288,067 matches
-
ideea sa, derivată inițial din metodism, a celei de-a doua lucrări a harului care ar permite "sfințirea deplină": Creștinii care trăiesc în strânsă unire cu Hristos ar putea rămâne liberi de păcat prin Duhul Sfânt. Buchman a afirmat că "natura umană se poate schimba". Standardele morale absolute țin de Sfințenie, chiar dacă formula utilizată de Buchman a fost formulată anterior de către misionarul prezbiterian american Robert Elliott Speer. Numele de "Oxford Group" a apărut în Africa de Sud în 1929, după ce un ușier de
Oxford Group () [Corola-website/Science/337167_a_338496]
-
asimetrice cu putință. Ca picturile chinezești pe suluri, principiul care stă la baza compoziției grădinii este de acela de a-i da patronului posibilitatea de a se plimba la întâmplare și de a se simți în grădină ca în sânul naturii. Cucerirea islamică din Nordul Africii a însemnat dezvoltarea în regiune a arhitecturii islamice, inclusiv a unor ansambluri celebre precum citadela din Cairo. În partea de sud a Saharei, influența islamică a avut ca efect realizarea uneia dintre cele mai importante
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
afacerilor publice, ceea ce a condus ulterior la apariția conceptului de democrație. Sofiștii au pus omul în centrul preocupărilor și au accentuat relativitatea cunoașterii, fiind primii care au dezbătut problemele spiritului uman, spre deosebire de predecesori care aveau ca obiectiv problemele legate de natură. În acea perioadă polisul atenian implica participarea la guvernare a "cetățenilor-guvernatori". Arta politică nu mai era apanajul unei minorități, deoarece putea fi învățată de orice cetățean. Sofiștii au evidențiat deosebirea dintre dreptul natural și dreptul pozitiv, care, fiind creat de
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
statul ca fiind sursa moralei și a legii. În timp ce vechea generație de sofiști erau profesori de retorică, noua generație (Lycophron, Alkidamant, Thrasymachos, Critias) sunt tot mai implicați în luptele politice. Mai mult, aceștia susțin ideea că oamenii sunt egali de la natură și că legile sunt create pentru a apăra interesele cetățenilor. Școlile filozofice care au evoluat după sofism sunt: Concepțiile acestor școli conțineau elemente de dialectică sau de metafizică și de materialism. Deși în privința relativității legilor umane se situa în tradiția
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Vocabularul politic a fost preluat în întregime de la greci și ulterior adaptate la viața socio-politică romană, astfel că, dacă gândirea politică greacă a fost mai mult filozofico-teoretică, la romani se caracterizează în primul rând prin pragmatism. În lucrarea "De rerum natura" ("Despre natura lucrurilor"), în care a dezvoltat teoria atomistă a lui Epicur, Lucrețiu expune considerente privind teoria evoluției sociale, istoria lumii, originea vorbirii. A încercat să prognozeze unele aspecte ale viitorului omenirii și contradicțiile cu care se confruntă aceasta, motiv
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
a fost preluat în întregime de la greci și ulterior adaptate la viața socio-politică romană, astfel că, dacă gândirea politică greacă a fost mai mult filozofico-teoretică, la romani se caracterizează în primul rând prin pragmatism. În lucrarea "De rerum natura" ("Despre natura lucrurilor"), în care a dezvoltat teoria atomistă a lui Epicur, Lucrețiu expune considerente privind teoria evoluției sociale, istoria lumii, originea vorbirii. A încercat să prognozeze unele aspecte ale viitorului omenirii și contradicțiile cu care se confruntă aceasta, motiv pentru care
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
reprezentant al scolasticii este Dante Alighieri. În lucrările sale, "Despre monarhie", "Banchetul", "Divina Comedia", supune discuției raportul dintre stat și Biserică. Omul este o ființă socială, cetățean al lumii, responsabil pentru faptele sale, iar statul apare ca urmare a predeterminării naturii în raport cu forțele supranaturale. Relațiile politice reprezintă pentru autor un domeniu al activității oamenilor. Susținând că scopul statului este omul și că puterea statală trebuie să fie deasupra celei bisericești, Dante este un precursor al umanismului. Un continuator al gândirii politice
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
statului este omul și că puterea statală trebuie să fie deasupra celei bisericești, Dante este un precursor al umanismului. Un continuator al gândirii politice a lui Dante este Marsilio de Padova. În lucrarea sa "Defensor pacis" ("Apărătorul păcii"), susține ideea naturii sociale a omului (ca și Aristotel) și definește statul ca o instituție socială suficientă, pentru care dreptul reprezintă un produs al vieții statale, în opoziție cu dogma creștină, unde statul avea ca temei dreptul divin. De asemenea, afirmă teza separării
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
cetățeni. Un accent deosebit îl pune pe conceptul de suveranitate a statului, care ar consta în dreptul de realizare a următoarelor activități: Jean Bodin consideră trei forme al suveranității: Conform teoriilor sale, suveranul nu se supune decât legilor divine și legilor naturii, rolul său fiind de a justifica rațiunea divină în societatea profană. Reforma urmărea restructurarea relațiilor din interiorul Bisericii Catolice, dar și lupta societății occidentale de a anula monopolul acestei biserici și a puterii exercitatea asupra statului. În perioada secolelor al
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
lucrarea “De optimo republicae statu deque nova insula Utopia” sau pe scurt “Utopia” a lui Thomas Morus poate fi considerată actul de naștere al socialismului utopic. Este interesantă analiza efectuată de autor asupra procesului acumulării primitive a capitalului și înțelegerea naturii sociale a statului și a funcției social politice a dreptului. Întreaga societate este concepută ca o unitate economică, unitatea productivă fundamentală fiind familia, concepută ca un atelier profilat pe o singură meserie. Sunt preconizate înlăturarea contrastului dintre sat și oraș
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
pentru statele mici susține că ar fi optimă democrația, pentru cele medii - aristocrația, iar pentru cele mari - monarhia. Filozoful italian Giambattista Vico a pus problema posibilității cunoașterii în istorie, făcând distincție între științele care se bazează pe metode cantitative "științele naturii") și cele care nu folosesc aceste metode, dar pot să furnizeze cunoștințe valide ("istoria" ca știință a omului în raport cu științele naturii). În "Principii de filozofie a istoriei", a divizat evoluția naturală a societății în trei stadii de dezvoltare: Giambattista Vico
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Vico a pus problema posibilității cunoașterii în istorie, făcând distincție între științele care se bazează pe metode cantitative "științele naturii") și cele care nu folosesc aceste metode, dar pot să furnizeze cunoștințe valide ("istoria" ca știință a omului în raport cu științele naturii). În "Principii de filozofie a istoriei", a divizat evoluția naturală a societății în trei stadii de dezvoltare: Giambattista Vico susține că, după parcurgerea acestor etape, urmează o fază de decadență după care se reia ciclul istoric, dar nu identic, ci
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
adversar a teoriei contractului social, susținând că statul s-a constituit și a evoluat pe baza "bunului simț" al ideii despre adevăr și justiție, concept expus în "Despre principiul unic al universului juridic" și în "Principiile unei științe noi despre natura comună a națiunilor". Conducător al organizației "Societatea pumnului", juristul și economistul italian Cesare Beccaria își exprima dorința ca legile să-și găsească originea în rațiune, scopul prim al legilor fiind de a asigura "cea mai mare fericire la cei mai mulți", demascând
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
a intervenit pentru a înlătura prejudecata conform căreia societatea globală ar fi identică cu statul. Teoreticianul mișcării "Sturm und Drang", Johann Gottfried von Herder a dezvoltat concepția progresului în istoria societății, aceasta fiind o continuitate directă și firească a evoluției naturii, iar diverse popoare în dezvoltarea lor constituie o verigă în ascensiunea societății. Astfel combate teoria hazardului propagată de fataliști, conform căreia totul ar fi predestinat. Modul de organizare socială este, după Herder, rezultatul activității oamenilor, iar treptele acestei organizări sunt
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
sensul vieții stă în faptă, în activitatea creatoare. Marele scriitor susținea ideea unității dintre teorie și experiență, iar principiul său de bază în tratarea lumii, a societății umane era "La început a fost fapta". Convins de caracterul obiectiv al legilor naturii, este adeptul teoriei evoluționiste, subliniind ideea unității lumii. În acest sens, el considera că munca este forța transformatoare a societății și culturii, pe care ea le poate dezvolta în ascensiune continuă. Iluministul german a dezvoltat unele idei profunde privind necesitatea
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
unificării drepturilor naturale ale oamenilor și a reunirii acestora în puterea statală. Ca și alți reprezentanți ai teoriei dreptului natural, Spinoza pune semn de egalitate între stat și societate. Spre deosebire de Grotius și Hobbes, legea naturală este înțeleasă ca lege a naturii și identificată cu necesitatea naturală, căreia i se supun toate ființele din lume. Marele filozof olandez afirmă că dreptul natural nu este suspendat odată cu formarea statului, ci se menține, că starea naturală nu e înlăturată cu totul, ci doar se
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
social nu poate fi asigurat prin transformări economice majore, ci prin pregătirea populației. Calitățile ideale dezirabile pentru omul nou sunt: generozitatea, spiritul iluminist, demnitatea, spiritul public și pietatea. Scopul progresului, realizat cu ajutorul științei ar consta în extinderea controlului uman asupra naturii și dezvoltarea gradului de confort și comoditate a omenirii. În "Eseuri de morală, economie și politică" (1597) subliniază necesitatea unui stat centralizat, puternic, care să asigure respectarea intereselor burgheziei aflată pe atunci în plin avânt. În lucrarea "Eseuri sau sfaturi
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
se supun niciunor norme de drept pozitiv. În operele sale, a cuprins trei mari sfere de cercetare: Spre deosebire de Grotius, care afirmase că tendința omului este orientată către starea de conviețuire socială, Hobbes consideră că omul este egoist și izolat prin natura sa. Din acest motiv, natura umană conține trei surse de discordie: Pentru a ieși din această stare de conflict, de ostilitate, este necesară încheierea unei păci. La fel ca și pentru Grotius, pentru Hobbes contractul social reprezintă mijlocul instituirii și
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
drept pozitiv. În operele sale, a cuprins trei mari sfere de cercetare: Spre deosebire de Grotius, care afirmase că tendința omului este orientată către starea de conviețuire socială, Hobbes consideră că omul este egoist și izolat prin natura sa. Din acest motiv, natura umană conține trei surse de discordie: Pentru a ieși din această stare de conflict, de ostilitate, este necesară încheierea unei păci. La fel ca și pentru Grotius, pentru Hobbes contractul social reprezintă mijlocul instituirii și menținerii vieții sociale pașnice, prin
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
secolul al XIX-lea,care avea rolul de a înlocui simțirile, sau de a nega trăirile promovate de scriitorii romantici. Alături de decadentism este considerat un urmaș al simbolismului. Reprezentanții parnasienismului militau pentru o poezie impersonala, descriptiva și atent studiată. Descrierea naturii și a fenomenelor era realizată la nivel senzorial, fără implicare emotiva. Definitoriu este cultul poeziei cu forma fixă, cultivând specii literare precum sonetul, rondelul, glosa. Printre subiectele predilecte ale acestui curent literar se numără descrierea peisajelor exotice, descrierea obiectelor de
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
Denumite parnasiane, poeziile scrise în perioada 1919 - 1920 în "Sburatorul", descriu peisaje mineralizate, forme ale geologicului și ale florei, evocă zeități mitologice sau dezvăluie procese de conștiință. Poetul Ion Barbu evita implicarea să directă, evocarea propriilor trăiri, transferandu-le elementelor naturii precum copacul, banchizele, munții: "Din aspră contopire a gerului polar Cu verzi și stătătoare pustietăți lichide, Sinteze transparente , de străluciri avide, Zbucnesc din somnorosul noian originar." Conflictul dramatic al ființei umane între rațiune și simțire, între intelectual și senzual, între
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
străluciri avide, Zbucnesc din somnorosul noian originar." Conflictul dramatic al ființei umane între rațiune și simțire, între intelectual și senzual, între contemplația "apolinica" și trăirea "dionisiaca" este extinsă la toate regnurile, la întreg cosmosul, transferând astfel sentimentul poetului către elementele naturii. Totuși, valoarea artistică a acestor poezii percepute de critici că E.Lovinescu și Tudor Vianu ca fiind parnasiene a fost renegata de autor, invocând acest curent literar mai mult la nivelul formei. Debutind cu un volum dedicat lui Alexandru Macedonski
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
-l. Șoferul, Zachary de la Cruz a primit mai multe gloanțe, dar nu și-a pierdut viața, deși el a fost dat mort de anchetatori. În primii săi ani de tinereîe, Trujillo a fost acuzat de diverse infracțiuni, chiar și de natură sexuală. La începutul deceniului 1910, Trujillo a violat o minoră, dar acest fapt a rămas nepedepsit. Pe 13 August 1913, la vârsta de 21 de ani, Trujillo s-a căsătorit cu Aminta Ledesma Lachapelle, o tânără cu bună reputație, fiica
Trujillo Dictatorul () [Corola-website/Science/337207_a_338536]
-
și cu aportul unor comercianți bucureșteni, aceasta a fost concepută ca o unitate paramilitară și a avut sprijinul unor oameni politici influenți. Cu toate acestea ea a fost dezavuată de către Octavian Goga, care a considerat-o o acțiune anarhică, de natură să compromită solidaritatea refugiaților. Mai mult, acesta a considerat că obligația refugiaților ardeleni nu putea fi decât aceea de a se constitui în voluntari militari, pentru a se putea instrui eficient în rândul armatei. Ca atare, Goga a cerut interzicerea
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
tratament inuman" și "tratament degradant". Deoarece textul este lapidar și imprecis cu privire la definirea acestor 3 tipuri de tratament, Curtea a fost nevoită să intervină pentru a clarifica aceste noțiuni și a arătat că între acestea nu există o deosebire de natură, ci de intensitate. Practic, orice tortură constituie în același timp și tratament inuman și degradant, iar orice tratament inuman este în mod obligatoriu și degradant. Într-o opinie[24], tratamentul degradant înjosește "individul în ochii săi ori în ochii altor
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]