5,341 matches
-
tuberculinice, prezente într-o diluție foarte mare. Când apar leziunile tuberculoase evidente și devine posibilă punerea în evidență a bacililor tuberculozei, organismul se află sub influența unor cantități ponderabile de toxine, corespunzătoare unei faze în care există posibilități să fie puse în evidență, în trecut cu ajutorul reacției Vernes, în prezent prin evidențierea anticorpilor fluorescenți. Pe diagramă se poate urmări în stânga factorul ereditar - constituția fosforică sau fosfocalcică, știut fiind că aceasta este constituția net predispusă la stările tuberculinice cele mai patente și la tuberculoză
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
societăților comuniste rămâne încă în mare parte nescrisă. Toate acestea constituie un handicap major pentru analiza evoluției societăților și a puterilor în Europa Centrală. Cum să realizăm o asemenea analiză când nu dispunem de puncte de plecare solide? Pentru a pune în evidență ceea ce s-a schimbat, trebuie să cunoaștem ceea ce exista înainte. S-ar putea purta o discuție chiar și la simplul nivel al datelor. Istoria reține anul 1989 drept un moment cheie pentru ruptura de regimul comunist. Totuși, polonezii au destule
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
răspundă argumentelor venite din partea unei școli rivale, în rest urmează piste metodologice diferite. Divergența este alimentată de modalitățile prin care un clivaj poate sau trebuie să fie înscris în istoria țării pe care o avem în vedere. Vom încerca să punem în evidență faptul că metodele utilizate invită la înțelegerea istoriei într-un mod cauzal. Factorii istorici de structurare sunt considerați a fi unități substanțiale și sunt presupuși a orienta cursul evoluțiilor politice în perioada post-comunistă: privind lucrurile prin această optică, clivajele observate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
neglijați. Poate fi observat un demers mai puțin restrictiv, care constă nu în păstrarea literei, ci a spiritului modelului elaborat de Rokkan și Lipset: sunt căutate astfel elemente de diferențiere în cadrul raporturilor de forță constituite înainte de căderea blocului sovietic; este pusă în evidență în acest mod o matrice despre care se presupune că orientează echilibrul politic contemporan. B. Metoda genetică: istoria ca matrice Pentru a clarifica filiațiile istorice, adepții metodei genetice pun accentul pe varietatea modurilor de structurare politică observate în cadrul democrațiilor populare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a polonezilor,după așteptările multor observatori ai Europei Occidentale. B. Importanța mitului despre rolul special al Poloniei Lăsând la o parte problema refuzului unei părți considerabile a moștenirii englezilor de către o parte importantă a elitei politice poloneze, am dori să punem în evidență un alt factor care ar putea avea un rol semnificativ în consolidarea blocului anti-Bruxelles pe scena politică poloneză: mitul popular al "rolului special al Poloniei". În funcție de perspectivă, el ar putea fi considerat o componentă pozitivă a identității naționale poloneze. Pe
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de a face o analiză realistă a situației geopolitice a Poloniei. Încrederea în rolul Poloniei în calitate de super putere regională, care era răspândită la începutul sec XX, așa cum au menționat-o Dmowski și Pilsudski, pare a ilustra perfect această problemă. Analizele pun în evidență faptul că o percepție atât de puțin realistă a rolului Poloniei în Europa și a opțiunilor sale strategice caracterizează conștiința liderilor politici polonezi până astăzi. Să revenim în prezent la analiza istorică. Consecințele celui de-al Doilea Război Mondial și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și în mod deosebit cel al inteligenției liberale și de dreapta, au fost bazate pe ipotezele "societății civile etice" și pe limbajul valorilor sale particulare. Acest discurs a fost cel mai bine reprezentat de discursul tradițional polonez al victimizării, care pune în evidență rolul suferinței poloneze timp de două secole de istorie, ca fiind la baza statutului special al Poloniei și care sugerează existenta unei obligații morale, pe care Occidentul ar trebui să o plătească. Căderea comunismului și începutul procesului de integrare în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cu partidul. Figura 6 arată că partidele organizate de-a lungul acestui conflict (uniunea Națională și Partidul Democrat al Muncii) au susținătorii cei mai fideli. Alegătorii altor partide nu manifestă același grad de identificare. Acest fapt sugerează că conflictele ideologice puse în evidență de alte partide sunt mai puțin importante pentru electori. Figura 6 Nivelul de identificare cu partidele în funcție de sprijinirea partidelor (procentul alegătorilor care se identifică cu partidul) Sursă: M. Degutis, op. cit., p. 81-123 C. Forța organizațională a partidelor În general, numărul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cu condiția ca aceasta să nu se amestece în jocul politic, favorizând un partid sau altul. Deși Biserica și-a manifestat simpatia pentru anumite partide politice, mai ales după câștigarea independenței, tendința ei este mai degrabă aceea de a-și pune în evidență neutralitatea. Astfel, principalul mijloc de apărare a intereselor sale a fost colaborarea directă cu guvernul. 7. Concluzii: impactul Bisericii asupra formării clivajelor Alegerea tacticilor Bisericii și influența lor asupra dezvoltării clivajului politic religios își fac simțit impactul în contextul interacțiunii
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Chestiunea țărănească a existat și sub comunism întrucât, potrivit constatării antropologilor 30, proprietatea rurală rămâne, chiar și în timpul postcomunismului, o problemă a raporturilor între persoane, mai degrabă decât între persoane și lucruri; dintr-o asemenea postură, aceasta ignoră dreptul și pune în evidență o definiție identitară practicată în spațiul setului care întotdeauna, inclusiv în timpul socialismului de stat, a făcut figură de cămin al națiunii. În al doilea rând, ponderea socială a celor ale căror venituri depind în mod exclusiv de bugetul public (salarii
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
defecțiunii, ci îmbracă forma reproșului venit din exterior, paradigma abandonului este însoțită și împlinită de critică. În schimb, aceasta din urmă nu mai joacă rolul unui instrument de autoreglare întrucât mesajul pe care îl transmite organizației nu este menit să pună în evidență declinul ei, ci să marcheze o disfuncție în ordinea loialității care, antrenând o reacție definitivă și autojustificativă a administratorilor, este în măsură să genereze un efect contrar stopării declinului: dacă noi am fost abandonați, ar putea spune acești administratori, faptul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
1989. De fapt, Partidul Social Democrat se prezintă mai degrabă ca un partid prin intermediul căruia societatea civilă exploatează resursele statului și mai puțin ca o formație politică aliniată unui anumit clivaj politic. Dacă în teorie partidele politice sunt menite să pună în evidență, pentru folosul societății înseși, clivajele care traversează o anumită societate, Partidul Social Democrat asumă o funcție diferită, aceea de a conserva și de a lărgi rețelele de participare a societății civile la gestiunea resurselor publice. El este astfel agentul politic
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
întreprins tranziția postsocialistă, majoritatea populației face parte din cei decepționați de sistemul socialist care îi fac acestuia un bilanț negativ și îl disprețuiesc. Dar, în același timp, o mare parte a populației continuă să respecte valorile morale ale comunismului care pun în evidență ideea unei "societăți mai bune" pe care fuseseră educate să le considere ca valori socialiste 5. Studiile făcute în ultimii trei-patru ani arată că generațiile vârstnice au generat o viziune mai curând pozitivă a epocii comuniste, ceea ce poate părea straniu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de organizare și de identitate după eșecul neașteptat de la alegerile din iunie 2001. Criza profundă de organizare și de identitate a SDS se exprimă cu putere de la legerile municipale din octombrie 2003. 2. Aspect simbolic și cultură Acest aspect este pus în evidență de un mare număr de sociologi și palitologi bulgari. Încă de la începutul anului 1990 s-au format două "culturi" politice, aceea a "albaștrilor" și cealaltă a "roșiilor". SDS și BSP sunt purtători "a două lumi, propuse electoratului prin cele două
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
început două grupuri dialectale: grupul sud-estic, pe care îl vom numi în mod convențional [s.n.] grupul muntean și grupul nord-estic, pe care îl vom numi în mod convențional [s.n.] grupul moldovean“ <footnote Emanuel Vasiliu, op. cit., p. 140-141. Noi înșine am pus în evidență asemănările dintre aceste graiuri pe baza lui u final aton (vezi Gheorghe Moldoveanu, [U] final aton în limba română, în „Omagiu profesorului și omului de știință Vladimir Zagaevschi“, Chișinău, 2003, p. 191-201. footnote> . Denumirile graiuri de tip muntean și graiuri
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ucraineni (17,75%), evrei (11,79%) și, firesc, de moldoveni (47,58%). E adevărat că în lumea urbană moldovenii ocupau abia locul al patrulea, cu 14,16%, după evrei (37,18%), ruși (24,42%) și ucraineni (15,75%), ceea ce pune în evidență statutul social, economic și cultural al acestora. Deși isoricul basarabean A. C. Naco considera că în perioada 1870 - 1880 Basarabia se rusificase definitiv, P. N. Batiușcov își mărturisea surprinderea că „nu în niște sate oarecare basarabene retrase, locuite de moldoveni, ci
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
forțată, statistica lui C. Olaru <footnote Constantin Olaru, Urmele românismului în unele localități din nordul Bucovinei - Anul 1991 în comparație cu 1926, „Glasul Bucovinei“, 1994, nr. 1. footnote> pentru numele de persoane cu bază românească din aceeași localitate pentru anul 1991, 46%, pune în evidență aceeași capacitate a antroponimelor. Cercetarea comparativă a numelor de persoane i-a permis lui C. Olaru să constate că o serie de nume formate pe bază românească au dispărut între 1926 și 1991, printre care, sigur românești, Corbul, Cătălin, Crețu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
societatea timpului: toată lumea bună trebuia să aibă nume rusești sau care să pară rusești. Acesta era un semn al aderenței la noua societate, un semn de patriotism din partea celor despre care se știa că sînt moldoveni, iar acest aspect trebuia pus în evidență de fiecare dată. Ilustrativ este cazul lui Ivan Ivanovici Covată, „un funcționar al cărui patriotism rusesc era cu atît mai fierbinte cu cît trebuia să fie uitată originea lui moldovenească“ (1, 108), patriotism ce i-a fost de folos din moment ce
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
procesul de cunoaștere, gândire și creativitate, are numărul de legături interneuronale, adică numărul de terminații nervoase, axoni și dendrite; primele conduc stimuli de la neuron, ceilalți le conduc spre neuron. Noua metodă de înregistrare Diffusion Tensor Imaging (DTI), aplicată din 1985, pune în evidență în culori toate conexiunile dintre neuroni, adică axonii și dendritele. Acest examen se bazează pe principiul imaginii de rezonanță magnetică. Cu ajutorul razelor radio și al magneților de peste 1 tesla energie, se influențează mișcarea de spin a protonului elementului hidrogen din
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
scop folosindu-se procedeele analitice instrumentale. Față de alte metode aceste procedee au avantajul rapidității obținerii rezultatelor, completa automatizare și cuplare la calculatorul electronic (cu folosirea de soft-uri dedicate). Procedeele analitice instrumentale pot fi calitative (de compoziție) prin care se pune în evidență natura componentelor din material, sau cantitative (de concentrație) prin care se stabilește concentrația componentelor respective. Dintre metodele de analiză instrumentală cel mai mult este folosită spectroscopia. Aceasta se ocupă cu studiul spectrelor -distribuții bine definite a frecvenței liniilor spectrale în funcție de
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
loc atunci când atomii de analizat sunt excitați de către energia termică rezultată dintr-o scânteie sau arc electric, inițiate între un electrod de grafit de înaltă puritate (cărbune spectral) și un electrod din aliajul de analizat. Acest tip de spectroscopie poate pune în evidență urme de maxim 0,001% sau chiar mai puțin din majoritatea metalelor solide. Prin acest procedeu se pot detecta și nemetale precum arsenul, borul, fosforul și siliciul. Ca urmare a aportului de energie, atomii elementelor excitate trec în stare ionică
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
plante din flora spontană. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite de la plantă la plantă prin intermediul speciilor de Cuscută și prin afide. Acestea răspândesc virusul timp de cel mult două ore apoi acesta dispare din corpul lor. Transmiterea prin sămânță a virusului este pusă în evidență doar la vigna, pepeni și plante spontane, însă el rezistă în plantele perene, în special în cele de Stellaria media (rocoină). Prevenire și combatere. Culturile de câmp trebuie amplasate corect, respectând o izolare spațială față de speciile ornamentale perene, seminceri de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Testarea și eliminarea puieților virotici, constituie singura metodă de prevenire a atacului în plantațiile nou înființate. 2.1.5. Pietrificarea perelor Pear stony pit Boala produsă de un complex de virusuri, este răspândită în multe țări europene și a fost pusă în evidență la noi de către Olga Săvulescu și I. Pop (1961). Simptome. Fructele prezintă denivelări accentuate la suprafață, denivelări ce se adâncesc pe măsura dezvoltării acestora. Pulpa fructelor prezintă porțiuni brune formate din celule brunificate, înconjurate de celule pietrificate. Fructele pierd din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din bolile virotice ale caisului și zarzărului au fost descrise la ceilalți pomi sâmburoși : vărsatul prunului; mozaicul în benzi. Micoplasmoze 9.5.1. Răsucirea clorotică a frunzelor Apricot chlorotic leafroll. Această micoplasmoză este specifică numai acestei gazde. Ea a fost pusă în evidență prima dată în Franța, fiind asociată cu apoplexia caisului, care este un sindrom produs de mai mulți patogeni asociați. Simptome. Frunzele pomilor atacați sunt decolorate, de dimensiuni mai reduse și au tendință de a se răsuci longitudinal către fața superioară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vișinului Sour cherry yellows virus Această boală virotică foarte răspândită pe vișin poate fi produsă de mai multe virusuri, care pe alte specii dau simptome cu totul diferite. Îngălbenirea vișinului era socotită o boală neparazitară; natura ei infecțioasă a fost pusă în evidență mai târziu de către G.W. Keitt și C.N. Clayton (1943). După A. Andersen (1956) pierderile înregistrate în unele state din S.U.A. de pe urma acestei boli se ridică la peste 50 % din recolta de vișin, în primii 5 ani după manifestarea simptomelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]