4,110 matches
-
de tangență tema timpului. Astfel, primul nivel de semnificare dezvoltă temele Eros și Cronos (iubirea și timpul). Din această perspectivă, se sugerează ideea că minunatul basm al iubirii dintre Făt Frumos și zână a eșuat în poveste prozaică, terestră, fiindcă vraja inelului a dispărut. Cel deal doilea palier de semnificații vizează temele Logos și Cronos. În noul context semantic, incipitul fixează motivul schimbării. Aflat pe drumul simbolic al despărțirii de inocență, traversând râultimp ireversibil, poetul pierde inelul - simbol al formei perfecte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lumii", care în viziunea lui Dilthey atrage investigația filozofică numai atâta timp cât rămâne enigmă, adică ar spune Blaga câtă vreme o respectăm și o conservăm ca mister, sau în limbajul său poetic, revenind la ideea misterului "insondabil" câtă vreme "nu sugrumăm vraja nepătrunsului/ ascuns în adâncimi de întuneric" (s.n.)61. Până la urmă conchide filozoful român "toate <<progresele>> îi sunt deschise omului, în afară de unul singur: acela care ar afecta într-un fel principiul conservării misterelor instituit în univers"62. (Or, prin "fenomenologia pură
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pe drum, află și alții că tot umbli laturile [aiurea]. Broască Cînd intră broaște în casă e semn rău: va muri unul din casă. De-ți intră broască în casă e semn că cineva ți-a trimis-o ca farmece, vrajă. Atunci trebuie cu un băț să o dai afară și să zici: „Du-te la cine te-a trimis, că la noi nu ești primită. Cu ce te-a trimis dă lui - și de capul lui să fie.“ Dacă cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuib, îl aruncă iar, pentru că puiul este „dare“ pentru stăpînul casei. (Gh.F.C.) Cocoș Se crede că este bine a avea un cucoș negru la casă, căci de acel loc unde a călcat acel cucoș nu se prinde nici un fel de vrajă. Cocoșul cîntă totdeauna la același timp, pentru că numai el aude toaca în cer. Poporul zice că acei cucoși care cîntă la miezul nopții de douăsprezece ori sînt năzdrăvani. Dacă ai cocoș bătrîn, găinile nu fac ouă cu sămînță. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu le strice. Tot spre acest scop, se ung atunci ușile și ferestrele grajdului cu usturoi. Dacă greșești și încalți ciorapul pe dos, oricine ar voi să te farmece nu poate. De copiii din flori nu se prind farmecele, vrăjile, nici blăstămile. Copilul ce se naște cu semn pe față are să fie fermecător. îndată ce un copil se naște, să se cîntărească, ca să nu se lipească farmecele de el niciodată. Se crede că este bine a se cîntări de mai multe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îndată ce un copil se naște, să se cîntărească, ca să nu se lipească farmecele de el niciodată. Se crede că este bine a se cîntări de mai multe ori; astfel făcînd, va fi scutit de molipsire cu boale, felurite bube și vrăji. în ziua de Sf. Gheorghe, oamenii se cîntăresc, ca să nu se lipească far mecele de ei. Fetele care voiesc să fie întîi la joc iau fire de toaie*, bat trei metanii, apoi le sărută și zic: „Toaie cinstită din mîna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întîi, ai să fii bolnav. Cînd cîntă huhurezul, are să fie frig. Cînd cîntă huhurezul în pădure îi a vreme rea. Hulub Se crede că hulubii sînt așa de curați, încît de dînșii nu se prinde nici un fel de farmece sau vrajă. Să nu ții hulubi în casă, că fac a sărăcie. Să nu prăsească cineva porumbei la casă, căci sînt un augur păgubitor. Inima de hulub e bună s-o mănînci cu ibovnicul sau ibovnica, ca să trăiți fericiți ca hulubii. Inima
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în care zi se zice că ar fi Paștele Vitelor, cînd se dă la vite, ca ele să aibă mană și să nu fie bîntuite de primejdii. M Spre Sf. Gheorghe se ia mana vitelor. Ciobanii, ca să apere oile de vrăji și de luatul manei, se scoală în ziua de Sf. Gheorghe în zori de ziuă și buciumă; numai pînă unde ajunge buciumul, numai pînă acolo merg vrăjile. Dacă cîntă cucul în luna lui mart pe la-nceput, are să fie anul mănos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
M Spre Sf. Gheorghe se ia mana vitelor. Ciobanii, ca să apere oile de vrăji și de luatul manei, se scoală în ziua de Sf. Gheorghe în zori de ziuă și buciumă; numai pînă unde ajunge buciumul, numai pînă acolo merg vrăjile. Dacă cîntă cucul în luna lui mart pe la-nceput, are să fie anul mănos. Dacă vaca nu dă lapte, atunci se crede că alții i au luat mana; deci se descîntă cu tărîțe, care i se dau vacii de mîncat după ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
samănă mai tîrziu. Usturoiul e cap și cere cap (de om). (Gh.F.C.) Cine fură usturoi miroase rău după moarte. (Gh.F.C.) Ferești copilul nebotezat de duhuri necurate dacă i pui usturoi sub limbă. (Gh.F.C.) Ielele sînt sufletele femeilor care au făcut vrăji. Ele nu vin la casele cu usturoi și cîntă: „Nup, cusnup, în casă c-usturoi nu mă duc!“ (Gh.F.C.) Ușă Cînd ușa se deschide singură, are să-ți vină cineva. Cînd trăsnește ușa e semn că te vei muta din acea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te îndrăgesc. Vrabie La Crăciun se mănîncă vrăbii, căci se crede că-ți dau putere. Cînd vrăbiile ciripesc mult în fața casei, fac a sfadă. Cînd cîntă vrăbiile toamna, are să ploaie. Cînd se scaldă vrăbiile și găinile în colb, are să ploaie. Vrajă Femeia care ia mana de la vaci nu putrezește. Sara după cină, la Ajunul Crăciunului, strînge fata din casă de pe masă, ia toate lingurile în mînă și iese cu dînsele afară; le scutură în mînă și ascultă din care parte latră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de cineva, acela va fi numele mirelui. Se crede că nu e bine a da cuiva un lucru avut pe sine la cununie, c-apoi i se dă aceluia și norocul - și-apoi acel lucru se poate întrebuința la diferite vrăji. Flăcăii și fetele cred că cucul le va spune ori de se vor însura sau mărita în acel an sau mai tîrziu și zic auzindu-l cîntînd: „Cucule, cînd mă voi însura (sau mărita)?“ Tace el, apoi se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să se ferească, atît la dus, cît și la întors, de sfadă ori ocară. întrebată de cineva ce duce, să nu spuie adevărul, căci atunci mijlocul acela n-ar mai ajuta nimic. Ca să fie jucate mult, fetele fac aceste vrăji: poartă cu ele o crenguță de la pomul de pe care s-a prins vreun roi. Vrăjesc pîne, zahăr și dau flăcăilor să mănînce. într-o ulcică cu apă neîncepută se pune busuioc, un ban de argint și o coadă din pană
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așa să nu poată cutare fără de mine.“ Poartă cheutoarea totuna la sine și crede că apoi flăcăul așa o va iubi, că o va lua de soție. Unii au obiceiul că îmbracă anume ceva pe dos, ca să nu se prindă vrăjile. Fetele poartă între mărgele la grumaz și stupitul cucului*, ca ele să placă și să joace. Fata care este în vîrstă și nu-i cere mîna nici un tînăr, cînd vede pe cineva altoind vreun pom, se duce noaptea și fură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în lan. La întoarcere să nu scoată nici o vorbă. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe se pune ramură verde de leuștean la porți și la ferestre, să nu vină vră jitoarele și să ia mana vitelor. (Gh.F.C.) Ca să fie ferite vitele de vrăji, se pune rug de măceși la ușile și la ferestrele grajdurilor. (Gh.F.C.) Cu funia de spînzurat se fac vrăji. (Gh.F.C.) Ca să nu fie înșelate de soț, femeile spală brăcinarul bărbaților în scalda mortului și îl înnoadă de trei ori, zicînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în pat, așa să șadă și bărbatul meu.“ (Gh.F.C.) Omul turbat poartă la gît un șirag de rotițe de lemn, cioplite de unul cu nume nepereche în sat, și aruncă în fiecare zi o rotiță. (Gh.F.C.) Ca să-l ferească de vrăji, mama trece prin haina nouă a copilului un ban de argint. (Gh.F.C.) O tigvă de cal pusă pe gardul casei apără casa de vrăji. Vrăjitoarele căleau trupurile haiducilor, de nu-i rănea decît glonțul de argint. (Gh.F.C.) Vreme Prevederea timpului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nume nepereche în sat, și aruncă în fiecare zi o rotiță. (Gh.F.C.) Ca să-l ferească de vrăji, mama trece prin haina nouă a copilului un ban de argint. (Gh.F.C.) O tigvă de cal pusă pe gardul casei apără casa de vrăji. Vrăjitoarele căleau trupurile haiducilor, de nu-i rănea decît glonțul de argint. (Gh.F.C.) Vreme Prevederea timpului în Ajunul Anului Nou Poporul își face la Anul Nou un propriu călindar spre a cunoaște tempestatea* anului viitor, în următorul chip: în presara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a deochea discos - taler în care se depun bani la biserică dohot - păcură dovlete - dovleac drăcoaie - femeie păcătoasă; drăcoaică dubi (a) - a tăbăci, a argăsi dumica (a) - a tăia în bucățele durui (a) - a hurui F falcariță - tetanos fapt - farmec, vrajă fălăi (a) - a fulgera puternic fedeleș - butoiaș de lemn pentru apă feșteli (a) - a murdări, a-și face nevoile filigean - ceșcuță fără toartă foc viu - bubă dureroasă foloștină - fulg mare de zăpadă fonfăi (a) - a se lăuda frîntură - fractură, boală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul fagului jora (a) - a jura juvină - jivină L la (a) - a spăla pe cap lăicer - covor lămură - lamură, partea cea mai bună lăutoare - apă (cu leșie) pentru spălat legătură - vrajă lemn-de-cîine - lemn, măliniță lemnar - trunchi pe care se sparg lemnele lemnie - plantă leucă - lemn încovoiat care se introduce în capul osiei libarcă - gîndac de noapte lighioaie - insectă vătămătoare limbar - limbariță, vezicule sub limbă linchi (a) - a sorbi cu limba; a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
model al literaturii, fascinat nu de legile înaltei Curți de Casație, ci de cele ale discursului literar, ce n-au nici în clin nici în mânecă cu exterioritatea planului biografic. Neantul semantic al clișeelor verbale excesiv gramaticalizate se cerea exorcizat, vraja desfiguratoare trebuia alungată. Homeopatic, deci, printr-o vrajă, dar de sorginte estetică. A creatorului de nume și vocabule, care a crezut că o dată emise, ele vor naște forme vii, fantasme autohtone. Urmuz nu s-a înșelat în a-și elabora
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Curți de Casație, ci de cele ale discursului literar, ce n-au nici în clin nici în mânecă cu exterioritatea planului biografic. Neantul semantic al clișeelor verbale excesiv gramaticalizate se cerea exorcizat, vraja desfiguratoare trebuia alungată. Homeopatic, deci, printr-o vrajă, dar de sorginte estetică. A creatorului de nume și vocabule, care a crezut că o dată emise, ele vor naște forme vii, fantasme autohtone. Urmuz nu s-a înșelat în a-și elabora scheletica scriitură, visând imaginea ideală a lumii cu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cosmică. Peisajul lunar este descris de Eminescu într-un climax de fantezie și reprezentări angelice (contrastând cu imperfecțiunile pământești) apte să elibereze în fine protagonistul de instinctele trupului și inerțiile cugetului. Doar imaginea ochiului divin și indescifrabila sa enigmă rupe vraja acelui elan al descătușării, returnându-l pe visător în melancolia sa mortală de înger rebel. Abolirea spațiului și timpului obiectiv printr-un act de voință, proiecție și intuiție lăuntrică, subiectivă, este nu numai prologul teoretic al nuvelei, idealiste în esența
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
putut apăra atrăgîndu-le atenția că, dacă e considerat băiat mare, ar trebui să aibă încredere în el că n-ar fi niciun pericol să-l lase singur acasă. Dar ar fi riscat să continuie un duel în săbiile limbilor și vrăjile privirilor ce nu ducea nicăieri, din cîte se vedea. Și putea să se încheie foarte ușor cu cuvintele ești copilul nostru și faci ce-ți spunem, ce-i cu atîtea nazuri? Și, chiar dacă s-ar fi arătat supărat, poate-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
am invitat niște prieteni pe la mine. Am stabilit deja și nu pot să-i refuz acum. Am promis. S-a temut să nu-i fi ieșit prea repede cuvintele și-ai lui să se prindă. Dar n-a fost așa. Vraja aruncată a învăluit ochiul vigilent al ciclopului. Cînd e vorba de o promisiune, tata crede că trebuie respectată cu orice preț. O promisiune e sfîntă, spu-nea el. Dacă băiatul a promis... Avea acum un aliat puternic. Da, am promis. A
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
atît de mult pe mamă și copil. Cornel a prevenit-o asupra primejdiilor, bărbații nu vor decît să profite de femei, apoi să le lase cu ochii în soare. Dar mama nu părea să asculte. Poate bărbatul îi făcuse o vrajă. Odată l-a adus în vizită, să-i cunoască băiețelul. Lui Cornel nu i-a plăcut de adultul costumat și parfumat. Era întocmai cum și-l închipuise: amabilitatea și drăgălășenia nu erau decît semne certe că se preface și că
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]