25,640 matches
-
procuror votează un număr maxim de candidați egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintă categoria de instanțe sau parchete la nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul își desfășoară activitatea. (4) În cazul în care au fost votate mai puține sau mai multe persoane decât cele prevăzute la alin. (3), votul este nul. “ ... ... 83. Curtea constată că aceste dispoziții fac parte din secțiunea a 2-a - Alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din capitolul I - Organizarea Consiliului Superior
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
clasați pe primele locuri. Totodată, legea criticată prevede că sunt desemnați a candida judecătorii și procurorii care obțin cel mai mare număr de voturi în adunările generale și că, în procedura de alegere a membrilor CSM, fiecare judecător și procuror votează un număr maxim de candidați egal cu numărul membrilor CSM, care reprezintă categoria de instanțe sau parchete la nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul își desfășoară activitatea, iar, în cazul în care au fost votate mai puține sau mai
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
fiecare judecător și procuror votează un număr maxim de candidați egal cu numărul membrilor CSM, care reprezintă categoria de instanțe sau parchete la nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul își desfășoară activitatea, iar, în cazul în care au fost votate mai puține sau mai multe persoane, votul este nul. Așa cum rezultă din expunerea de motive a proiectului de lege, modificarea propusă este de natură să asigure atât simplificarea procesului de alegere a judecătorilor și procurorilor ca membri ai CSM
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
constituționale ale art. 133. De asemenea, soluția legislativă potrivit căreia este ales magistratul care întrunește cel mai mare număr de voturi (iar nu cel care întrunește votul majorității), precum și soluția legislativă potrivit căreia, în cazul în care au fost votate mai puține sau mai multe persoane, votul este nul, magistrații fiind, astfel, obligați să voteze exact numărul de membri ai CSM, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care intră în marja sa de apreciere, fără a contraveni dispozițiilor sau principiilor constituționale. Având
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
cel mai mare număr de voturi (iar nu cel care întrunește votul majorității), precum și soluția legislativă potrivit căreia, în cazul în care au fost votate mai puține sau mai multe persoane, votul este nul, magistrații fiind, astfel, obligați să voteze exact numărul de membri ai CSM, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care intră în marja sa de apreciere, fără a contraveni dispozițiilor sau principiilor constituționale. Având în vedere că, potrivit prevederilor legii criticate, judecătorii sau procurorii membri ai CSM sunt aleși
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
fi asimilați cu aceștia, întrucât „independent“ este doar acela care a fost recunoscut „candidat independent“ la alegerile parlamentare, care a întrunit condițiile de reprezentativitate prevăzute de lege și a obținut votul alegătorilor, în timp ce deputatul „devenit independent“ a fost votat prin raportare la afilierea lui politică și la programul politic al partidului pe a cărui listă a candidat. ... 20. Apreciază că obiecțiile de neconstituționalitate trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, iar invocarea dispozițiilor constituționale pretins a fi încălcate trebuie
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
1 alin. (5) din Legea fundamentală. Astfel, cu privire la criticile formulate referitoare la faptul că hotărârea „a fost adoptată fără ca documentul să conțină componența nominală completă a comisiei și a conducerii acesteia, în anexă“, arată că plenul a votat ca anexa hotărârii privind componența nominală a comisiei să se completeze alocând fiecărui grup parlamentar un număr de locuri în acord cu ponderea acestora, în condiții regulamentare, iar repartizarea numărului de membri s-a realizat cu respectarea principiului configurației politice
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
decembrie 2019 privind aprobarea Planului urbanistic zonal (PUZ) și suspendarea actului administrativ până la soluționarea definitivă a cauzei. În motivarea cererii, se arată, în esență, următoarele: a) în ședința CGMB din 18 decembrie 2019, consilierii generali din partea USR au votat împotriva acestui proiect; ... b) PUZ-ul se bazează pe două certificate de urbanism nelegale, a căror anulare o solicită conform art. 18 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 554/2004). Certificatul de
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
a fost înființat; ... e) din considerentele expuse de instanța de fond nu rezultă motivele pentru care scopurile politice nu pot fi aduse la îndeplinire prin supunerea controlului judiciar a unui act administrativ considerat nelegal și asupra căruia reprezentanții recurentei au votat împotrivă. Nu a fost invocată nicio prevedere legală care să interzică acest lucru; ... f) conform art. 5 din Statutul său, „USR are ca scop dezvoltarea României pe baze, principii și relații sociale echitabile, prin promovarea integrității, meritocrației și a competenței
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
sustenabilă strategică a României“; ... g) cererea de chemare în judecată a fost formulată în contextul în care hotărârea contestată a fost supusă dezbaterii organului deliberativ al municipiului București, din care fac parte consilieri generali din partea recurentului. Consilierii generali au votat împotriva adoptării PUZ și au semnalat indicii de nelegalitate cu privire la acesta. Scopurile politice ale partidului se realizează prin exercitarea mandatelor consilierilor reprezentanți ai partidului în cadrul organului deliberativ, iar hotărârile consiliului se adoptă în mod democratic. Însă, prin
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
orice membru are vocația de a fi desemnat în consiliul director). ... 40. Prin urmare, este esența calității de membru al asociației sau al fundației dreptul de a participa la viața și deciziile colective ale asociației sau ale fundației (de a vota), de a controla modul în care se desfășoară activitățile specifice sau în care se cheltuie resursele financiare, toți membrii asociației sau fundației trebuind să aibă drepturi egale în procesul de luare a deciziilor sau de exercitare a atribuțiilor persoanei juridice
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
fiecare dintre asociați care nu este membru al consiliului director poate exercita dreptul de control“. ... 215. Este esența calității de membru al asociației sau fundației dreptul de a participa la viața și deciziile colective ale asociației sau fundației (de a vota în cadrul acestor organe colective), de a controla modul în care se desfășoară activitățile specifice sau în care se cheltuie resursele financiare, toți membrii asociației sau fundației trebuind să aibă drepturi egale în procesul de luare a deciziilor sau de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
cea de a doua, criticată prin prezenta excepție, nu a existat. Cu privire la critica raportată la art. 76 și 77 din Constituție, se afirmă că forma scriptică a legii promulgate, devenită Legea nr. 155/2018, este diferită de forma scriptică votată de către Camera Deputaților. Totodată, se consideră că dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 160/1998 contravin textelor constituționale invocate și sunt discriminatorii, întrucât pentru niciuna dintre profesiile reglementate sectorial la nivelul Uniunii Europene nu există o interdicție de
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
2006 și nr. 258 din 14 martie 2006. ... 11. Se susține că forma promulgată a Legii nr. 155/2018 diferă de forma adoptată de Parlamentul României, întrucât prevederile de la pct. 3^1 sunt diferite de prevederile aceluiași punct din forma efectiv votată de către Camera Deputaților, încălcându-se în acest mod art. 76 alin. (1) și art. 77 alin. (1) din Constituție. ... 12. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a art. 16 alin. (2) din Legea nr. 160/1998, se susține, în
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
Uniunii Europene“. ... 34. Totodată, Curtea nu poate reține nici susținerea potrivit căreia forma promulgată a Legii nr. 155/2018 diferă de forma adoptată de Parlamentul României, întrucât „prevederile de la punctul 3^1 sunt diferite de prevederile aceluiași punct din forma efectiv votată de către Camera Deputaților“, deoarece din analiza comparativă a celor două forme ale actului normativ menționat se constată că nu există deosebiri. ... 35. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a sintagmei „sau calități decât cea în care a fost
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
oricând de către administratorul concordatar, până la dispunerea închiderii procedurii, în conformitate cu prevederile prezentei legi. (4) Cererea prevăzută la alin. (3) va fi însoțită de hotărârea adunării creditorilor concordatari de aprobare a prelungirii. Articolul 25^4 Creditorii concordatari care au votat împotriva prelungirii concordatului preventiv în condițiile art. 25^3 își pot recupera creanța prin orice alte modalități prevăzute de lege. Articolul 25^5 Începând cu data prelungirii prevăzute la art. 25^3 alin. (1), creditorii concordatari care au votat împotriva prelungirii concordatului preventiv
LEGE nr. 49 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265466]
-
Creditorii concordatari care au votat împotriva prelungirii concordatului preventiv în condițiile art. 25^3 își pot recupera creanța prin orice alte modalități prevăzute de lege. Articolul 25^5 Începând cu data prelungirii prevăzute la art. 25^3 alin. (1), creditorii concordatari care au votat împotriva prelungirii concordatului preventiv în condițiile art. 25^3, precum și creditorii neconcordatari vor putea formula cereri de deschidere a procedurii insolvenței față de debitor. ... 2. La articolul 262, alineatul (3^2) se modifică și va avea următorul cuprins: (3^2) În termen
LEGE nr. 49 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265466]
-
persoanelor cu dizabilități: Persoanele cu dizabilități trebuie să beneficieze de recunoaștere egală în fața legii pentru a-și exercita toate drepturile fundamentale, precum dreptul de a munci, de a se căsători, de a-și întemeia o familiei sau de a vota, și astfel de a lua decizii în toate aspectele vieții lor; recunoașterea egală în fața legii este necesară pentru a asigura faptul că deciziile oricărei persoane produc efecte juridice. „Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități în România” se referă la multe
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
serviciile turistice pentru persoane cu dizabilități sunt subdezvoltate. Dreptul la vot este garantat din punct de vedere legislativ, dar o proporție considerabilă dintre persoanele cu dizabilități nu îl exercită. Există mai multe motive principale pentru care persoanele cu dizabilități nu votează. Conform „Diagnozei situaţiei persoanelor cu dizabilități în România”, 11 aproximativ o zecime dintre secțiile de votare nu sunt accesibilizate pentru accesul fizic al persoanelor cu mobilitate redusă, dar procentul ar putea fi mai mare dacă ar fi folosiți mai mulți
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
școli, să se implice ca atleți profesioniști sau amatori sau ca spectatori, și să aibă acces la facilități și servicii de recreere și turistice în aceeași măsură ca restul populației. De asemenea, persoanele cu dizabilități trebuie să fie încurajate să voteze și să candideze pentru funcții reprezentative și să nu se confrunte cu obstacole în aceste privințe. Persoanele cu dizabilități trebuie să aibă aceleași oportunități ca populația generală de participare la viața publică, atât la nivel individual, cât și prin intermediul
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
faptul că experimentează bariere în exercitarea dreptului la vot . Dintre persoanele cu limitări severe, 38% raportează bariere în exercitarea votului la alegerile prezidențiale din 2019 față de 7% în cazul persoanelor cu unele limitări și 7% fără limitări,fie că au votat, fie că nu. Dintre bariere, cel mai frecvent întâmpinate sunt: incapacitatea de deplasare la secția de votare menționată de 13% dintre respondenții cu limitări severe față de 5% dintre cei cu unele limitări și de 2% dintre persoanele fără limitări
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
1% dintre cei fără limitări. Problema procedurilor complexe de solicitare a urnelor speciale este menționată de 5% dintre persoanele cu limitări severe și 3% dintre cele cu unele limitări. 63 Există mai multe motive pentru care persoanele cu dizabilități nu votează. Conform datelor Autorității Electorale Permanente, aproximativ o zecime dintre secțiile de votare nu sunt accesibilizate pentru accesul fizic al persoanelor cu mobilitate redusă, dar procentul poate fi mai mare dacă ar fi folosiți mai mulți indicatori. Lipsesc hărțile online și
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
6) din Legea-cadru nr. 153/2017, constituie o ingerință în exercitarea de către reclamanți a dreptului la respectarea bunurilor. ... 25. În aceste condiții, ordonanțele criticate se prezintă ca un refuz explicit al Guvernului de a pune în aplicare Legea-cadru nr. 153/2017 votată de către Parlament și promulgată de Președintele României. Prin aceasta se încalcă comportamentul constituțional loial, comportament care rezultă din principiul separației și echilibrului puterilor. ... 26. Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări
DECIZIA nr. 830 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255891]
-
doar deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate, ce duc la configurații semnificativ diferite între formele discutate de cele două Camere ale Parlamentului, ci întreaga lege adoptată de Camera Deputaților este cu totul altă lege decât cea dezbătută și votată de Senat în sensul respingerii. ... 6. Cu privire la motivele de neconstituționalitate intrinsecă se arată că propunerea legislativă este nejustificată și nefundamentată, iar documentul de fundamentare (expunerea de motive) este, atât formal, cât și substanțial, neconform din perspectiva normelor de
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
art. 1 alin. (5) din Constituție. În acest sens se arată că expunerea de motive se referă la aspecte diferite față de varianta adoptată a legii, fiind practic inexistentă, aspectele prezentate nefiind nici pertinente și nici suficiente, raportat la varianta votată de Camera Deputaților. ... 7. Se mai susține și că propunerea legislativă poate să genereze dificultăți de interpretare și aplicare, de natură a pune în pericol garanțiile de care se bucură nu doar dreptul de proprietate privată, asigurat de art. 44
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]