4,648 matches
-
care ne-am obișnuit deja; după ce ne informează că astfel "fu sfârșitul lui Alexandru Lăpușneanul, care lăsă o pată de sânge în istoria Moldovei", naratorul adaugă o frază modestă, creionată cvasi-arhivistic și având valoare de post scriptum: "La monastirea Slatina, zidită de el, unde e îngropat, se vede și astăzi portretul lui și a familiei sale". Gabriel Dimisianu are dreptate să afirme că "[f]iecare moment al nuvelei lui Negruzzi conține material care ar fi putut genera desfășurări epice cu mult
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
renaștere. Desăvîrșirea, nedesăvîrșirea Începînd din Evul Mediu, care își întemeia certitudinile pe stînca cea mai profundă și își înălța pînă la cer catedrala teologică, istoria gîndirii europene este cea a dezintegrării acestui edificiu măreț, urmată de construcții noi ce se zidesc pe ruinele sale, așa cum Roma renăscută se înălța pe rămășițele monumentelor imperiale. Ea reprezintă devenirea unei dialogici pluraliste care produce inovațiile Umanismului, Raționalismului, Științei, care inventează sau descoperă ele însele fără încetare noul. În sfîrșit și mai cu seamă, această
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de dughene amplasate haotic. Amintirile lui Costache Radu stau mărturie, în acest sens: „Pe atunci (la mijlocul secolului al XIX-lea, n.n.) nu se puteau numi clădiri decât casa lui Morțun, unde e acum primăria, casa Milicescu, în locul căreia s-a zidit liceul, casa Mavromati Sion, în locul căreia s-a construit palatul municipal (...) și alte vreo cinci sau șase case boierești sau negustorești. Restul, și mai cu seamă ulița mare (ulița Negustorilor, n.n.), erau compuse din barăci mici, în pământ, cu podețuri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
division let în & ouț"), articulat minuțios, dar devenit redundant ca urmare a premiselor false pe care se întemeiază. Fiindcă Urizen nu poate interpreta universul decât prin prisma instrumentelor intelectuale ale unei metafizici autoritariste și, prin urmare, inexacte, el nu poate zidi o lume a libertății reale. Eul creator implică aici, ca, atunci când recipientul viziunii duble nu reușește să interpreteze universul pe baza metaforizării și a substituției fenomenologice, viziunea dublă se transformă în castranta viziune simplă. Astfel se explică, de fapt, condiția
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
demnitatea reprezentării unirii duhovnicești dintre Hristos și Biserică. Scopul ei este lărgirea împărăției lui Dumnezeu și nu numai o asigurare împotriva neputințelor bătrâneților și a unei vieți consumate (trecute). Femeia are bucuria unei jertfe prin naștere. Mama născând un copil zidește o nouă biserică lui Dumnezeu, un sfânt locaș de închinare mai trainic și mai valoros decât orice clădire ridicată de mâna omenească. Mama este femeia care primește să fie binecuvântată de Dumnezeu, care spune împreună cu Maica Domnului: „iată roaba Domnului
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
și oribilă..., stâlpii cu firele electrice se legănau...”, la fel și zidurile... „A văzut pe cer o lumină puternică, ca un arc care mergea de la o zare la alta, ca o explozie mare...” înfiorătoare drama bucureștenilor sufocați între ziduri sau zidiți în moloz transpare exemplificată prin cazul lui Cristian Badea - suspendat în „chicineta”, unde ar fi urmat să prepare o cafea pentru Tudor... Gestul acela l-a salvat de la moarte. Gest salvator... de prieten. în jur, hidoșenia morții. în anii comunismului
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
doresc să-i mulțumesc într-un mod aparte. Nimic nu se poate face fără Dumnezeu și cu mult mai mult când este vorba de înregistrarea unor date, persoane și evenimente care privesc biserica locală asupra căreia El a vegheat, a zidit-o, a susținut-o mai bine de un secol de istorie. Mulțumesc și doresc ca acest istoric să fie un mod de închinare înaintea lui Dumnezeu. Această carte este dedicată mamei mele, Arman Letiția, care s-a ostenit să-mi
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
remarcabile ci cuprinde și lucruri blamabile. Scopul acestei lucrări nu este acela de a pune în evidență lucrurile negative din istorie pentru a deveni motive de bârfă și pricini de poticnire, ci scopul este de a observa cum Dumnezeu și-a zidit biserica locală și cum a rezistat în ciuda impedimentelor. Totuși, lucrurile negative nu vor fi evitate sau minimalizate însă vor fi amintite deoarece istoria nu trebuie prezentată prin spectrul triumfalist. Experiențele negative ar putea reprezenta greșeli care trebuie evitate pe viitor
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
vândut mai apoi casa fratelui său, apoi a rămas lui Nicolae Bradin, un nepot al lui Gheorghe Bradin, iar casa din dreapta bisericii există și astăzi și are inscripționată pe fațadă numele de Mitru Bradin 1928. Temelia clădirii bisericii a fost zidită în data de 5 septembrie 1921. Materialul de construcție a fost văiuga iar pentru acoperiș s-a folosit țiglă. Până în anul 1949 apare o singură încăpere în registrul de patrimoniu al comunității. Frații care au dăruit și cei care au
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
amânată Zidirea clădirii bisericii din Cuvin a fost terminată în perioada septembrie - octombrie 1921, însă deschiderea clădirii a avut loc mai târziu din cauza prigoanei. Deși se cunosc puține lucruri despre această perioadă, există documente care dovedesc că după ce a fost zidită casa de rugăciune din Cuvin a fost închisă din ordin de la ministrul cultelor. A fost o perioadă grea pentru biserica din Cuvin, după ce au făcut atâtea eforturi de cumpărare a terenului, apoi de zidire a locașului, fiindu-le refuzată adunarea
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
fratele Dominic de la biserica penticostală din Vladimirescu a continuat tencuirea în interior. Zugrăvirea din interior a continuat-o Mitru lui Bobo, un meseriaș din comună. Traian Struț și Claudiu Bârzu din Variaș au renovat fațada clădirii, au betonat curtea, au zidit gardul din carămidă și au turnat placa deasupra ușii clădirii. Băncile vechi au fost înlocuite cu bănci noi tapițate, lucrate de un templar din Miniș (Frunză). Același meseriaș a lucrat amvonul cel mare care mai apoi a fost donat bisericii
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
scit, sau barbar, sau altul care negreșit este numit după deosebirea neamului, prin sângele lui Hristos se dezbracă de omul cel vechi, împreună cu toate faptele lui, iar prin învățătura cea dumnezeiască se îmbracă în Sfântul Duh, în omul cel nou, zidit după chipul lui Dumnezeu, în dreptate Și în sfințenia adevărului (cf. Ef., 4, 22-24)”<footnote Idem, Despre Botez, cartea I, cuvântarea a II-a, 23, traducere Și studiu introductiv de Pr. Dumitru V. Georgescu, în col. Comorile pustiei, vol. 32
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
localității, sprijinită de devenirea istorică și biserică, adică ortodoxismul declarat sat de 500 de ani, biserică nouă de 150 de ani, azi cu oameni cu sufletul cât „aroma” florilor. N-am știut atât de multe lucruri, dar am cutezat să zidesc acest monument care va rămâne și după Internet. În istoria omenirii va urma războiul I.T. (programarea pe calculator) pe lângă care (vrăjitoria, descântecul) paranormalul va fi o floricică, acolo. Vor fi stăpâni acei care vor direcționa pe oameni ce să facă
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
persoanele treimice, unitate care în plan uman trebuie să exprime coerența implicită ce este necesar să fie între gând și exprimarea lui verbală. Nu s-a găsit până acum o formă convențională de măsurare a forței cuvântului, a cuvântului care zidește, cum nici a celui care distruge. De fapt, este imposibil ca omul să poată măsura această putere, pentru că ar însemna să cuantifice forța de exprimare a lui Dumnezeu, Care este numit Logos, Verb, Cuvânt. La început lumea a fost creată
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
istorie la „plinirea vremii”, s-a produs acea Palingeneză, adică reînnoirea lumii prin cuvânt. De la Hristos încoace cuvântul este iarăși ziditor, paideic, și definește pe om în lumină. Atâta vreme cât omul nu se definește prin sine, ci prin Logosul creator, el zidește prin cuvântul său, sau cuvântul său creează. Deși astăzi suntem aserviți lumii vizualului și imaginilor virtuale, cuvântul scris nu trebuie să dispară, ci trebuie să fie suportul imaginii, rațiunea ei. Imaginea este, de fapt, cuvântul concentrat. Iar aceasta, asemenea cuvântului
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
creează. Deși astăzi suntem aserviți lumii vizualului și imaginilor virtuale, cuvântul scris nu trebuie să dispară, ci trebuie să fie suportul imaginii, rațiunea ei. Imaginea este, de fapt, cuvântul concentrat. Iar aceasta, asemenea cuvântului, atâta vreme cât este purtătoarea unei informații pozitive, zidește, iar când este negativă, distruge. În acest sens, o carte, dacă prin conținutul ei zidește, devine Simbol (Syn-volon, în greacă, înseamnă cel care adună), pentru că are menirea de a uni oamenii între ei, de a da coerență și unitate semantică
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
dispară, ci trebuie să fie suportul imaginii, rațiunea ei. Imaginea este, de fapt, cuvântul concentrat. Iar aceasta, asemenea cuvântului, atâta vreme cât este purtătoarea unei informații pozitive, zidește, iar când este negativă, distruge. În acest sens, o carte, dacă prin conținutul ei zidește, devine Simbol (Syn-volon, în greacă, înseamnă cel care adună), pentru că are menirea de a uni oamenii între ei, de a da coerență și unitate semantică lucrurilor; iar dacă risipește, atunci devine un vehicul al celui care divide și învrăjbește pe
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
lucrarea Domnului prof. Dr. Marin Dumitru intitulată: Giurgioana -Bacău, sat, biserică, oameni. Autorul mi a cerut să binecuvântez lucrarea sa. Binecuvântarea noastră rămâne atâta vreme cât această lucrare, prin cuvintele ei, informează spre zidirea și pedagogia cititorilor. Dacă o lucrare reușește să zidească pe cineva, atunci cuvântul va transfigura pe oameni, iar aceștia se vor adăuga ca niște cărămizi vii la edificiul cultural sau spiritual al înaintașilor. Cum autorul lucrării, născut în pitoreasca localitate de pe valea Zeletinului, Giurgioana, aparținând canonic Arhiepiscopiei noastre a
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
orice îndeletnicire de sub cer. Vreme este să te naști și vreme să mori; vreme este să sădești și vreme e să smulgi ceea ce ai sădit./ Vreme este să rănești și vreme să tămăduiești; vreme este să dărîmi și vreme să zidești./ Vreme este să plîngi și vreme să rîzi; vreme este să jelești și vreme să dănțuiești” (Ecclesiastul, 3. 1-4). Capitolul de unde provin aceste versete vechi testamentare poartă titlul Vremea tuturor lucrurilor. Deosebirea omului de animal. Ultima parte mi se pare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pune fata pe prag? — Mamă, de ce te-ntorci atât de departe? — Leurdeanu l-a omorât pe omul meu, pe taică-tu, și eu l-am dovedit, am pus de l-au judecat și l-am iertat. — Da, știu, și ai zidit biserica cea nouă din Coeni drept mulțumire Domnului. — Mihai, o, ce ticăloasă-i lumea și viața noastră și ce greu este să ierți! Tare greu mi-a fost să iert. De-aia l-am înțeles pe Leurdeanu și-mi pare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
domnească în casele sale noi, peste drum de Biserica Doamnei și de casa beizadelelor, în care locuia de fapt doamna sa, Maria. Totul se ridicase în timpul în care spătarul fusese trimis pe drumul pocăinței. Clădirile, cu toate acareturile lor, fuseseră zidite pe locul Cantacuzinilor, cel lăsat de tatăl lor postelnicul și rămas neîmpărțit încă. Șerban Vodă era agitat, mânca mult, dar se ținea de la băutură. Marele spătar stătea alături de marele stolnic Constantin. Prindea câte o șoaptă, dar nu prea înțelegea mare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că puneți țara la cale aci în ochii noștri, tună vodă. — Iertare, măria ta, pe drumuri fiind de aproape cinci ani mă minunam și eu de câte s-au schimbat în cetatea de scaun. Să-ți dea Dumnezeu sănătate să zidești și de acum înainte ca până acum, spuse Mihai, ridicându-se în picioare și înălțând paharul cu vin alb străveziu. Măria ta, mă prind să-ți fiu vrednic ispravnic la ctitorii, cinstit la cheltuieli și nelacom la câștig! Vodă Șerban
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cafenelei deveneau boieri pe dată, indiferent cine ar fi fost. El îi saluta adresându-le titluri înalte, onoarea cu care-i trata onorându-l pe dânsul. Cafeneaua era din vremuri vechi așezată în Târgul de Sus, iar măria sa Șerban Vodă, zidind hanul ce-i purta numele, mări faima cafenelei, pentru că acum drumul de la casele domnești spre casele beizadelelor și spre Biserica Doamnei, și de aci spre han, trecea pe lângă pragul prăvăliei lui Hamie. Peste catul de jos era înălțat încă unul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Puțin, dar nu mă târguiesc. Să știi că oboseala mea merită mai mult, măria ta. — Hamie, dar prietenia mea? Se mira și acum de unde o fi avut puterea să râdă. Se ridicase și se îndreptă spre peretele în care era zidit dulăpiorul cu aur. — Măria ta, prietenia e scumpă, dar și eu îți sunt credincios. Vestea că au pornit boierii cu solie și daruri la sultan a plecat din casa beizadelelor, de la văduva lui Șerban Vodă, iar răvașul de răspuns vine
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sfințit? întrebă celălalt în șoaptă. — Sfinția sa a spus, nu vodă. Cică e sfințit cu sânge omenesc. Cântare după cântare, lumânările arzând tremurat și palid în strălucirea luminii soarelui, mitropolitul nins și încovoiat de ani - i se păreau doamnei că toate zidesc un fel de scară pe care să se ridice rugăciunea ei spre ceruri. „Doamne, facă-se voia Ta, adu mi l, Doamne, înapoi sănătos”, șopti ea neauzită și se simți ispitită în gând să promită ferecături de argint aurit pentru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]