30,395 matches
-
paginile sale și că face serioase eforturi În sensul apropierii de realitate. Pe văile Argeșului nu este primul rezultat al acestor eforturi. El este Însă mult mai aproape de acea transformare a creației sale pe care Sanda Movilă voia să o sugereze Încă de acum doi ani, când Își intitula o culegere de versuri Fruct nou. Pe văile Argeșului Încearcă să reconstituie un moment de istoria poporului nostru. Întâmplările povestite aici se petrec cam Între anii 1912-1918, epocă de continuare a aservirii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o rezolvare Întrucâtva idilică, neverosimilă a luptei de clasă. (Ă). Dar și hiperbolizarea neveridică a șovăielilor sărăcimii satului și rapida convingere a mijlocașilor poate să ofere cititorului o imagine răsturnată a Însemnătății politice a păturilor cuprinse În țărănimea muncitoare, poate sugera că țărănimea mijlocașă este forța principală politică pe care se sprijină clasa muncitoare la sate, nu cea săracă”. Vera CĂLIN 43: „Întrerupându-și Negura, trilogia războiului, pentru a scrie un roman al realității imediate, al realității revoluționare, Camilar ne arată
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fi o permanență În presa anului, Îndeosebi prima, căreia Viața românească Îi deschide o rubrică specială: Luptăm pentru pace. După această imagine de ansamblu, să adâncim câteva aspecte, așa cum se conturează ele În presă, nu Înainte, Însă, de a-i sugera cititorului lectura câtorva poezii, În note48, scrise de A. Ciurunga, Ioan Horea, Eugen Frunză, ș.a. FORMALISM ȘI MILITANTISM Linia partidului În cultură era trasată nu numai de Scânteia ci și de revista Lupta de clasăă Colaboratori de Încredere: Leonte Răutu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nr. 128, 17. VI. 1950), e un tânăr vajnic, neînfricat, plin de Încredere În victoria proletariatului și, În același timp, un om cu suflet ales, care iubește, suferă, luptă și visează. (Ă). Un fel de gong final al campaniei - deși sugerează direcții de cercetare a manifestărilor proletcultiste și În proză și În critica literară - este studiul lui Mihai Gafița; căci, Începând cu luna mai, campania Împotriva proletcultismului slăbește În intensitate, dacă nu chiar sucombă; oricum presa n-o mai dezvăluie. La
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unui inginer „saltă’nalt pe catalige”, iar În poezia În Munții Sibiului de Mircea Avram, un compas face „piruete”, trop ce trebuia evitat nu numai pentru că a mai fost folosit, ci și pentru că dansul compasului nu e potrivit pentru a sugera munca de concepție a inginerilor de pe șantierele socialismului”. UN POET CONTROVERSAT Despre A.E. Baconsky s-a scris destul de mult În 1951, poetul bucurându-se de atenția criticilor, cum numai cu Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu și Dan Deșliu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
etalarea măruntelor impresii personale și deci intimismul. O asemenea orientare a călăuzit - mai mult sau mai puțin conștient - pe unii poeți, atunci când au Început să se refere În multe poezii, mai degrabă la plimbările lor În realitate și la ceea ce sugerează aceste plimbări (Victor Felea În poezia Ogorul, Ion Motoarcă În poezia Marele grădinar, Ion Brad - În parte - În ciclul Lumină peste Țara Oașului etc). Dar - ceea ce este mai grav - i-a Îndemnat uneori să sublinieze ostentativ importanța propriei lor persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
muncii; diferitele părți ale romanului au fost primite de cititori cu aprobări sau critici, dar În nici un caz nu i-au lăsat indiferențiă”. Un posibil detaliu de istorie literară, referitor la documentările pe teren, care i-au hrănit unele creații sugerează Însuși Petru DUMITRIU 25 În Contemporanul: „Poate niciodată nu-ți dai seama de schimbarea pe care vremea o aduce oamenilor și locurilor, ca atunci când Îi vezi la răstimpuri mai mari. Iată, mie mi s-a Întâmplat să umblu pe la țară
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și dezvoltată în acolade narative - nu fără inserțiuni palpitante -, la hotarul dintre autobiografic și ficțiune, Ionică dezvoltă până la un punct o atmosferă idilică, ciudată în situația întâlnirii a două etnii aflate prin forța împrejurărilor istorice în conflict. Autorul vrea să sugereze că forța primară a dragostei învinge orice piedică sau prejudecată. Apelul la epica folclorică și, în genere, la substratul arhaic dă narațiunii o neașteptată rotunjime de „poveste”, cum de altfel și este subintitulată. Evocarea nostalgică a întâmplărilor reale ce stau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285635_a_286964]
-
potrivit cu descoperirile lui Merkel.. Oricum, descoperirea lor a constat în aceea că alegerea TR-lui pare să crească cu o valoare aproape constantă (cam 150 msec.), de fiecare dată când numărul de alternative a stimulilor răspuns se dublează. Acest fapt a sugerat că relația dintre alegerea TR și algoritmul numărului de alternative al stimului-răspuns trebuie să fie liniară. Interpretarea relației liniare este aceea că logaritmul numerelor de alternative a stimulilor-răspuns e aceea că este o apreciere măsurată a informațiilor ce trebuie procesate
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
Ammons , identifică trei tipuri de intenții ale feedback-ului • informație ; • motivare; • întărire (sedimentare a cunoștințelor). Link recunoaște două tipuri de formulare a feedback-ului : • relativ • de corectare. Mostonn si Ashworth oferă trei categorii : • de corectare ; • al valorii; • exprimarea neutră; Kilbourn sugerează patru tipuri de feedback : • intelectual; • pedagogic; • managerial; • interpersonal (relația stabilită între persoane). Tuckman oferă alte patru categorii diferite : • absolut; • normativ; • obiectiv; • subiectiv. Fishman a oferit o modalitate pentru a înregistra si studia feedback-ul mărit (sporit) , care include următoarele categorii
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
se mărește chiar, când vechea metoda nu mai dă rezultatele pe care le dădea înainte. Numeroase experiențe ca acestea îi îngrijorează pe elevi cu privire la schimbări. Aceste formulări de clarificare oferă , în mod normal , rațiunea (motivul) pentru a se accepta modificarea sugerată de formulările de corectare. Evident, elevii trebuie sa vadă valoarea personală în recomandările sugerate , astfel încât să dorească să îndure o perioadă de ineficiență - de care trebuie sa fie informați - în timpul procesului de învățare Formulări de reflecție (gândire) Aceste formulări se
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
unde, pentru a prelua o reprezentare a lui Mihail Sadoveanu devenită loc comun, pare „să nu se întâmple nimic”, în care viața își urma un curs molcom, tradițional, neafectat de schimbările trepidante pe care le cunoștea societatea timpului. Imagine falsă, sugerează autorul, preocupat să descrie și să înțeleagă mai curând transformarea, impunerea noului, modul în care comunitatea urbană se modifică radical, sub presiunea diverșilor factori modernizatori, politici, economici, culturali. Între aceste localități, tânărul istoric individualizează Bacăul, desemnat oarecum reprezentativ pentru mutațiile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
impresionantei Istorii a vieții private, ca formă de a depăși descriptivismul pozitivist al abordărilor de până acum asupra subiectului. Dincolo de specificul geografic și funcțional al fiecărei localități, de elementele de construcție instituțională - organizarea principalelor servicii publice - și edilitară, primul capitol sugerează un proces de modernizare oarecum simultană a reședințelor de județ din Moldova spre sfârșitul secolului al XIX-lea, ca urmare a eforturilor statului în direcția europenizării, dar și a constituirii unor elite locale de factură occidentală. Putem menționa lucrările de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
exemple relevante în acest sens (1803-1859): Capi de familie / Număr de locuitori Dincolo de acest aspect, tot în această perioadă apar și semnele statorniciei locuitorilor, a unui anumit tip de „atașament” față de locul în care trăiau. În mod paradoxal, fenomenul este sugerat de înființarea cimitirelor comunale. Deși a fost ignorat până în prezent, acest „indicator” este, cel puțin în cazul Bacăului, cu atât mai relevant cu cât, pentru intervalul cuprins între sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XIX-lea, numărul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu atât mai mult cu cât datele „recensământului special al evreilor” - realizat în perioada 11-12 aprilie 1941 la presiunile autorităților germane din România - nu au fost publicate. Hărțile etnice pentru fiecare dintre cele 13 reședințe de județ ale Moldovei sunt sugerate de datele din tabelul de mai jos (1941, în ordinea descrescătoare a numărului de locuitori): La nivelul regiunii supusă investigației noastre, ponderea orășenilor de naționalitate română înregistrează importante creșteri față de situația din anul 1930 - de la 70,8% (1930, 419.081
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fluctuante, deținute când de evrei, când de români. Focarul generator al orașului Bacău, „pretextul” ce a declanșat mecanismul transformării vechiului centru administrativ în spațiu urban a fost, din punctul nostru de vedere, oborul de vite. Această perspectivă ne-a fost sugerată de conținutul unuia dintre dosarele anului 1857 din fondul Primăriei Bacău: în acest an, oborul de vite a fost mutat din zona centrală a așezării pe malul drept al Bistriței, în zona de nord, lângă moara Meleca. Așadar, până în anul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
proveneau: dema verzilor - negustorilor - se afla în cartierul Cornul de Aur, în vreme ce dema albaștrilor - aristocrația senatorială - era situată în luxosul cartier al Blachernelor. Este posibil ca, de aici, pe filieră otomană, tradiția să fi ajuns și în spațiul românesc, fapt sugerat de Gheorghe Brătianu încă din perioada interbelică: „(...) aceste diviziuni (ciastiile; n.n.) sunt, fără îndoială, de origine turcă”. Temerara și imperfecta noastră digresiune are menirea de a aduce în atenția cercetătorilor o posibilă ipoteză privind originile antice ale ciastiilor românești și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Urbanizarea este mult mai pregnantă în zona de Nord pentru că aici a existat posibilitatea unui dialog continuu cu „sateliții” rurali ai orașului: Șerbănești (N-E) și Mărgineni (N-V). Felul în care diferitele comunități etnice și au repartizat suprafața orașului sugerează perfect profilul socio-economic al membrilor acestora. Pe armeni, de pildă, începutul secolului al XIXlea îi găsește poziționați în partea de Vest a orașului, în imediata apropiere a sediului isprăvniciei. Deloc întâmplător, aici prinde contur o uliță armenească - veritabilă arteră comercială
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
-i poarte numele, fapt acceptat de consiliul comunal chiar de a doua zi. Totuși, la sfârșitul perioadei moderne, bilanțul procesului de creștere a suprafeței intravilane se dovedește a fi unul modest. Noile frontiere la care s-a oprit expansiunea urbană sugerează un apetit limitat al dezvoltării: în Nord - pârâul Negel (cu excepția străpungerii realizată de strada Bacău-Piatra), în Vest - linia ferată, dincolo de care nu se întrezărea nicio posibilitate a dezvoltării, datorită existenței moșiei Mărgineni și a Țarinei, în Sud - cimitirul comunal și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
frunte”. Fără îndoială, multe din incendiile ce au izbucnit în orașul Bacău au avut drept cauză neglijența. Totuși, frecvența ridicată cu care s-au manifestat aceste catastrofe este cel puțin suspectă. O altă explicație a acestui adevărat fenomen ne este sugerată tot de Marius Mircu: perioada interbelică a fost „Epoca de Aur” a Societăților de Asigurare. Cu alte cuvinte, „lumea se asigura pentru că mereu ardea, și ardea mereu pentru că tot mai multă lume era asigurată”. Deloc întâmplător, pentru orașele Bacău și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din strada Lecca (construită în anul 1874 de evreul Ștrul zis Giuvaergiulă. În anul 1899, printre „serviciile” puse la dispoziția băcăuanilor de către administratorii Băii Centrale se număra și „un relaxant tratament hidroterapeutic”. Energicul medic al comunei, pe atunci P. Adam, sugerează totuși, prin repetate adrese înaintate primarului, să se interzică această practică, „pe motiv că acest tratament medical se practică de către un servitor al băii, fapt ce contravine regulamentului și legilor sanitare”. Unele din rapoartele întocmite de medicul comunal în urma inspecțiilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cât și procesul general de industrializare. Odată cu declanșarea răscoalei, toate aceste nemulțumiri au prins glas. Începând cu luna aprilie 1907, Primăria Bacău a fost asaltată de cererile privind respectarea vechilor tradiții. În unele jalbe, locuitorii au găsit de cuviință să sugereze autorităților comunale și soluții la problemele lor. Un bun exemplu este propunerea din 5 aprilie 1907, semnată de aproximativ 100 de locuitori: „(...) după cum se urmează la Roman, așa să se permită și la Bacău: vitele noastre cu lapte să pască
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a prețului principalului produs alimentar consumat de băcăuani - pâinea. Pentru a stopa această tendință, primarul orașului, Lascăr Veniamin, a invitat la discuții, pe 13 septembrie 1914, pe marii producători locali de făină: H. Calmanovici și G. Paul Kristen. Ambii au sugerat o politică fermă a statului român în privința opririi exportului de grâu. Altfel, în condițiile războiului, menținerea prețului la același nivel era, practic, imposibilă. Pentru a evita situațiile sociale tensionate, micii producători băcăuani au fost rugați, prin intermediul Publicațiunilor Primăriei, „să se
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
eveniment să se fi produs înainte de anul 1904. Spre deosebire de perioada anterioară primei conflagrații mondiale, când în oraș nu a funcționat niciun cinematograf permanent, Bacăul anilor ’20 a avut trei astfel de așezăminte - cinematografele „Clasic”, „Lux” și „Victoria”. Prezența lor ne sugerează nevoia de destindere a locuitorilor, inerentă după patru ani și jumătate de război. De altfel, și în acest domeniu, comediile au fost la mare căutare. Spectatorii, în amintirea unor personaje precum Tontolini sau Cretinetti, tânjesc acum după ecranizările cu Charlie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lui Maupeou și recheamă parlamentele, decizie luată cu scop de calmare, dar plină de consecințe dezastruoase pentru monarhie: parlamentele nu întîrzie, într-adevăr, să reia opoziția lor sistematică prin intermediul dreptului la critică (a edictelor regale). Dar, în același timp, Maurepas sugerează regelui să cheme la treburile statului oameni de prim plan, în special pe Vergennes la Afacerile străine și mai ales pe Turgot la Controlul general. Turgot. Chiar de la început, acesta din urmă îi propune lui Ludovic al XVI-lea să
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]