, respectiv non-managerial, caracteristici specifice postului de conducere, ca și postului de execuție. La acest de-al doilea experiment au participat 19 bărbați și 19 femei, manageri ai unor firme din New York, având ca sarcină să evalueze patru ținute vestimentare (fotografii), corespunzătoare descrierilor subiecților din prima cercetare. În comparație cu înfățișarea fizică non-managerială (mai "feminină"), femeile ilustrate în înfățișarea managerială (mai puțin "feminină") erau percepute ca semnificativ mai ambițioase, mai orientate spre carieră, mai încrezătoare, mai responsabile financiar, mai inteligente, mai credibile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
angajaților este percepută de majoritatea oamenilor ca o atitudine de respect față de companie și clienți (N.J. Rablot și M.F. Drake, 1985, 12). În acest scop, autorii au elaborat o scală de măsurare a variabilelor personale și situaționale care influențează ținutele vestimentare ale angajaților. Prima etapă în construirea acestei scale a constat în două focus-grupuri, în urma cărora au fost înregistrate atitudinile subiecților cu privire la importanța vestimentației în dezvoltarea carierei. Au fost reținute aproximativ 27 de enunțuri, care au compus patru scale: percepția asupra
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fost înregistrate atitudinile subiecților cu privire la importanța vestimentației în dezvoltarea carierei. Au fost reținute aproximativ 27 de enunțuri, care au compus patru scale: percepția asupra importanței ținutei profesionale (6 itemi), anxietatea la locul de muncă (6 itemi), încrederea în propria ținuta vestimentară (3 itemi), monitorizarea sinelui (6 itemi), interacțiunea cu clienții și superiorii ierarhici (2 itemi), planul de carieră (4 itemi) (anexa 2). Alte două întrebări care vizau codul vestimentar implicit și vechimea la locul de muncă au intrat în componența unui
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
itemi), anxietatea la locul de muncă (6 itemi), încrederea în propria ținuta vestimentară (3 itemi), monitorizarea sinelui (6 itemi), interacțiunea cu clienții și superiorii ierarhici (2 itemi), planul de carieră (4 itemi) (anexa 2). Alte două întrebări care vizau codul vestimentar implicit și vechimea la locul de muncă au intrat în componența unui chestionar final care a validat scala, la care au răspuns 588 de persoane cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani, din zone urbane, cu o medie
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]