8,047 matches
-
al lui Petru Băgulescu. S-a dedicat carierei armelor, parcurgând toate treptele ierarhiei militare, de la gradul de sublocotenent (1912) până la general de brigadă (1940). Pentru deosebite fapte de arme în primul război mondial, a primit distincția Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”. Temperament ușor inflamabil, s-a aflat mereu în conflict cu mediile politice, deși regulamentul interzicea orice manifestare de acest gen. În 1941, este acreditat ministru plenipotențiar al țării noastre în Japonia. Aici a desfășurat, între altele, o foarte susținută activitate
BAGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285542_a_286871]
-
roumaine. Le consonantisme. L-a suplinit timp de trei ani pe Émile Picot la École Speciale des Langues Orientales Vivantes. Înapoiat în țară, a funcționat ca profesor de limba franceză la Gimnaziul „Frații Buzești” din Craiova și la Liceul „Mihai Viteazul” din București. În anul 1913, a fost numit conferențiar suplinitor în specialitatea filologie romanică la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din București. În 1916, a devenit docent, iar în 1922, conferențiar definitiv. Între anii 1927 și 1936, a
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
Semne înfricoșate vestesc, ca într-un apocalips, apropierea „furtunii mântuitoare”, când va să se arate eroul providențial, Mesia, de care se leagă speranțele de izbăvire. E clipa pentru care trebuie să se pregătească, cu brațul înarmat și cuget treaz, urmașii vitejilor de altădată. Conceput în manieră retorică, poemul are o arhitectură caracterizată prin simetrie, recurgând mereu la antiteză și repetiție. Pasajele de exaltare eroică și viziunile profetice alternează cu efuziunea lirică și cu tânguirea biblică, elegiacă. Mai ales sub raportul muzicalității
CANTAREA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
și viziunile profetice alternează cu efuziunea lirică și cu tânguirea biblică, elegiacă. Mai ales sub raportul muzicalității, tulburătorul poem e un moment însemnat în proza poetică românească. Ediții: N. Bălcescu, Cântarea României, Paris, 1850; ed. în Istoria românilor sub Mihai-Vodă Viteazul, publ. A. I. Odobescu, București, 1878, 553-581; ed. îngr. și introd. N.I. Apostolescu, București, 1914. - Alecu Russo, Cântarea României, „România literară”, 1855, 38-40, 42, 45, 47; ed. îngr. și pref. P. V. Haneș, București, 1900; ed. pref. Lucian Blaga, București, 1924
CANTAREA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
românească”. Două sunt coordonatele esențiale ale activității lui C.: cea de editor și cea de istoric literar. Cea dintâi este ilustrată îndeosebi prin edițiile de pionierat din opera Ion Budai-Deleanu: Țiganiada (1925), publicată în „forma definitivă din 1800-1812”, și Trei viteji (1927), poem tipărit „pentru prima oară după manuscrisul original”. Ca istoric literar, bibliograf, colecționar al unei impunătoare arhive de documente, scrisori și acte, s-a afirmat mai întâi prin colaborarea cu I. E. Torouțiu la editarea primului volum din seria Studii
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
românești de la origine până în zilele noastre, București, 1938; Viața lui Mihai Eminescu (1850-1889), București, [1939]; Introducere în literatură. Formele literare (în colaborare cu Napoleon N. Crețu și C. Fierăscu), București, 1940. Ediții: I. Budai-Deleanu, Țiganiada, introd. edit., București, 1925, Trei viteji, 1927; Studii și documente literare, I, București, 1931 (în colaborare cu I. E. Torouțiu); Ion Creangă, Povești, București, f.a.; Petre Ispirescu, Basmele românilor, București [1939]; Vuk Ștefanovici Karagici, Cântece populare sârbești, pref. edit., București, 1977. Antologii: Cântece poporane moldovenești, București, 1928
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
de răsărit, 1975, Zborul a rămas, 1977), trilogie marcat apologetică, cu intenție educativă în spiritul vremii. De la 1570 până la 1602, istorisirea urmărește relațiile feudalilor cu țărănimea, interesele negustorimii și ale bisericii în Moldova, Țara Românească și Ardeal, venirea lui Mihai Viteazul pe tron, relațiile politice cu Habsburgii și otomanii, voința de unire a domnitorului român, fresca având, în pofida tendențiozității, o bogată paletă a culorii de epocă. A. a mai ilustrat romanul istoric cu fapte de arme petrecute la Castelul Cnejilor de pe
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
cu ,,musafirii’’ noștri ? ( voci acuzatoare ) Am înțeles copii. Zmeul să vă promită că nu-l va mai ataca cu violență pe Făt- Frumos și nici pe oamenii pădurilor. Ai auzit Zmeule ? Zâna Întunericului: - Nu te umili, tu ești Zmeul cel Viteaz ! Paul: - Zână, Coană Mare am să mai cânt din fluierul fermecat , poate așa ne putem înțelege. ( începe să cânte ). Zmeul: - Ho! Da!... Copii vă promit că n-o să mai fac rău oamenilor... Paul: - Și...și... Zmeul: - Și lui Făt-Frumos și
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Desfăcut la haină pentru a face loc pepenelui sugrumat pe care părea că și-l băgase în cămașă, primarul își prezentă socrilor mutra fălcoasă, descheiată la guler, cu gât scurt și lucios. Cu un ton de parcă ar fi pronunțat „Mihai Viteazul”, se recomandă socrului mic : - Pastramă, Gică Pastramă. Stolnicii de masă, toți de-ai lui Cheașcă, cu șorțurile în gât, începură a se învârti, doritori de dans, prin sală. Erau deci gata pregătirile din cămăruță, cu pâine, săleam, măsline și ălelalte
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
De acolo îi venea moartea, dar nu-și putea explica cauza precisă. - Of, Doamne, de ce mi-ai distras atenția tocmai când eram de pază?! Mi-am făcut familia de rușine! A doua zi era rândul feciorului cel mare. Ca un viteaz a stat toată ziua, a îngrijit oile cumsecade, dar noaptea s-a plictisit rău de tot, de singurătate. Ce s-a gândit, că dacă-și aduce ceva vinișor din pivnița tatălui, o să treacă noaptea mai ușor. Dar sa înșelat amarnic
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
lor. Se prea poate ca asemenea calități să fi fost indispensabile pentru generația care a câștigat războiul. Lipsa introspecției era bună pentru susținerea curajului, dar În ultimele luni și săptămâni Îi făcuse rău lui Milton. De când dispărusem eu, Milton rămăsese viteaz În aparență, dar Îndoielile, nevăzute, Îl măcinau pe dinăuntru. Era ca o statuie care fusese scrobită din interior până când rămăsese goală. Cum din ce În ce mai multe lucruri Îi provocau durere, Milton se străduia și mai tare să le evite. Se concentra, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe chip. I-ar putea încă patrona începuturile. L-ar îndruma cu sfaturi folositoare cum să se ferească de hățișurile vieții politice. Ar fi fără discuție acceptat imediat, că doar poartă un nume vestit. Și apoi lumea știe cât de viteaz a fost în Orient alături de Gaius... Oftează. Ce mult se bucura când îi vedea cât de bine se înțeleg! Și-i imagina în viitor. Un nou cuplu de conducători. Cum au fost el și Marcus Agrippa. Dar nu doi, ci
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
argint se protejează sclavii ajunși la vârsta adolescenței, în timp ce femeile îl folosesc pentru a se spăla și privesc cu silă ligheanele care nu sunt din acest metal, chiar dacă servesc doar la mâncare ori la alte nevoi vulgare. Când decorațiile bărbaților viteji se fac și ele din aur ori argint, sau - din contră - sunt stricate intenționat pentru a se confecționa tot felul de obiecte... Trage adânc aer în piept și continuă cu chipul întunecat: — Dacă zeii văd toate astea, și sigur le
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
La 2 decembrie 1877 Serbia declară război Imperiului Otoman. Într-o telegramă trimisă în aceeași zi domnitorului Carol I, prințul Milan al Serbiei arată că: "Serbia va declara război Porții și va lupta pentru același țel nobil pentru care luptă viteaza armată română"253. Colaborarea dintre armatele română, sârbă și rusă a început imediat după intrarea Serbiei în război. Astfel, armata română urma să neutralizeze cetățile Vidin și Belogradcic 254. Cetatea Vidinului, fortificată pe trei laturi și având o garnizoană de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cât sunt de tari evenimentele ce le-am petrecut împreună. Fie ca primul rege al României să se bucure de aceeași iubire ca cel ce până astăzi a fost și rămâne Domnul ei, căci pentru Mine dragostea acestui nobil și viteaz popor, căruia am dat inima și sufletul Meu, este mai scumpă și mai prețioasă decât toate măririle care înconjură Coroana"1562. Regatul României a fost recunoscut imediat de către Imperiul Otoman. Ulterior, noul statut al României a fost recunoscut și de către
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și credința care a avut-o în bărbăția poporului au împlinit dorințele noastre cele mai arzânde prin proclamarea regatului, care este garanția cea mai sigură pentru viitor. Primesc dar cu mândrie această coroană, tăiată dintr-un tun stropit cu sângele vitejilor noștri, sfințită de biserică. Ea va fi păstrată ca o coroană prețioasă, amintind momentele grele și timpurile glorioase ce am străbătut împreună; ea va arăta generațiilor viitoare voinicia românilor din aste timpuri și unirea care a domnit între țară și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
încheiat după prezentarea felicitărilor celor prezenți la ceremonia de încoronare pentru cei doi suverani. Serbările dedicate încoronării regelui Carol I și reginei Elisabeta s-au încheiat la 12 mai 1881, odată cu trecerea în revistă de către rege, în fața statuii lui Mihai Viteazul, a trupelor din garnizoana București 1567. La 13 mai 1881 s-a desfășurat, în fața palatului regal, o defilare cu torțe a tinerilor și reprezentanților comunelor și județelor țării ce luaseră parte la serbările dedicate încoronării regelui Carol I și reginei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
rurale: Agighiol, Alibeichioi, Balabancea, Bașchioi, Beidaut, Beștepe, Camber, Canlî-bugeac, Caraorman, Caramanchioi, Caranasuf, Carcaliu, Cârjelari, Casapchioi, Casimcea, Câșla, Cataloi, Cianurlia de Jos, Ciamurlia de Sus, Cerna, Ciucurova, Cogealac, Congaz, Dorobanțul, Enisala, Frecăței, Greci, Ion Brătianu, Jijila, jurilovca, Lacăr Catargiu, Luncavița, Mihai Viteazul, Mihail Kogălniceanu, Malcoci, Meidanchioi, Mircea Vodă, Morughiol, Nalbant, Niculițel, Ortachioi, Parcheș, Periprava, Pecineaga, Potur, Principele Carol, Principele Nicolae, C. A. Rosetti, Râmnicul, Sarichioi, Sarighiol, Sarinasuf, Sfântu Gheorghe, Slava Rusă, Somova, Traian, Telița, Toxof, Turcoaia, Văcăreni, Vasile Alexandri și Zebil. Conform
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Principele Carol, Principele Nicolae, C. A. Rosetti, Râmnicul, Sarichioi, Sarighiol, Sarinasuf, Sfântu Gheorghe, Slava Rusă, Somova, Traian, Telița, Toxof, Turcoaia, Văcăreni, Vasile Alexandri și Zebil. Conform prevederilor aceluiași document, comunele: Cogealac, Caranasuf, Ciamurlia de Jos, Potur, Toxof, Casapchioi și Mihai Viteazul, ce aparținuseră anterior județului Tulcea, urmau să facă parte din plasa Constanța, trecând în componența acestui județ 2970. În schimb, comunele Dăieni și Ostrov, ce aparținuseră anterior județului Constanța, erau arondate plășii Măcin din județul Tulcea. Totodată, comunele Calfa, Topolog
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în colegiul I și câte un senator ales în colegiul II. La 28 martie 1909 a fost publicată legea privind noua organizare administrativ-teritorială a județului Tulcea. Conform prevederilor acesteia comunele: Cogealac, Caranasuf, Ciamurlia de Jos, Potur, Toxof, Casapchioi și Mihai Viteazul, ce aparținuseră anterior județului Tulcea, urmau a face parte din plasa Constanța, trecând, astfel, în componența acelui județ. În schimb, comunele Dăieni și Ostrov, ce aparținuseră anterior județului Constanța, erau arondate plășii Măcin din județul Tulcea, în timp ce, comunele Calfa, Topolog
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pământ și apă - Și nu voiu ca să mă laud, nici că voiu să te-nspăimînt, Cum veniră, se făcură toți o apă ș-un pământ. Te fălești că înainte-ți răsturnat-ai val-vârtej Oștile leite-n zale de-mpărați și de viteji? Tu te lauzi că Apusul înainte ți s-a pus?... Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus? Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier, A credinții biruință căta orice cavaler. Eu? Îmi
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
acum sunteți eroi. — Scuză-ne, zise Wilson. „Prea i-am dat apă la moară lu’ ăsta, ea a-nceput deja să se prindă“, se gândi. — De ce te bagi dacă habar n-ai despre ce vorbim? Își Întrebă Macomber soția. — Tare viteaz te-ai mai făcut tu, așa, dintr-o dată, tare viteaz, Îi spuse ea disprețuitoare și nesigură. Îi era tare frică de ceva. Macomber râse din inimă, foarte firesc. — Chiar că m-am făcut, spuse el. Chiar da. — Da’ nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
dat apă la moară lu’ ăsta, ea a-nceput deja să se prindă“, se gândi. — De ce te bagi dacă habar n-ai despre ce vorbim? Își Întrebă Macomber soția. — Tare viteaz te-ai mai făcut tu, așa, dintr-o dată, tare viteaz, Îi spuse ea disprețuitoare și nesigură. Îi era tare frică de ceva. Macomber râse din inimă, foarte firesc. — Chiar că m-am făcut, spuse el. Chiar da. — Da’ nu-i cam târziu? Întrebă Margot cu amărăciune. Asta pentru că timp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
melodios al bunei. Oare ce poveste o să le spună? După ce-și luă ghemul și andrelele pentru împletit, bunica începu: Păi, să vă povestesc despre Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana... ... pe care a răpit-o un zmeu rău și băiatul cel viteaz a salvat-o. O știm bunică, o știm! Atunci despre Scufița Roșie... ... și lupul cel fioros care ... ... sau Motanul Încălțat, mai face bunica încă o încercare. Ne-ai spus-o ieri. Eh, dacă-i așa și dacă ziceți că le
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
să-l ajute să scape țara de jefuitori. Și, mai trebuie să știți că acești năvălitori cu suflet negru și inimă-ntunecată erau câtă frunză și iarbă. Iar domnul țării nu-i putea răzbi decât cu o oaste destoinică și vitează. Cum vă spuneam, străinii au venit și-n satul nostru, unde, ca-n alte locuri, au făcut atâtea blestemății. Dar când au ajuns la capătul satului, au văzut ei că aici încă mai rămăseseră oameni cu sufletul înflăcărat și inima
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]