29,295 matches
-
cu o voce languroasă, dar puternică, însă nu se știe pentru cine”, pentru că pe „spectatori îi interesa mai ales cum strălucește lumina artificială a lunii pe brațele ei goale și sânii tinerei doamne, ce se înălțau și palpitau, tânjind de dor”. Citind aceste rânduri, mi-am adus aminte ce spunea regizorul Heiner Goebbels: „sunt interesat să fac un teatru în care o lumină poate fi atât de puternică, încât poate să te facă să uiți complet de text, un teatru care
Scrisoare către Andriy Zholdak () [Corola-website/Science/295749_a_297078]
-
către echipa de teatru de la București [Adela, 12 ani, modulare] Eu le transmit salutări copiilor, părinților, lui Andreea, celorlați băieți care-au cântat la tobe și... și... o să vreau să merg și eu la București la ei. Îmi este foarte dor de ei. [Sabina și Adina] ...să fie fericiți! [Sabina] să le deie un loc de muncă și... [amândouă] ...să le deie o casă socială! Cadrul pe care îl oferim copiilor e un loc experimental, unde ei devin subiecți ai înțelegerii
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
oameni pe stradă să vorbească și oamenii mi-au zis că atunci mi-au simțit lipsa. Mă sunau și mă întrebau când mă întoc, deci m-am simțit apreciată și mi-a făcut bine să văd că mi-au dus dorul, pentru că tot ceea ce fac, nu fac doar pentru mine, fac pentru toată comunitatea, și e foarte important, într-o comunitate, oamenii să se susțină între ei. M-am trezit în mijlocul acestei situații și am zis că merg înainte. Au fost
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
genunchi mai copleșit de crezul meu decât orice creștin în beatitudinea miresmelor de plante mai tari decât orice vin. Seara, când soarele se face un bujor purpuriu în glastră, De jos, din Câmpi Gherghiței, dealul se vedea lungă navă albastră. Dorul, durerea de simțire, arzătoare năzuință Frisonau trupul meu tânăr, sufletul da să iasă din propria ființare în neființă. Acolo, în Câmpuri, la chindie, plângeam din senin cu ochii la corabia străfulgerată Pe puntea căreia năzuiam fără încredințare că voi ajunge
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
el pe lumea aialaltă să-i ajute să-și facă normele, hă-hă-hă... Ba bine că nu, s-ar fi suit într-un tren, el și Claudiu, un tren care să-i ducă acasă-n România, și Claudiu că ți-e dor cumva, păi cum dracu, făcu Robert înecîndu-se și tușind și scuipînd un guguloi de flegmă neagră peste șervețelele sandviciurilor, mă piș pă România, nu-mi mai trebuie... Chiar nu le mai trebuia. Nu știau ei traiul de-acolo? Pe străzi
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
dimineață. dar pe cine mai interesează azi un poem de dragoste. (oferă cineva un preț bun ?) nici măcar nu răspunde nimeni la telefon. mîna ta ca un păianjen visător țese uitarea. da sau nu tu spui că îți este atît de dor încît dacă îmbrățișezi un om de zăpadă se topește în brațele tale. s-a întîmplat într-o iarnă cînd te-ai oprit pe stradă și ai dat mîna cu unul dintre aceștia, mîna lui s-a topit în mîna ta
Poezii by Anton Jurebie () [Corola-website/Imaginative/2612_a_3937]
-
ea arborii din seve trezindu-se) umbra mea locuia deodată în mine în locul meu în Hiperboreea mea purtându-mi cuvintele și viața închipuită - stând de vorbă cu ce aș fi fost dacă și ce n-aș fi fost închis în dorul nefiindului.
Poezii by Ștefan Melancu () [Corola-website/Imaginative/2597_a_3922]
-
de cel pe care-l poartă-n el încă de mic. De-aici o veșnică nemulțumire față de tot ce există și tot ce face. Poate trăi la fel ca ceilalți. Dar numai o vreme. Timp în care-l macină dorul de-a fi așa cum e el, adică altfel decât restul. Apoi, când își împlinește dorința, îl cuprinde brusc nostalgia după o viață comună. Și tot așa. Cu vârsta însă, ceva sau cineva se schimbă. Spre el se precipită tot mai
Poezii by Petru Cimpoeșu () [Corola-website/Imaginative/16485_a_17810]
-
de muzică, însă noi doar ascultăm și ne gândim la ce a fost, ce este și ce va fi. Prins în plasa melancoliei, pot fi învins, pentru că orice slăbiciune mai poate fi dusă pe picioare, numai tristețea provocată de acel dor românesc nu, numai melancolia neagră și păstoasă, venită din locuri necunoscute în care nu am fost niciodată, nu, numai privirea rătăcită pe străzi din orașe străine nu. Pe orice drum ai șansa unei întâlniri, pe orice pod poți încuia cu
Poezii by Vasile Baghiu () [Corola-website/Imaginative/4965_a_6290]
-
cer învelit cu iulie ca o matrioșcă zace trupul meu sub mii de sori ou neroditor în cuib de cloșcă și-și preface rănile în flori strînse de femei în ceas de seară cînd se-nchid în strane și de dor mor să-mi nască trupu' a doua oară și tu nu mai ești să priveghezi așa cum se face cînd cel mort nu mai are timp să mai aștepte și se-ngroapă-n el ca-n mărul copt viermele ce-a
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
dar de ce ne-am tăia căci locul acesta era noua noastră casă aici aveau grijă de noi aici aveam să îmbătrânim departe de lume dar nici nu mai știam cum arată lumea noua noastră casă era primitoare nu ne era dor de vreo femeie nevastă sau de copii nu mai știam dacă noi îi uitaserăm pe ei sau ei pe noi doar Răpan suferea și mie îmi era tare milă de el îmi venea să-i spun Răpane dă-te pe
noul Mesia by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/7591_a_8916]
-
diferențe magice între ce scriu și ce recitesc ca între noi și imaginea din oglinzi ceva ne scapă fie și numai faptul că stăm cu spatele în amurgul real în vreme ce imaginea capătă din eter rezonanțele amurgului imaginar și este ca dorul ce vălurind dă amețeală amețeală și somn între lumi ce se recunosc în fragmente în ascuns presupus numai una există cealaltă imită dispare ea pornește memorie-n cer când noi ne vedem canoniți de-ale noastre amețeală și somn între
Litanii la diferențele magice by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/9116_a_10441]
-
să stau de vorbă numai cu Tine? Uite, că-n clipa asta de decembrie cînd curăț spanacul și mă gîndesc la cîte feluri de fericiri sunt în cer și pe pămînt. M-am săturat de fericirile cele bătrîne. Mi-e dor de la o vreme de acea fericire pururea tînără cînd Tu îmi vorbești cînd eu Te ascult ca-n vis cînd totul e posibil, cînd zbor peste livezi sau ca în copilărie cînd Te aflam în ochii mamei în mîinile cele
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-website/Imaginative/8908_a_10233]
-
Pîdure-pîdure! - pentru Daos și pentru nepotul meu Tudorică - " Codrule, frunză rotată, Tu-mi ești mamă, tu-mi ești tată!" (poporală) Semeață-verde-strajă-legendară, Străbunul meu altar ocrotitor; Cu sufletul festiv ca o fanfară, De când ieream dănac mi te ador! Numai spre tine dorul mă înturnă Să îmi ogoi vreun ancestral frământ, Sub vigilența șoimilor-dejurnă, Cu aripi ghintuite-n Cerul Sfânt. Tixit de ani, mereu îmi bat cărare - Uitând puhoiul inșilor meschini - Către stejari cu fibre seculare Și blagiene scânduri în tulpini. Tu, braniște
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
își propunea să acționeze pentru "păstrarea și dezvoltarea limbii, a tredițiilor și a întregului specific spiritual și cultural aromânesc". La înființare număra 356 de membri. Trebuie menționat aici și evenimentul creării, în anul 1983, a ansamblului folcloric aromân Steaua di dor. Spectacolul, la care și-au adus contribuția peste 80 de persoane, s-a numit Numtâ armâneascâ (Nuntă aromânească) și l-a avut ca inițiator și conducător artistic pe Răzvan Ciucă. Timp de aproape cinci ani, ansamblul a prezentat acest buchet
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
țărănească, spiritualitatea satului, să fie preluată de om ca o avere uriașă, indiferent în ce condiții istorice trăiește. În spiritul acestei moșteniri, putem avea certitudinea că suntem acasă atâta timp cât vor licări stelele pe bolta înlăcrimată a sufletelor noastre zbuciumate de dor, neputințe și dureri, dar și de multe bucurii. În următoarele rânduri voi prezenta pe scurt câteva date geografice și istorice despre Voislova, sat cu o istorie multiseculară care strălucește și astăzi cu edificiile și casele sale uimitoare. Având un relief
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
Valea Rusului și gospodăria din Hoinari). Situația revine la normal până la organizarea administrativ teritorială din 1968, când localitățile comunei Plevna, respectiv satele Plevna și Valea Rusului, devin componente ale comunei Lupșanu, iar satul Domnița Maria- Modelu-Înfrățirea trece în componența comunei Dor Mărunt. Acestor considerente socio-economice, prin care satul Plevna, în doar 12 ani de la întemeiere, dobândește un caracter precumpănitor asupra localităților învecinate, i se adaugă și unul bisericesc, în faptul că aici se află și sediul parohial, celelalte comunități devenind la
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
al compozitorului Al. Mandy), Zbor frânt (una dintre cele mai izbutite piese ale volumului, poezie de notație, fără dulcegării și odăjdii inutile, arie în care autoarea nu vrea să persiste), Voi, cuvinte (ușor fior mioritic, în sens pozitiv), Nedumerire, Singurătate, Dor de stepă, Bob mic (gen epitaf). Poema cea mai lungă este Rânduiala (12 catrene). La pagina 58, din cele două strofe nu putea lipsi zgura unor clișee de tipul „duioasele cărări” sau „aduceri aminte”, după cum, în altă parte, întâlnim sămănătoristele
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
mic (gen epitaf). Poema cea mai lungă este Rânduiala (12 catrene). La pagina 58, din cele două strofe nu putea lipsi zgura unor clișee de tipul „duioasele cărări” sau „aduceri aminte”, după cum, în altă parte, întâlnim sămănătoristele/ poporanistele „poteci de dor”. Riscurile și provocările asumate au rămas aceleași pe care le semnalam și în urmă cu patru sau doi ani: exuberanța juvenilă, visătoria adolescentină, uneori chiar verbiajul nonșalant, neliniștea în veșminte de voioșie roz-violet și agitație candidă, contagioasă. Dar marea sensibilitate
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
august cu multă distracție și voie bună. În acest an va avea loc întâlnirea mult așteptată și de suflet dintre bătrânii și tinerii din Sebeșul de Jos și cei din Albina. Această sărbătoare va fi întregită de un spectacol de dor și suflet oferit de 3 generații din Sebeșul de Jos. Spectacolul va fi continuat de formații și soliști de renume din Banat.
Albina, Timiș () [Corola-website/Science/301334_a_302663]
-
scenetelor erau semnate Mihai Maximilian. În 1958, debutează în cinematografie în pelicula "Alo? Ați greșit numărul". A jucat în peste 25 de filme precum Nea Mărin miliardar (1979), "Pe malul stîng al Dunării albastre" (1983), "În fiecare zi mi-e dor de tine" (1988), etc. Stela Popescu a făcut o carieră și în televiziune. A jucat în televiziune de la înființare până în prezent, în piese de teatru și emisiuni de divertisment, reușind să transmită ceva din spiritul satiric și contestatar al Revistei
Stela Popescu () [Corola-website/Science/300124_a_301453]
-
Buzăului” (Acad. Rom., Memoriile secțiunii istorice, seria III, tom. XII, mem. 14, ședința din 23 oct. 1931), unde consemna că locuitorii acestei așezări „Ștefeștii, (sunt) urmașii moșului Ștefu” (p. 209). Acest Ștef, Ștefu(l) sau Ștefa apare menționat și în DOR (p. 154-155), iar Șteful, ca nume de botez, este specificat și în „Pomelnicul Mănăstirii Bistrița”, publicat de Damian P. Bogdan prin 1941. Comuna Ștefești se află situată în partea de nord a județului Prahova, pe valea râului Varbilău la o
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
în finala Cupei UEFA. s-a născut în Coasta de Fildeș și la vârsta de 5 ani, el a fost trimis să locuiască în Franța, alături de unchiul său, Michel Goba, și el fotbalist profesionist. Lui Drogba i s-a făcut dor de casă și s-a întors în Abidjan după 3 ani. El a fost însă nevoit să se reîntoarcă în Franța, deoarece părinții lui și-au pierdut slujbele. În 1991, părinții săi s-au stabilit și ei în Franța, la
Didier Drogba () [Corola-website/Science/300518_a_301847]
-
reg. trans.=fumar, sl.=horn); bobotaie= foc mare în general cu jar mult și fum puțin; becheș= denumire generică pentru o haină de luat în spate provizoriu ca: laibăr, lăibăruț, sfetăr, căput,cojocel,etc; bănat= regret (cu bătaie mai lungă), dor, alean, părere de rău. -"cu litera C" -ciuparcă=ardei; -cină=noroi; cindă=pridvor mai mare de regulă interior; -cerfari=oaspeții, invitații la o nuntă care aparțin celui care vine, nu celui care găzduiește nunta; -cânc=polonic(căuc); -celnic=pe picioare
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
portocalie ca fundurile dealurilor sterpe în culoarea nisipului fără un singur pom; era o simfonie melancolică, dar nespus de armonioasă. Rătăcind de colo, colo multă vreme, printre tăcute oase a crucilor, întrebându-mă cine plânge oare, sau e chinuit de dor după aceste tinere ființe care n-aveau să se mai întoarcă la vetrele lor niciodată”." ”Societatea mormintelor Eroilor” a dezgropat pe toți scumpii noștri morți din cimitirul „Pârâul Sărat”, i-a transportat și reînhumat la Cimitirul din Onești, departe de
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]