29,029 matches
-
superior al esofagului, fuzionând mai mult sau mai puțin cu țesuturile care acoperă coloana vertebrala. Câteva hipapofize ale vertebrelor anterioare sunt îndreptate înapoi și în jos, iar următoarele - înainte și în jos, astfel că la contractarea mușchilor corespunzători ai trunchiului ouăle sunt strânse între ei iar hipapofizele apasă de sus pe capetele opuse ale oului sfărâmând coaja. Rămășițele cojii sfărâmate trec prin tractul intestinal și sunt apoi eliminate în afară. Majoritatea șerpilor acestui gen se reproduc prin depunerea ouălor, adică sunt
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
vertebrala. Câteva hipapofize ale vertebrelor anterioare sunt îndreptate înapoi și în jos, iar următoarele - înainte și în jos, astfel că la contractarea mușchilor corespunzători ai trunchiului ouăle sunt strânse între ei iar hipapofizele apasă de sus pe capetele opuse ale oului sfărâmând coaja. Rămășițele cojii sfărâmate trec prin tractul intestinal și sunt apoi eliminate în afară. Majoritatea șerpilor acestui gen se reproduc prin depunerea ouălor, adică sunt ovipari. Sunt răspândiți în Europa de Sud și Europa Centrală, regiunile temperate și tropicale
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
ai trunchiului ouăle sunt strânse între ei iar hipapofizele apasă de sus pe capetele opuse ale oului sfărâmând coaja. Rămășițele cojii sfărâmate trec prin tractul intestinal și sunt apoi eliminate în afară. Majoritatea șerpilor acestui gen se reproduc prin depunerea ouălor, adică sunt ovipari. Sunt răspândiți în Europa de Sud și Europa Centrală, regiunile temperate și tropicale din Asia, în America de Nord și America Centrală. Spre deosebire de șerpii din genul "Coluber" ei evită regiunile de deșert și semideșert; cea mai mare diversitate a acestora
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
Împerecherea are loc în aprilie-mai, când masculii fugăresc femelele printre tufe. În această perioadă masculii au abdomenul portocaliu intens, iar verdele crud de pe spate contrastează cu negrul. Femela depune ponta în a doua jumătate a lunii mai, de obicei 3-4 ouă îngropate într-o galerie săpată în pământ, cu dimensiuni 13 x 7 mm. În august apar puii, cu o lungime de 28-30 mm.
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani se numără și vipera comună ("Vipera berus"), care trăiește în același biotop. Dintre toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul ei. Acuplarea are loc în mai, iar depunerea ouălor și eclozarea în iunie. O femelă tânără depune 2-5 ouă, iar una bătrâne 8-12 ouă. Ouăle măsoară 9 x 11,5 mm, au o culoare albă
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
principalii dușmani se numără și vipera comună ("Vipera berus"), care trăiește în același biotop. Dintre toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul ei. Acuplarea are loc în mai, iar depunerea ouălor și eclozarea în iunie. O femelă tânără depune 2-5 ouă, iar una bătrâne 8-12 ouă. Ouăle măsoară 9 x 11,5 mm, au o culoare albă, învelite într-o coajă membranoasă moale. Îndată după depunerea ouălor, puiul rupe coaja oului
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
trăiește în același biotop. Dintre toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul ei. Acuplarea are loc în mai, iar depunerea ouălor și eclozarea în iunie. O femelă tânără depune 2-5 ouă, iar una bătrâne 8-12 ouă. Ouăle măsoară 9 x 11,5 mm, au o culoare albă, învelite într-o coajă membranoasă moale. Îndată după depunerea ouălor, puiul rupe coaja oului cu ajutorul dintelui caduc situat pe bot. Puii la eclozare măsoară
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul ei. Acuplarea are loc în mai, iar depunerea ouălor și eclozarea în iunie. O femelă tânără depune 2-5 ouă, iar una bătrâne 8-12 ouă. Ouăle măsoară 9 x 11,5 mm, au o culoare albă, învelite într-o coajă membranoasă moale. Îndată după depunerea ouălor, puiul rupe coaja oului cu ajutorul dintelui caduc situat pe bot. Puii la eclozare măsoară 34-42 mm lungime și sunt
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul ei. Acuplarea are loc în mai, iar depunerea ouălor și eclozarea în iunie. O femelă tânără depune 2-5 ouă, iar una bătrâne 8-12 ouă. Ouăle măsoară 9 x 11,5 mm, au o culoare albă, învelite într-o coajă membranoasă moale. Îndată după depunerea ouălor, puiul rupe coaja oului cu ajutorul dintelui caduc situat pe bot. Puii la eclozare măsoară 34-42 mm lungime și sunt negricioși
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
în mai, iar depunerea ouălor și eclozarea în iunie. O femelă tânără depune 2-5 ouă, iar una bătrâne 8-12 ouă. Ouăle măsoară 9 x 11,5 mm, au o culoare albă, învelite într-o coajă membranoasă moale. Îndată după depunerea ouălor, puiul rupe coaja oului cu ajutorul dintelui caduc situat pe bot. Puii la eclozare măsoară 34-42 mm lungime și sunt negricioși. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 3 ani.
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
ouălor și eclozarea în iunie. O femelă tânără depune 2-5 ouă, iar una bătrâne 8-12 ouă. Ouăle măsoară 9 x 11,5 mm, au o culoare albă, învelite într-o coajă membranoasă moale. Îndată după depunerea ouălor, puiul rupe coaja oului cu ajutorul dintelui caduc situat pe bot. Puii la eclozare măsoară 34-42 mm lungime și sunt negricioși. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 3 ani.
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
Hibernează din septembrie sau octombrie până în aprilie. Se hrănește cu diferite insecte (coleoptere etc.), paianjeni, miriapode, lăcuste; beau destul de frecvent apă. Are mulți dușmani, mai ales păsările răpitoare. Ponta este depusă în iunie-iulie în locuri ascunse și constă din 3-5 ouă, roz-gălbui, de 18 x 14 mm.
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
captivitate sapă în nisip galerii cu două ieșiri. Hrana constă din insecte. Are numeroși dușmani, printre care gușterul ("Lacerta viridis") și șarpele de alun ("Coronella austriaca") care le iau drept hrană. Ponta are loc în iunie, când femela depune 4-6 ouă de 7 x 12 mm, roz-gălbui, cu tegumentul zbârcit. Puii eclozează după 45 de zile și au o dimensiune de 51 mm
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
nevoie și încă ziua de trei ori spre răsărit, și se roagă lui Dumnezeu”.... ”Așa și tu ome, nu uita de Dumnezeu, ce te roagă svinției sale ziua și noaptea”. Pentru stratocamilul spun: Stratocamilul ieste pasăre mare. Și când oao oul îl lasă în apă, și-l clocește cu ochii și caută spre el iară de va căuta într-altă parte, ea strică oul. Și iaste un șarpe lung de 50 de coți, și merge la stratocamil și stă și el
Ce domnitor a fost numit ”struțocămilă”? Originea termenulului () [Corola-website/Journalistic/102331_a_103623]
-
te roagă svinției sale ziua și noaptea”. Pentru stratocamilul spun: Stratocamilul ieste pasăre mare. Și când oao oul îl lasă în apă, și-l clocește cu ochii și caută spre el iară de va căuta într-altă parte, ea strică oul. Și iaste un șarpe lung de 50 de coți, și merge la stratocamil și stă și el lângă pasăre doară cum va căuta spre el stratocamilul, să strice ou. Așea și tu ome să te păzești de dracul, că tot
Ce domnitor a fost numit ”struțocămilă”? Originea termenulului () [Corola-website/Journalistic/102331_a_103623]
-
spre el iară de va căuta într-altă parte, ea strică oul. Și iaste un șarpe lung de 50 de coți, și merge la stratocamil și stă și el lângă pasăre doară cum va căuta spre el stratocamilul, să strice ou. Așea și tu ome să te păzești de dracul, că tot stă lângă tine, doară ar întoarce omul să cate spre el și pre năravul lui, până te va dobândi și pre tine și pre sufletul tău va să-l
Ce domnitor a fost numit ”struțocămilă”? Originea termenulului () [Corola-website/Journalistic/102331_a_103623]
-
activi, „un membru solid al echipei Juncker". Am citat chiar purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, pe Margaritis Schinas. România ar trebui să aibă dreptul la fonduri UE pentru modernizarea infrastructurii, dar acestea au secat din cauza unui scenariu de tip „oul sau găina", în care România nu a generat investițiile necesare pentru a beneficia de ajutor de la vecinii săi din UE. Ce veți face pentru a aduce înapoi aceste fonduri? Liviu Dragnea: În perioada 2012-2015, guvernul PSD a fost capabil să
Dragnea, pentru Euractiv: Acest lucru ne va afecta pe toți by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102772_a_104064]
-
Începând vineri, timp de 30 de zile, comerțul cu păsări și ouă de către producătorii individuali, a fost interzis în toate piețele din Sectorul 1. Menționăm că nu a fost restricționată comercializarea de produse avicole, în supermarket-uri și celelalte magazine autorizate. Totodată, a fost interzisă pe teritoriul Sectorului 1, organizarea de târguri
Gripa aviară. Primăria Sectorului 1 a luat primele măsuri după apariția bolii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102909_a_104201]
-
celelalte magazine autorizate. Totodată, a fost interzisă pe teritoriul Sectorului 1, organizarea de târguri și expoziții de păsări. Mai mult, începând de sâmbătă, 11 februarie 2017, Poliția Locală Sector 1, va demara controale în piețe privind comercializarea de păsări și ouă. Acest control, va fi dublat și de Administrația Piețelor Sector 1, în special în Piața 16 Februarie. "Răspundem cu măsuri concrete, în limita competențelor pe care le avem, pentru a preveni răspândirea acestor cazuri izolate de gripă aviară. Toți directorii
Gripa aviară. Primăria Sectorului 1 a luat primele măsuri după apariția bolii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102909_a_104201]
-
povestit, pe Facebook, ce s-a întamplat în fața Guvernului: "Simt cum ardeți toți de nerăbdare să vă povestesc de la protestul numărul trei. N-o să vă fierb și o să vă zic direct că în momentul apoteotic am fost doisprezece. Am avut ouă roșii pe care le-am ciocnit în alveola, am avut chec pe care l-am împărțit frățește tot în alveola. Am protestat vreo oră, consumînd produsele sus menționate și rîzînd cu inconștiență tipică meseriilor neserioase pe care le practicam. Pe
Mobilizare generală pentru ministrul Vlad Alexandrescu. Lia Bugnar: Domnul Cioloș îmi citește pagina de Facebook by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103060_a_104352]
-
domnul Cioloș îmi citește pagina de fb, altfel nu-mi explic ce tot baricadează guvernu' ăla așa, de cîte ori mă văd eu cu Voicu, Ilinca și Roz Ana și încă o mină de prieteni în alveola să ciocnim un ou, de exemplu. Și, din respect, cochetez brusc cu autocenzura, parcă nu-mi mai vine să mă arunc așa, cu vocabularul meu uzual feisbuchian. Așa că o să vă spun, domnule Cioloș, că nu știu cu cît îi plătiți pe oamenii ăia de-
Mobilizare generală pentru ministrul Vlad Alexandrescu. Lia Bugnar: Domnul Cioloș îmi citește pagina de Facebook by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103060_a_104352]
-
ca să arunce vreun muc de țigară, minim trei jandarmi ieșeau din flanc și baricadau guvernul. Se întorceau Voicu și Ilinca la bancă din alveola, se întorceau și jandarmii în flanc. Practic, guvernul era impenetrabil. Orice bombă artizanala pe bază de ou fiert era sortită eșecului, asta era evident. Am fi protestat mai mult (mai aveam încă un numar oarecare de felii de chec) dar climă ne era potrivnica, așa că, deși ne era rușine de toată armata aia chemată la serviciu în
Mobilizare generală pentru ministrul Vlad Alexandrescu. Lia Bugnar: Domnul Cioloș îmi citește pagina de Facebook by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103060_a_104352]
-
Sans Souci" și fructe. În anul 1923, Ziua Națională (10 Mai, în acea vreme) a coincis cu sărbătoarea Paștelui. Dejunul regelui a fost bogat și s-a servit, cu acel prilej, „Bullion de pasăre, morun și nisetru cu sos Ravigot, ouă roșii, șuncă cu aspic, gelatină (adică răcituri) de pasăre, maioneză cu raci, salata rusească de legume, miel fript, salată verde, prăjituri, cașcaval, portocale, migdale și stafide". S-a băut vin Bordeaux roșu, vin alb de Drăgășani și șampanie. Potrivit autoarei
Paștele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103062_a_104354]
-
pe aceleași coordonate ca și la curtea tatălui și bunicului său". În anul 1942, familia regală a oferit, de Paști, un dejun regal. A fost un dejun restrâns la care au participat doar nouă persoane. Meniul a fost compus din ouă de Paște, aperitive, miel fript, salată de legume de sezon, pască și fructe. La cină s-au servit ouă roșii, supă țărănească, șalău rece, sos de maioneză, pască și fructe. Tot cu ocazia Paștelui, suita regală a mâncat, la dejun
Paștele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103062_a_104354]
-
Paști, un dejun regal. A fost un dejun restrâns la care au participat doar nouă persoane. Meniul a fost compus din ouă de Paște, aperitive, miel fript, salată de legume de sezon, pască și fructe. La cină s-au servit ouă roșii, supă țărănească, șalău rece, sos de maioneză, pască și fructe. Tot cu ocazia Paștelui, suita regală a mâncat, la dejun, alivenci moldovenești, friptură de miel cu cartofi, salată, sufleu cu lămâie și cafea iar, la cină, un borș de
Paștele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103062_a_104354]