29,392 matches
-
Betzalel din Ierusalim și s-a întreținut din munci in livezile de portocali din Petah Tikva și din oferta de lecții particulare de dansuri de salon. La Petah Tikva s-a familiarizat cu mediul evreilor yemeniți, a căror muzică și dansuri l-au inspirat mai târziu în creația sa coregrafică. În vara anului 1914 s-a decis să-și viziteze familia în Rusia, unde a rămas blocat din cauza izbucnirii Primului Război Mondial. A reluat acolo studii de balet și ulterior, a fost primit
Baruch Agadati () [Corola-website/Science/336614_a_337943]
-
Yosef Klausner. Legătura cu aceștia a găsit și ea ecou în viața sa spirituală. Părinții i s-au alăturat în Palestina după un an. În anul 1920 a avut loc la cinematograful „Eden” din Tel Aviv premiera recitalului său de dans „Extază iemenită”, primul specatacol de acest gen în Palestina. După răzmerițele arabe din vara anului 1921, la intervenția primarului Tel Avivului, Meir Dizengof lui Agadati i s-a alocat o baracă în strada Itzhak Elhanan din cartierul Brenner, unde el
Baruch Agadati () [Corola-website/Science/336614_a_337943]
-
se îndrăgostește de Simon, în care nu după multă conversație, uită și se îndrăgostește de Arcade, un argentinian utilizator YouTuber. Jimena "Jim" (interpretată de Ana Jara) este romantică și visătoare. Ei îi place să patineze, dar adevărata sa pasiune este dansul. Ea este cel mai bun prieten al lui Yam. Jim are o mulțime de a face și este îndrăgostită de Nico. Ramiro (interpretat de Jorge Lopez) este un tânăr eztrem de solicitant de sine: patinaj, cântec și dansează foarte bine
Lista personajelor din Soy Luna () [Corola-website/Science/336650_a_337979]
-
teoria muzicii și armonia. 1957-1959: activează în calitate de instrumentist, apoi dirijor al orchestrei Teatrului muzical-dramatic din Bălți; 1960-1961: este angajat ca acordeonist la Casa de cultură din Lipcani 1961-1964: vine la Chișinău și activează în calitate de maestru de concert în Ansamblul de dansuri populare „Joc”, condus de Vladimir Curbet 1962-1965: acordeonist și naist în Ansamblul de tineret din Chișinău; 1967-1985: fondator și prim-dirijor al orchestrei de muzică populară „Folclor” a Radioteleviziunii din Chișinău 1985-1994: colaborator al Centrului științific-metodic de creatie populară și
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
regiune - Ashkelon, Beer Sheva , Omer, Lehavim, Ofakim și Sderot. De asemenea există un centru sportiv care include stadionul Hazohar, un centru de tenis cu 7 terenuri, două săli de sport, un bazin de înot municipal, un centru de fitness și dans, piste de alergare și ciclism etc Orașul are o gară feroviară, legată de toate colțurile țării. Parcul industrial Netivot este sediul a 24 uzine si fabrici. Ele sunt implicate în producția de alimente, metale, materii plastice și articole de construcții
Netivot () [Corola-website/Science/336706_a_338035]
-
fost la categoriile: cel mai bun film, cel mai bun regizor (Michael Cacoyannis), cel mai bun actor în rol principal (Anthony Quinn) și cel mai bun scenariu adaptat (Michael Cacoyannis). Muzica de film compusă de Mikis Theodorakis, cunoscută astăzi ca Dansul lui Zorba, este un element binecunoscut al filmului. Un musical intitulat "Zorba", cu un libret scris de Joseph Stein, versuri de Fred Ebb și muzică de John Kander, ce prezintă prietenia între bătrânul miner Zorba și tânărul american Nikos, ce
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
1936-1939), după care s-a alăturat trupei Teatrului Moldovenesc Muzical-Dramatic din Tiraspol. Rolul de debut al Ecaterinei a fost Belesova în "Miresele bogate" de A. Ostrovski. În timpul celui de-al doilea război mondial, activează în Ansamblul Moldovenesc de Cântece și Dansuri „Doina”, iar în 1943 revine la teatru, refugiindu-se împreună cu trupa în orașul Marî, Turkmenistan. Trupa se întoarce în țară un an mai târziu. Palmaresul actriței cuprinde eroine lirice, eroice și romantice din dramaturgia clasică, cât și o serie de
Ecaterina Cazimirov () [Corola-website/Science/336838_a_338167]
-
(în , n. 14 septembrie 1937, București - d. 30 octombrie 2006, Tel Aviv) a fost un poet și scriitor româno-israelian, critic de arte și de dans, evreu originar din România s-a născut la București într-o atmosfera familială poliglotă. În casă se vorbea germana și română. În copilărie, în anii persecuțiilor antisemite din anii 1940-1944, a frecventat o grădiniță evreiască, în care se vorbea limba
Radu Klapper () [Corola-website/Science/336852_a_338181]
-
străinătate, ca de exemplu „Dance in Israel” și „La Saison de la Dance”, și, de asemenea, a publicat versuri în diverse reviste și antologii de poezii în limba română. În anul 1993 Klapper a fost numit director al Bibliotecii israeliene de dans din centrul „Beit Ariela” în Tel Aviv. În anii in care a condus-o, această bibliotecă a devenit un centru însemnat în viața profesională a balerinilor și a specialiștilor în dans și arte, care s-au folosit de erudiția lui
Radu Klapper () [Corola-website/Science/336852_a_338181]
-
Klapper a fost numit director al Bibliotecii israeliene de dans din centrul „Beit Ariela” în Tel Aviv. În anii in care a condus-o, această bibliotecă a devenit un centru însemnat în viața profesională a balerinilor și a specialiștilor în dans și arte, care s-au folosit de erudiția lui Klapper în numeroase domenii - dans, teatru, poezie și literatură în general. Klapper a ținut prelegeri pentru publicul larg despre dans și balet în cadrul centrului Beit Ariela. Din copilărie Klapper a fost
Radu Klapper () [Corola-website/Science/336852_a_338181]
-
în Tel Aviv. În anii in care a condus-o, această bibliotecă a devenit un centru însemnat în viața profesională a balerinilor și a specialiștilor în dans și arte, care s-au folosit de erudiția lui Klapper în numeroase domenii - dans, teatru, poezie și literatură în general. Klapper a ținut prelegeri pentru publicul larg despre dans și balet în cadrul centrului Beit Ariela. Din copilărie Klapper a fost un admirator al creațiilor literare ale lui Rainer Maria Rilke, Arthur Rimbaud, Federico Garcia
Radu Klapper () [Corola-website/Science/336852_a_338181]
-
centru însemnat în viața profesională a balerinilor și a specialiștilor în dans și arte, care s-au folosit de erudiția lui Klapper în numeroase domenii - dans, teatru, poezie și literatură în general. Klapper a ținut prelegeri pentru publicul larg despre dans și balet în cadrul centrului Beit Ariela. Din copilărie Klapper a fost un admirator al creațiilor literare ale lui Rainer Maria Rilke, Arthur Rimbaud, Federico Garcia Lorca, Marcel Proust, Tudor Arghezi și Ion Barbu. În anul 1998 Klapper a publicat primul
Radu Klapper () [Corola-website/Science/336852_a_338181]
-
au lăsat să intre, astfel pentru a ajunge sus, în club, ele folosesc o schelă și urcă la balconul clubului. În interiorul clubului P!nk își schimbă hainele și începe să se distreze; în final P!nk dansează pe ringul de dans cu alți doi dansatori (Kevin Federline și Georvohn Lambert). Videoclipul a fost nominalizat în 2002 la MTV Video Music Awards pentru cel mai bun videoclip pop și a câștigat premiile pentru cel mai bun videoclip de fete și pentru cel
Get the Party Started () [Corola-website/Science/336893_a_338222]
-
premiat la concursuri de acuarelă organizate de Asociațiile de artiști din Paris 20 TLM și UDAC: 1996 - «Les rues de Paris» Premiul Juriului; 1999 - «La Becasse » Premiul III (organizat de «Stela Artois»); 2000 - «Peisages - La ville » Premiul Juriului; 2002 - «Peinture dans la rue» Premiul III. Notă: Interesantă este pasiunea arhitectului Lutfi Shefki Sait pentru acuarele. Pictura fiind adesea o preocupare a arhitectiilor paralelă cu meseria, confirmată de existența asociației “Ligne et Couleur” cu sediul principal la Paris, Franța. Cum mulți dintre
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
determinată, până în august 2017, dar a fost prelungit în decembrie 2015 de către Consiliul de Supraveghere, până în august 2022. are misiunea de a continua și sprijini tradiția teatrelor Hebbel ca un spațiu de spectacole pentru trupele itinerante de teatru și de dans din Berlin. El se adresează mai degrabă unui public tânăr. HAU s-a remarcat încă de la început printr-o orientare pronunțat politică și avangardistă. Lilienthal a spus că "teatrul s-a schimbat în mod sistematic într-un festival de film
Hebbel am Ufer () [Corola-website/Science/337135_a_338464]
-
dirijat orchestre și ansambluri profesioniste din țară și internaționale precum: "orchestră de cameră a filarmonicii ”George Enescu”", "orchestră de cameră Radio", orchestre filarmonice din Arad, Constantă, Ploiești, Târgu - Mureș, orchestră de cameră din Cork (Irlanda), orchestră Academiei de Muzică și Dans din Ierusalim, "ansamblul Muzică Secolului XXI din Ierusalim", orchestră simfonica a New York University, orchestre de tineret din Franța, Italia, Israel și Germania. La inițiativa profesorului Dorel Păscu - Rădulescu au fost înființate în 2000 "Orchestră Simfonica Universitaria", în 2008 "orchestră BAROKeri
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
s sunt artiste de sex feminin care se travestesc în bărbați și personifică stereotipurile genului masculin într-o trupă . Ele pot fi heterosexuale, lesbiene, bisexuale, transgender, genderqueer, fac parte din comunitatea LGBT. Un spectacolul drag king tipic poate include dans, actorie, stand-up comedy și cântec, fie "live" sau playback la piese preînregistrate. s adesea exagerează caracterul macho al personajelor masculine, portretizând masculinități marginalizate, cum ar fi lucrătorii în construcții sau rapperii, sau imitând celebrități precum Elvis Presley, Michael Jackson, Tim
Drag king () [Corola-website/Science/337253_a_338582]
-
în crearea impresiei de masculinitate este mascarea mișcărilor tipic feminine. În general, femeile se mișcă diferit față de bărbați, probabil datorită programării sociale sau conformației pelviene, rezultând diferențe ale unghiurilor oaselor coapselor. În portretul stereotip al bărbatului, gesturile și mișcările de dans sunt mai vioaie și mai bruște. În contrast cu drag queens, care pot avea mai ușor mișcări moi și unduioase.
Drag king () [Corola-website/Science/337253_a_338582]
-
Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky". Synergies Roumanie, 2011, Vol. 6, pp. 117-129. Vanhese G. , " Tematica fantomală și spectralizare în “Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky". Caietele Echinox, 2011, Vol. 21, pp. 248-261 Vanhese G. , " Le cycle des saisons brisé dans “Biserică neagră” d’Anatol E. Baconsky". Symbolon, 2011, Vol. 7, pp. 130-145. Vanhese G. , " Ecouri ale poeziei lui Mallarmé în « Lucarna » de Benjamin Fondane: de la voiajul visat la voiajul brizat ". Cahiers Benjamin Fondane, 2011, Vol. 14, pp. 178-188. Vanhese G.
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
lui Lorand Gaspar". Caietele Echinox, 2011, Vol. 22, pp. 177-188. Vanhese G. , "Pentru o poetica a visului în opera lui Mircea Cărtărescu, . În Bachelardiana. Îl Sogno, : îl nuovo melangolo, 2010, Vol. 5, pp. 169-182. Vanhese G. , "Images, symboles et archétypes dans la légende balkanique du Frère revenant". Caietele Echinox, 2010, Vol. 18, pp. 134-145. Vanhese G. , "«Le Lundi existentiel et le Dimanche de l’Histoire» de Benjamin Fondane". În B. Fundoianu sau încercarea paradoxului. Pentru o hermeneutica existențiala - Benjamin Fondane ou
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
de Benjamin Fondane". În B. Fundoianu sau încercarea paradoxului. Pentru o hermeneutica existențiala - Benjamin Fondane ou l’épreuve du paradoxe. Pour une herméneutique existentielle, Ștefan N. (ed.), Cluj-Napoca: Eikon, 2010, pp. 382-403. Vanhese G. , "« Kyra Kyralina » de Panaït Istrati sau dansul povestirii". În Per Teresa. Obiettivo România. Studi e ricerche în ricordo di Teresa Ferro, Lombardi D., Pantaleoni D., Borghello G. (ed.), Udine: Forum Editrice, 2009, pp. 559-569. Vanhese G. , "Poezie și cunoaștere nocturnă la Lucian Blaga și Yves Bonenfoy". Studia
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Fenice di porpora e di cenere". În L'ora senza crepuscolo. Sulla poesia di Petru Creția, Università della Calabria: Centro Editoriale e Librărio, 2006, pp. 11-24 Vanhese G. , "Territoires de la parole et du silence. Baudelaire, César Vallejo et Paul Celan dans "L'écriture ou la vie" de Jorge Semprun". Quaderni del Dipartimento di linguistica dell\'Università della Calabria, 2006, pp. 227-241. Vanhese G. , "Rătăcirea în labirint. Prima căutare inițiatica a lui Panaït Istrati". Caiete critice, 2006, Vol. 10-12, pp. 102-106. Vanhese
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
cenușă și zăpada". Continuum, 2004, Vol. 2, pp. 25-34. Vanhese G. , "În incendiul timpului. Phoenixul la Yves Bonnefoy, Jad Hatem et Lance Henson". Revue des lettres Modernes, 2004, Vol. 10, pp. 97-114. Vanhese G. , "De la ville-énigme à la ville-palimpseste. Trieste dans la poésie d’Yves Bonnefoy et de Lance Henson". În Estudos en homenagem ao professor Doutor Antonio Ferreira De Brito, Porto: Faculdade de Letras da Universidade, 2004, pp. 349-361. Vanhese G. , ""Șarpele" de Mircea Eliade. O lectură nocturnă a poemului
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
G. , " Irrésignation de Benjamin Fondane et inconsolation de Jude Stéfan. Notes de lecture". Cahiers Benjamin Fondane, 1999, pp. 82-85. Vanhese G. , " Erlkoenig de Goethe et șes traducteurs français". Romantisme, 1999, pp. 109-118. Vanhese G. , " Le cycle d'Ali de Tépélène dans Leș Orientales de Victor Hugo". România orientale, 1999, pp. 279-294. Vanhese G. , " “Luceafărul” d’Eminescu et son après-texte. Sur “Malina” d’Ingeborg Bachmann". New Internațional Journal of Romanian Studies, 1999, pp. 146-159. Libri e Monografie Vanhese G. , « Luceafărul » de Mihai
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
l\\\'Université de Bourgogne, 2011. Vanhese G. , Le Méridien balkanique, Albanologia Vol. 14, Rende: Fondazione Universitaria Francesco Solano, 2010. Vanhese G. , Par le brasier des mots. Sur la poésie de Jad Hatem, Paris: Harmattan, 2009. Vanhese G. , La neige écarlate dans la poésie d'Yves Bonnefoy, Paul Celan, Alain Tasso, Salvatore Quasimodo, Lance Henson, Beirut: Dar An Nahar, 2003. Atti di convegno Vanhese G. , " Traduction et genres. Gemenii de Mircea Cărtărescu en français et en italien". Atti del convegno "Le genre
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]