3,039 matches
-
care oficiau slujba dumnezeiască de toate zilele. Biserica a suportat lucrări de restaurare, consolidare și întreținere în anii 1854 și 1873. În 1875 a fost adăugat un mic pridvor pe latura sud-vestică. Lăcașul de cult a fost reparat radical și zugrăvit din nou în vara anului 1913, prin cheltuiala și osteneala moșierului Vasile Rusovici. El a împrejmuit lăcașul de cult cu gard. Între anii 1929-1948, într-o clădire din curtea bisericii construită de Vasile Rusovici a funcționat o școală de cântăreți
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
furate, trecea prin oraș cu «craii» lui, beat mort, călare pe măgar. Vechii crai erau deci un fel de boemi dezmățați, bucureșteni, cărora le corespunde, la altă epocă ,eroii cărții". Roman corintic, după clasificarea lui 'Nicolaie Manolescu', "Craii de Curtea-Veche" zugrăvește nobilimea crepusculară, o lume decadentă, a orgiilor și a personajelor dantești, ieșite parcă din tablourile lui 'Hieronymus Bosch'. Toate metaforele acestei lumi se construiesc sub semnul decadenței totale, a lipsei de spațializare a sentimentelor, orizontul intelectual al personajelor limitându-se
Craii de Curtea-Veche (roman) () [Corola-website/Science/319103_a_320432]
-
monumentului, de posibilitățile materiale ale unui sat sărac, cu pământuri neproductive. O scândură cu motive traforate, amintind canoanele artei baroce, este fixată de iconostas. Pictură se află doar la ușile diaconești („Sf. Mihail" și ,Sf. Nicolae") și cele împărătești ("Bunavestire"), zugrăvite în secolul al XVIII-lea. „Stucaturile" cruciforme de pe peretele de vest, în exterior, ne amintesc larga răspîndire, acum și înainte, a acestui sistem de ornamentare a caselor vechi din Bihor, stucaturi ce nu de puține ori erau alt fel văruite
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
de francezul A. Le Gras și editat la Sankt Petersburg în 1861, se menționează că unele corăbii moldovenești, fiind înarmate de către portul Galați, poartă drapele albastre, având plasat în centrul pânzei elementul tradițional al stemei, capul de bour (care-i zugrăvit de fapt, asemănător unui cap de bou), iar în canton avea un patrulater roșu cu trei stele albe. Se atestă, deasemenea, că drapelul miliției moldovenești avea două fâșii orizontale: roșu în partea superioară și albastru în cea inferioară, cu un
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
decroșată, poligonală cu cinci laturi, au fost tencuiți la interior și nu știm în ce măsură ei păstrează decor pictat, realizat după reconstruirea acesteia. Dintr-o pisanie, aflată sub icoana de hram, s-a mai putut culege știrea că fruntariul a fost zugrăvit, în vremea împăratului Franciscus, cu cheltuiala lui Suci si Dăian, de Petru Erei. Benzi roșii și albe, trasate semicircular, delimitează friza medalioanelor cu prooroci, decorate pe motivul viței de vie cu struguri, de aceia, rămasă fragmentar (prin tăierea deschiderii semicirculare
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
intensitate deficitară. Autoportretele au reprezentat pentru Apcar Baltazar, lucrări de maturitate artistică. Pictorul și-a realizat autoportretul de mai multe ori ((3), (4), (5)), frământat de gânduri și interiorizat. Din ținuta sobră, personalitatea sa reiese plină de demnitate. Ochii sunt zugrăviți cu o profunzime psihologică ce caracterizează un om meditativ, sprâncenele sunt îmbinate și închid privirea, reliefând-o ca fiind plină de căutări. Simțământul răspunderii este pătruns de bunătate și omenie, calități care emană din privire și din întreaga fizionomie încununată
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Rembrandt sau Frans Hals. Dispunerea personajelor este frontală și se observă unitatea lor prin constumație ca membrii ai unei ghilde oarecare. Profesia lor se poate ghici cu ușurință. Și în acest tablou, Apcar Baltazar a optat pentru negru și a zugrăvit o diversitate de caractere ce poate fi citită pe chipurile sondate adânc de către pictor. Lucrarea "Misiții" a rămas ca unicat în pictura românească și se poate compara doar cu portretele pe care Nicolae Grigorescu le-a făcut unor evrei. Portretul
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Artă din București, este de fapt un studiu psihologic care nu poate avea acest titlu, pentru că cele cinci personaje feminine bine hrănite, deloc fericite, cu fețele puhave, înfășurate la gât cu fulare și pieptănate cu coc, par a fi personaje zugrăvite de către Toulouse Lautrec. Tabloul a fost expus la expoziția "Franța văzută de pictori români" din anul 1945, organizată sub auspiciile Asociației "Amicii Franței" de către Muzeul Toma Stelian. Lucrarea a mai fost expusă la Galeria Dialog în anul 2009, cu ocazia
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
început de carieră cum au fost cele intitulate "" și "Mănăstirea Căldărușani". Cele mai reușite au fost cele din ultimii săi ani de viață. Maniera impresionistă în abordarea peisajelor a fost folosită de către Apcar Baltazar și în lucrările în care a zugrăvit personajele sale din mahalalele bucureștene, cu atât mai mult cu cât a folosit peisajul drept cadru în care libertatea tușei și atmosfera luminoasă au adus valențele binecunoscute curentului. Armoniile pe care s-a bazat artistul sunt când pline de exuberanță
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
se îmbină cu indulgență cu tarele umane printr-o nedisimulată simpatie. Pictura de gen practicată de Apcar Baltazar este îndreptată atât spre caracterele pozitive ale vieții, cât și spre cele negative, cele din urmă fiind satirizate cu multă candoare. A zugrăvit în acest sens o serie de peisaje urbane bucureștene - ", Vânzătoare de pânzeturi în Bazaca, " (aflat la Galeria Națională) etc. El a prezentat mahalaua în toate ipostazele ei: sub zăpadă (vezi " Pe uliță" cunoscut și ca ""), sub soare (vezi "La soare
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
(în ) este denumirea unei capele în stil bizantin, care a fost construită la Balcic în 1929 la cererea reginei Maria a României, pentru momentele sale de rugăciune. Biserica a fost ridicată de antrepriza Agostino Fabro după planurile arhitectului Roghabihab. Zugrăvită de pictorii Dumitru Brăescu (în 1929 Pantocratorul din turla capelei), respectiv Anastase Demian și Tache Papatriandafil (restul frescelor, în 1930), capela este construită din piatră, are în față o curte mică, o fântână și pietre funerare creștine. Capela face parte
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
acestei arte . Din inscripția săpată în măiastra grindă de la Ghirbom, distrusă în parte, prin mărirea golului intrărilor, aflăm anul 1688, ca și numele lui „Surcea Dumitru ispititul bisericei”, căruia îi adaugă semnele lui de mare meșter. Pereții lăcașului au fost zugrăviți prima dată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Din analogia urmelor rămase din această podoabă, în limitele posibile, cu picturi si elemente pictate din zonă, se poate aprecia că aici a lucrat Nicolae zugravul, în anii în care realiza și
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
Miron Cristea, viitorul patriarh al României, la acea vreme asesor consistorial la Sibiu, de protopopul Cetății de Baltă Nicolae Tudoran, de preotul Zaheu Sas din Blăjel și de preotul local Iosif Crișan. Inițial, biserica nu a fost pictată, ci numai zugrăvită în interior. Actuala pictură a fost realizată între anii 1967-1970 de către pictorul Ioan Căzilă din Sibiu, fiind sfințită pe 11 septembrie 1971 de către Înalt Prea Sfințitul dr. Nicolae Mladin, asistat de un sobor de 18 preoți, în frunte cu protopopul
Biserica ortodoxă din Boian, județul Sibiu () [Corola-website/Science/315726_a_317055]
-
se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . , comuna Țaga, monument istoric, a fost construită la începutul secolului al XIX-lea. Pictura: Deasupra ușii de intrare în pronaos se găsește o inscripție care vorbește de pictarea bisericii: „zugrăvitu-s-au această sfântă biserică în zilele prealuminatului împărat Francisc al doilea și excelenței sale Ioan Bob vlădicu Făgărașului și toată țara Ardealului... protopop Stoica și era paroh satului popa Ioan Mesaroș prin cheltuiala a tot satu și s-au isprăvit
Biserica de lemn din Năsal () [Corola-website/Science/315724_a_317053]
-
acest fapt se adaugă însemnătatea întâlnirii în cadrul aceleiași biserici a doi dintre cei mai renumiți pictori din Maramureș. În absida altarului bisericii se află una din inscripțiile care consemnează numele zugravilor care au realizat pictura: “Acest sfânt altar l-au zugrăvit în zilele lui [...] Bacinschi Andrei, vicareș fiind Gheorghe Dioseghi, prototop fiind Rădnic Teodor, preot fiind Dunca Moise, diac fiind Drăguș Todor; pentru zugrăvitu au plătit boieri[i] satului. Zugrav Radu Munteanu și Gheorghie” . În pronaos se află următoarea inscripție: „1780
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
află una din inscripțiile care consemnează numele zugravilor care au realizat pictura: “Acest sfânt altar l-au zugrăvit în zilele lui [...] Bacinschi Andrei, vicareș fiind Gheorghe Dioseghi, prototop fiind Rădnic Teodor, preot fiind Dunca Moise, diac fiind Drăguș Todor; pentru zugrăvitu au plătit boieri[i] satului. Zugrav Radu Munteanu și Gheorghie” . În pronaos se află următoarea inscripție: „1780, au plătit această tindă de o au zugrăvit gazdele satului az pisan (am scris eu) Radu Munteanu zugravu”. Ioan Bârlea și Anca Pop
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
Gheorghe Dioseghi, prototop fiind Rădnic Teodor, preot fiind Dunca Moise, diac fiind Drăguș Todor; pentru zugrăvitu au plătit boieri[i] satului. Zugrav Radu Munteanu și Gheorghie” . În pronaos se află următoarea inscripție: „1780, au plătit această tindă de o au zugrăvit gazdele satului az pisan (am scris eu) Radu Munteanu zugravu”. Ioan Bârlea și Anca Pop Bratu au transcris greșit un cuvânt foarte important, care desemnează comanditarii acestei picturi. În loc de gazde (stăpânii, proprietarii satului) cercetătorii au transcris jupânese (boieroaice, stăpâne) . Pe
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
cu absidă decroșată poligonală și bolți semicilindrice. Pictura are cel puțin două etape. Prima datează din 1804, realizată în absidă incluzînd și o amplă compoziție a catapetesmei, autor fiind zugravul Nicolae Popa. În 1861 cunoscutul Porfirie Șarlea din Feisa a zugrăvit suprafețele rezultate în urma refacerilor din 1837. Icoana reprezentându-l pe Sf.Ioan Predetici, pe fond de aur, cu text în limba slavă, datând de la începutul secolului al XVII-lea, precum și clopotul din 1630 sunt vestigii ale ctitoriei ce au precedat
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Sânbenedic () [Corola-website/Science/315866_a_317195]
-
și altele cele trebuincioas(ă) făcând chear ca când ar fi fost nooa"". În anul 1895, s-au efectuat noi lucrări de restaurare, cu purtarea de grijă a protoprezbiterului Cassian Tușinschi și al preotului paroh Mihail Sârbu, pereții interiori fiind zugrăviți de pictorul Vladimir Mironescu. Biserica a fost restaurată din nou între anii 1974-1980 după proiectul Direcției Monumentelor Istorice și Arhitectonice București, arhitect proiectant fiind Nicolae Diaconu și paroh - preotul iconom stavrofor Severin Brăteanu. Atunci s-au efectuat reparații curente, înlocuiri
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
tăiate deschideri, concomitent mărindu-se și ferestrele. Prin lărgirea ferestrelor s-au tăiat porțiuni ale unor inscripții. La fereastra nordică întâlnim cuvintele „... anul domnului ...”, parte probabil a unei inscripții de datare, iar la fereastra de pe latura de sud „s-au zugrăvit cu cheltuiala lui Moga”. În naos, pictura pereților laterali a fost acoperită cu placaj. Pe bolta semicilindrică a naosului au fost pictate scene din ciclul minunilor și patimilor lui Iisus. Iconostasul este format din reprezentarea Răstignirii, având alăturat apostolii. Cele
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
a făcut această biserică unde este hramul Nașterii Sfântului prooroc și înaintemergător și botezător Ioan; și s-a săvârșit în anul 7151 (=1643)"". Pisania are la partea superioară Stema Moldovei flancată de două frunze stilizate. Edificiul a fost reparat și zugrăvit în anul 1884 cu cheltuiala lui Gheorghe Drîmbei și Dumitru Matasar. El a fost restaurat în perioada 1924-1926 de către Comisiunea Monumentelor Istorice. Biserica este de dimensiuni mici, înaltă, zveltă. Planul bisericii amintește de forma arhaică a bisericii de la Lujeni, reluată
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
o clopotniță scundă. După jumătate de secol, edificiul a fost supus unei ample renovări, atestată de pisania fragmentară a tâmplei: ,Când s-au...această biserică au fost văleatul 1790 prin stăruința și...lui popa Gheorghie, paroh...satul.... Și s-au zugrăvit la anul 17(?) martie în...”. Acestui șantier i se datorează lărgirea spațiului interior (a fost intercalată o travee), supraînălțarea turnului, înzestrat cu un foișor în console și cu o elegantă poală de ,prăștilă”, adosarea a două laturi suplimentare la nivelul
Biserica de lemn din Rădulești () [Corola-website/Science/316766_a_318095]
-
ar fi fost înălțată în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea în satul Mermești (județul Arad), de unde s-ar fi mutat pe amplasamentul actual în anul 1804, dată sugerată de pisania decorului iconografic al absidei: „Acest altar s-au zugrăvit cu plata acestor oameni Horga Ion cel bătrân, Horga Ion, Petru Lup, Trifan cel tânăr, Busdan Rista, Horga Blaj, pentru sufletele lor și ale părinților, anul 1804 octombrie în 14 zile”. Această etapă este atribuită lui Mihail Borșoș, cel care
Biserica de lemn din Ocișor () [Corola-website/Science/316786_a_318115]
-
În cadrul ultimei renovări, desfășurată în 2001, edificiul a fost retencuit la exterior. Biserica beneficiază de un valoros decor pictural, rod al colaborării dintre un zugrav ardelean, Simion Silaghi din Abrud și un artist peregrin, Dimitrie Dimitriu din București: „S-au zugrăvit această sfântă biserică în zilele prea înălțatului împărat Ferdinand întâiul, episcop al Ardealului de legea răsăriteană Vasile Moga, protopop și deodat acești slăvite varmeghii, jurat, asesor Iosif Bașa, parohul locului Ioan Clej, cu cheltuiala obștii, de zugravi Silaghi Simion din
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de protopopul Ioan Cefan al Vărădiei și preotul Eftimie Popescu, administrator parohial, într-un inventar al anului 1855: ” Tâmpla de scânduri de tei (este) zugrăvită cu închipuirile cele de căpetenie ale lui XS și Maicii Prea Curate și de o parte Sf. Nicolae și de alta Sf. Arh. Mihail. În mijloc, ușile împărătești cu Bunavestire și Arh. Gavril, iar în loc de ușile cele mici (diaconești, n.n.
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]