288,067 matches
-
viața", după cum spune Sfântul Apostol Pavel (Evrei 2, 15). Credința creștină în Învierea lui Hristos și în învierea tuturor oamenilor, ca eveniment unic și ca dar exclusiv al lui Dumnezeu pentru umanitate, este altceva decât revenirea ciclică la viață a naturii, ce¬lebrată în religiile păgâne. Cât privește poporul evreu, deși prorocii Vechiului Testament au prevestit învierea morților, ca de pildă Iezechiel (cap. 37) și Isaia (26, 19), dar mai ales Prorocul Daniel, care zice: „Mulți dintre cei ce dorm în
Pastorala de Sfintele Paști: Ucenicii lui Hristos – Martori și vestitori ai Învierii Lui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101195_a_102487]
-
se pună în pielea unui curator și să experimenteze lucrul cu imaginea veche. • Ateliere de fotografie alternativă. Într-o vreme în care suntem din ce în ce mai îmbibați cu digital, iar a face fotografii a devenit pentru unii un fel de a doua natură, noi arătăm publicului farmecul, forța și autenticitatea practicilor vechi de producere și consum ale fotografiei analog. Ateliere despre istoria suporturilor fotografice (cu Allkimik), demonstrații de ambrotipie, proiecții de diapozitive și stereoscopie, discuții despre analog vs. digital vor provoca publicul să
MNTR, invitație pentru pentru a-ți crea propria expoziție cu fotografii vechi by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101219_a_102511]
-
puternic. Este greu de povestit cum este la Sâmbăta de Sus fără să vorbim în clișee. Se poate considera pe bună dreptate că ai ajuns pe-un picior de plai, pe-o gură de rai. Atunci când taci se aude doar natura într-o muzicalitate extraordinară. Ciripitul păsărilor, izvoarele repezi de munte, pădurile și muntele fac din Sâmbăta de Sus o minune de loc, un loc pentru Paște. De ce vin oamenii la Sâmbăta de Sus Oamenii vin la Sâmbăta de Sus nu
Minunea care vindecă se află în România. Locul dumnezeiesc pe care puțini oameni îl știu by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101252_a_102544]
-
Co vyprávěl P. J. Šafařík" (Ce a spus Šafárik) -, iar fiul Boženei și al lui Jireček studiul "Šafařík mezi Jihoslovany" (Šafárik printre slavii sudici). Pavel și-a petrecut copilăria în regiunea Kobeliarovo din nordul comitatului Gemer (în ), caracterizată printr-o natură atractivă și o cultură slovacă bogată. El a dobândit educația de bază de la tatăl său. După cum a scris mai târziu Vojtech, fiul lui P.J. Šafárik, în cartea sa: Atunci când, la vârsta de 7 ani, tatăl său i-a arătat doar
Pavel Jozef Šafárik () [Corola-website/Science/336014_a_337343]
-
traducere rusă în 1943) prezintă rolul jucat de triburile muntenilor georgieni în revolta din Kakheti (Georgia de Est) împotriva asupritorilor iranieni în 1659. Vaja Pșavela nu are rival nici în domeniul poeziei georgiene în deosebitele și evocatoarele sale reprezentări ale Naturii - pentru care a simțit o dragoste profundă. Peisajele lui sunt pline de mișcare și de conflicte interne. Dicția sa poetică este saturată cu toate bogățiile limbii sale materne și totuși aceasta este o limbă literară impecabil de exactă. Grație traducerilor
Vaja Pșavela () [Corola-website/Science/336060_a_337389]
-
a împotrivit acesteia. La manifestarea rezervei politicii guvernului rus a contribuit și lipsa de simpatie pentru o acțiune care nu ar fi corespuns scopurilor politice postbelice, existența unui stat român puternic rezultat din unirea provinciilor locuite de români, fiind de natură să constituie o piedică în calea planurilor ruse de expansiune spre Peninsula Balcanică și Europa Centrală. Totuși în octombrie 1916 la insistențele guvernului român, guvernul țarist a acceptat să permită trecerea în Regat a 15.000 de prizonieri etnici români
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
susținător dedicat cauzelor în care credea și a lucrat în cadrul numeroaselor consilii și organizații variind de la Comitetul celor 100 pentru Tibet la World Wide Fund for Nature. Rowell a fost deosebit de dornic de a căuta și fotografierea fenomenelor optice din natură. El s-a referit la fotografiile sale de peisaj ca „"peisaje dinamice"”, datorită celor doi factori, schimbarea rapidă a luminii și a condițiilor în natură și urmărirea sa energetică din cea mai bună poziție a camerei la momentul optim. Rowell
Galen Rowell () [Corola-website/Science/336112_a_337441]
-
for Nature. Rowell a fost deosebit de dornic de a căuta și fotografierea fenomenelor optice din natură. El s-a referit la fotografiile sale de peisaj ca „"peisaje dinamice"”, datorită celor doi factori, schimbarea rapidă a luminii și a condițiilor în natură și urmărirea sa energetică din cea mai bună poziție a camerei la momentul optim. Rowell a scris despre cercetarea acestor imagini în cărțile sale "Mountain Light" (1986), "'s Vision" (1993) și "Inner Game of Outdoor Photography" (2001). El s-a
Galen Rowell () [Corola-website/Science/336112_a_337441]
-
există lacuri naturale în Bosnia și Herțegovina, au fost realizate lacuri artificiale au fost făcute, de exemplu Lacul Jugovo pe muntele Zelengora. Spre deosebire de lacurile de munte din Bosnia și Herțegovina, lacul Plivsko a fost creat ca urmarea a precipitațiilor de natură chimică a mineralelor carbonate, în timpul procesului formându-se și sedimente de travertin. Subzistența acestor lacuri este extrem de amenințată de urbanizare, care a început în anii 1960.
Listă de lacuri din Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/336147_a_337476]
-
a cărui activitate de peste trei decenii a apărut, printre alte ziare și publicații, mai ales in The Atlantic, The Washington Post, The New York Times, The New Republic, The Național Interest, Foreign Affairs și The Wall Street Journal. Eseurile sale mai controversate cu privire la natură puterii americane au stârnit dezbateri și critici în mediul academic, mass-media, precum și la cele mai înalte nivele de guvernare. Printre articolele cele mai influente ale lui Kaplan se numără "The Coming Anarchy", publicat în The Atlantic Monthly în anul 1994
Robert D. Kaplan () [Corola-website/Science/336200_a_337529]
-
ci se află tot timpul împreună. La strălucirea operei , se adaugă farmecul prezenței sale umane. O personalitate inconfundabilă a culturii românești, care în „Chronosophia” își găsește o expresie majoră."” - Solomon Marcus „"Cartea lui Mihai Dinu ("Un alt Bolintineanu - gânduri despre natura poeziei") este cea mai bună carte de critică a anului 2010 și, totodată, una dintre cele mai bune cărți despre poezie, poetică și poeticitate, apărute vreodată în critica noastră."” - Răzvan Voncu Interviuri și recenzii Video
Mihai Dinu () [Corola-website/Science/336236_a_337565]
-
perspectivă filosofică specific nobiliară (cu toate acestea, el a folosit uneori un limbaj colocvial), îmbogățită cu un umor modest, care provine dintr-un punct de vedere critic la adresa societății umane. Printre alte teme principale ale sale este reprezentarea imaginativă a naturii. El a fost primul poet ceh care a creat fenomenul poeziei spiritual-romantice. Lista de poezii este, practic, identică cu colecția de melodii.
Adam Václav Michna z Otradovic () [Corola-website/Science/336234_a_337563]
-
iar numărul de cinematografe este în scădere. În perioada anilor 1990 erau aproximativ 114 săli de cinema, iar în 2012, doar 12, multe dintre acestea fiind închise sau transformate. Inevitabil, și numărul cinefililor a scăzut considerabil. Observatorii consideră că și natura publicului este una diferită în comparație cu anii 1970 și 1980. Aceștia adaugă faptul că studenții, interesați inițial de filme cu teme politice și-au schimbat acum perspectivele. În sălile de cinema rulează acum filme fără conținut comercial, iar genul erotic (interzis
Cinematografia tunisiană () [Corola-website/Science/336254_a_337583]
-
a lui Hermes cu apelativul ”Mercur” și pe lângă trimiterea la acel ”ce e sus așa e și jos” din Tabula Smaragdina, fragmentul aproape că reia mot-a-mot pasajul ”calitatea acestor zei constă în ierburi, în pietre și în miresme, care conțin natura propriilor lor divinități. De aceea, acestor zei le plac sacrificiile, imnurile și rugăciunile dese și suava muzică o aseamănă cu armonia cerească.” din Corpus Hermeticum. În general, Idris este identificat cu Enoh de comentatori precum Tabari sau Al-Baizawi. Pe baza
Idris (profet) () [Corola-website/Science/336269_a_337598]
-
Frumoase Mánes. Începând din 1910 el a pictat în primul rând într-un stil cubist, influențat puternic de Picasso și Braque, și a realizat lucrări precum "Salome" (1911) și "Scăldătorii" (1912). De asemenea, el a început să picteze mai multe naturi statice prin acea perioadă, promovând cubismul și publicând de reproduceri ale operelor lui Picasso. După ce atât cititori i, cât și liderii uniunii Mánes au avut reacții negative, el și cu alți pictori s-au retras din grupul Mánes și au
Emil Filla () [Corola-website/Science/336262_a_337591]
-
toate celelalte dinspre răsărit spre apus timp de o zi și o noapte." (Ibn Țufayl apud Grete, 2014:463-464) Însă modelele cele mai apropiate de heliocentrism își revendică apartenența la tradiția estică, observațiile științifice matematice având prevalență asupra argumentelor de natură filosofică și a principiilor metafizice, acestea caracterizând cu pecădere tradiția greacă.
Cosmologia islamică () [Corola-website/Science/336301_a_337630]
-
est de Palatul Roznovanu. Esplanada cuprinde circa 255 arbori și reprezintă cel mai mare spațiu verde din centrul istoric al orașului. În interiorul parcului se găsesc circa 20 de platani monumentali ("Platanus acerifolia"), dintre care 15 exemplare sunt declarate monumente ale naturii. Flora din parc cuprinde 197 de exemplare de rășinoase (77%), restul fiind foioase. Plantația este considerată foarte tânără: 73% dintre plante au diametre de până la 20 cm, bucurându-se de o stare fitosanitară bună sau foarte bună. Există în scuar
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]
-
umbră. Parcul mai adăpostește circa 20 de platani englezești ("Platanus acerifolia"). Dintre aceștia, cele 13 exemplare din aliniamentul de pe strada I. C. Brătianu și două exemplare din interiorul parcului, lângă strada Agatha Bârsescu, sunt protejate prin lege, fiind declarate monumente ale naturii. Zona mai cuprinde câteva exemplare monumentale, de exemplu în același aliniament de lângă strada Agatha Bârsescu, arbori care încă nu au fost incluși în lista plantelor protejate. Notabilă este și prezența în aria centrală a parcului a unei catalpe ("Catalpa bignonioides
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]
-
liniște - catastrofă - revenirea la liniște). Nu recurge însă la forma de sonată, pentru că la nivelul conținutului muzical, forma de sonată cu cele două teme contrastante și cu reluarea acestora în repriză nu își găsesc locul. Conținutul ideatic al episoadelor determină natura muzicii respective. Episoadele literar-muzical se succed după cum urmează: 1). peisajul marin, liniștit (orizonturi, joc de valuri, plimbarea privirii peste ape) 2). intrarea elementului uman (cântecul matelotului) 3). activități omenești (plecarea bărcilor și pierderea lor în zare) 4). începutul furtunii, pericolul
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
episoade, jocul valurilor și plimbarea privirii peste ape. Cel dintâi aduce două idei melodice înrudite, iar cel de-al doilea poate fi considerat o a treia ipostază a mării liniștite. Cântecului matelotului este precedat de acest episod, care a expus natura ca parte definită a poemului. În următorul episod care vizează latura umană, putem sesiza filosofia înfrățirii cu natura, prin actul morții, element care a însoțit și creația lui Mihai Eminescu ("Mai am un singur dor"). Versiunea literară în limba bretonă
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
al doilea poate fi considerat o a treia ipostază a mării liniștite. Cântecului matelotului este precedat de acest episod, care a expus natura ca parte definită a poemului. În următorul episod care vizează latura umană, putem sesiza filosofia înfrățirii cu natura, prin actul morții, element care a însoțit și creația lui Mihai Eminescu ("Mai am un singur dor"). Versiunea literară în limba bretonă (considerată și cea originală) utilizează rime împerecheate în patru versuri a câte 12 silabe fiecare. Cântecul breton aduce
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
George Manoliu își încheia lucrarea „George Enescu, poet și gânditor al viorii” într-un mod cât de poate de original. El spunea: „Interpreții români s-ar putea apropia cu mai multă ușurință de lucrare și prin lecturarea unor teme privind natura talentului românesc sau viața lui George Enescu (...) Și încă ceva: o călătorie la Liveni, la casa memorială, din care se pleacă cu alte rădăcini și vibrații în înțelegerea simțirii lui Enescu.” În prejma compunerii Suitei „Săteasca”, Enescu îi mărturisea criticului
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
viziunea anonimului creator al cântecelor populare românești. Kipriana Belivanova afirma că „unul dintre criteriile conform căruia Enescu este considerat un clasic al culturii românești îl reprezintă atitudinea sa față de folclorul țării” . Enescu nu a ajuns să aibă o viziune asupra naturii similară celei a poporului român prin împrumutarea expresiei și trăsăturilor melodiilor folclorice, ci dimpotrivă, similitudinea aceasta, formată încă din copilărie, l-a determinat pe compozitor să aleagă particularitățile melosului popular românesc. Tudor Ciortea afirma următoarele: „Cântecul satului nu e făurit
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
Suita „Impresii din copilărie” pentru vioară și pian, op. 28", scrisă cu doi ani după terminarea suitei "Săteasca". Într-un articol despre Enescu, Ch. Adriane remarca structura organică a discursului enescian și elementele de programatism izvorâte din corelațiile muzicii cu natura. În lumina acestora, "Săteasca", alături de "Impresii din copilărie" și "Poema română", reprezintă cazuri particulare de programatism declarat. Rechemarea clipelor tainice ale copilăriei denotă influența considerabilă pe care viziunea asupra naturii, formată în anii copilăriei, a avut-o asupra întregii creații
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
enescian și elementele de programatism izvorâte din corelațiile muzicii cu natura. În lumina acestora, "Săteasca", alături de "Impresii din copilărie" și "Poema română", reprezintă cazuri particulare de programatism declarat. Rechemarea clipelor tainice ale copilăriei denotă influența considerabilă pe care viziunea asupra naturii, formată în anii copilăriei, a avut-o asupra întregii creații enesciene. În gândirea tablourilor suitei Enescu s-a dovedit a fi mai mult decât un peisagist muzical. Dincolo de descripția titlurilor, "Suita „Săteasca”" este o întrepătrundere de stări, muzicale afective și
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]