29,295 matches
-
portocalie ca fundurile dealurilor sterpe în culoarea nisipului fără un singur pom; era o simfonie melancolică, dar nespus de armonioasă. Rătăcind de colo, colo multă vreme, printre tăcute oase a crucilor, întrebându-mă cine plânge oare, sau e chinuit de dor după aceste tinere ființe care n-aveau să se mai întoarcă la vetrele lor niciodată”." ”Societatea mormintelor Eroilor” a dezgropat pe toți scumpii noștri morți din cimitirul „Pârâul Sărat”, i-a transportat și reînhumat la Cimitirul din Onești, departe de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
ritualul iubirii nu mai poate fi reluat. Transpunandu-se în sufletul celui care vorbește, autorul reconstituie, cu ajutorul elementelor de peisaj, portretul fetei: glas de privighetoare, obraz că floarea, ochi de cicoare; o compa-ratie de mare sugestie („Lină pe furiș, ca dorul. / Pasea-n degete pridvorul / Și la mine-n prag venea ") completează acest portret. Alcătuită că un monolog (care ar putea fi recitat pe o scenă) poezia „Mânioasa" are un caracter reprezentabil. incadran-du-se în ceea ce Călinescu numea „poezie teatrală". Aceasta ar
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
din anul 2013 se formează o trupă de copii cu vârste între 7-12 ani, și o trupă de tineri cu vârste între 14-18 ani conduși de același profesor coregraf Aurel Muntean, împreună cu fiul sau Paul Muntean. Ansamblul poartă numele de „Dor de pe Câmpie”. În scurt timp acestă formație a reușit să se ridice la un nivel impresionant. Astfel a obținut un fabulos loc II la cea de-a XXI-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor pentru Copii și Tineret „Peștișorul
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
Trișcașii există în Leșu din cele mai vechi timpuri. De altfel, aproape fiecare copil, care păzește mieii, oile sau caprele, putea și poate fi văzut și azi cu trișca după curea. Din trișcă își cântau mai mult leșenii durerea și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
vârsta de 77 de ani, pentru a studia efectele spațiului asupra îmbătrânirii. Dacă s-ar pune problema să reiau pregătirea pentru un zbor cosmic, cred că aș face orice pentru a-mi reintra în formă cât mai rapid. Mi-e dor de cosmos“". Înainte de plecarea în spațiu, Uniunea Sovietică și România conveniseră să le ofere celor doi cosmonauți distincțiile supreme naționale. Reîntors în România după zborul cosmic, în anul 1981, Dumitru Prunariu a primit titlul de onoare suprem de "Erou al
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
Buzăului de care satul aparținea. La Arhivele Naționale din Sf. Gheorghe se află registrele parohiale de stare civilă ale parohiei ortodoxe din Barcani între anii 1874-1897. Localitatea Barcani a dat următoarele personalități: Cristifon Purecel (1893-1983) - poet popular, autor al volumelor: Dorul soldatului - poezii din război, Brașov, 1915; Patimă războiului, Brașov, 1916; Față și feciorul, Brașov, 1916. A fost primul primar al comunei Barcani. Romulus și Remus Purecel (frați gemeni) (26 decembrie 1935) - Remus mort în anul 1994 și Romulus în anul
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
rural prin reducerea impozitelor și contribuțiilor datorate la stat etc. Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori,Editura Meridiane București,1982 ; Pictură populară pe sticlă, Editura Meridiane București,1982,pag.172,autor: Iuliana Dancu și Dumitru Dancu ; Stare de dor, Editura Sport - Turism București,1983,pag.225,autor Ioan Nemțoiu; Artă plastică de amatori și arta populară, Editura Meridiane București,1983; Word Enciclopedia of Naive Art, Ed. Frederick Muller, London (Anglia),1984,pag.176; Dicționarul artei naive din România, editura
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
încreștinare a strămoșilor" (1976); "Învățătura Sfântului Ioan Gură de Aur despre rugăciunile pentru cei adormiți în Domnul" (1976); "Timpul și valoarea lui pentru mântuire în Ortodoxie" (1977); Temeiurile dogmatice ale bucuriei creștine" (1977); "Creștinii din Occident în căutarea Ortodoxiei" (1978); "Dorul pentru Biserica nedespărțită sau apelul tainic și irezistibil al Sfintei Treimi" (1982); "Mărturia ortodoxă în Mișcarea Ecumenică" (1989) etc. De la alegerea sa ca mitropolit, el a inițiat programul "Niciun sat fără biserică", care prevedea construirea în fiecare sat și cartier
Patriarhul Daniel () [Corola-website/Science/299692_a_301021]
-
Sasu, profesor univ. și critic literar, Universitatea Cluj, în "“Dicționarul Scriitorilor Români din Statele Unite și Canada"”, Editura Albatros, 2001 și în Dicționarul biografic al literaturii române (DBLR, A-L), Ed. Paralelă 45, Buc., 2006; Titu Popescu, critic literar, în revistă "“Dorul”" din Danemarca nr. din sept. 2005 și alții.
George Băjenaru () [Corola-website/Science/299751_a_301080]
-
tobă și în Revista Scriitorilor Români, vorbesc despre ambianța românească (și apunakistă) a locuinței din Lima, despre familie (soția și cele trei fetițe), dar și despre singurătatea scriitorului, rămas cu totul în afara mediilor literare latino-americane și muncit de un irepresibil dor de ducă. În tot acest răstimp, chiar dacă nu cu totul ignorat (în 1928, Petru Comarnescu i-a "nășit" debutul în Tiparnița literară, cîteva fragmente din "romanul" Apunake au apărut în 1933, în Vremea), pentru românii din România, scriitorul Grigore Cugler
Grigore Cugler () [Corola-website/Science/299146_a_300475]
-
bun rămas", "Ploaia", "Marea", "Magazinul de vise". Urmează "Secunda 1", în 1989, cu piese ca "Frunza", "La-nceput de drum", " Secunda cea fără de batrînețe și fără de moarte", iar în 1991 "Secunda 2" cu piese precum "Himera", "Pisica neagră", "Dealul cu dor" sau "Întoarcerea la Orient". În 1990 începe din nou să cânte alături de grupul Phoenix în primul concert al grupului după '90 la Palatul Copiilor din București. Totuși, adevărata revenire a grupului "Phoenix" în fața publicului român avea să se producă la
Mircea Baniciu () [Corola-website/Science/299260_a_300589]
-
2010 Mircea Baniciu lansează cel de-al doilea volum al Best Of-ului său, intitulat simplu BEST OF - vol 2, pe care se regăsesc piese precum Andrii Popa, Vara la țară, Pisica neagră, Tristeți provinciale, Hanul ulciorului nesecat, Dealul cu dor. Pe 10 noiembrie 2010 a avut loc la Sala Palatului a doua ediție a spectacolului „Mircea Baniciu & Prietenii”, moment în care vin din nou alături de el o parte dintre prietenii săi de scenă: Josef Kappl, Ioan Gyuri Pascu, Leo Iorga
Mircea Baniciu () [Corola-website/Science/299260_a_300589]
-
ia vitele din bătătură! A șasea mască: să nu mai fie pângărite fiicele omului! A șaptea mască: să nu mai fie spurcat meleagul cu tranșee, sârmă ghimpată și icre ale morții! A opta mască: să nu mai piară oameni, în dorul lor de libertate, pe drumurile înstrăinării! A noua mască: să nu se mai dea foc caselor! A zecea mască: să nu mai existe lagăre ale morții! Astfel se auzea noul glas al monumentului dedicat tragediei celor douăzeci și nouă de
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
Irlanda de Nord, iar al doilea se referă la lupta mamelor ai căror copii fuseseră răpiți și uciși în timpul dictaturii militare din Argentina, începută în 1976. Conflictele personale ale lui Bono și problemele familiale au colorat cântece ca „Mofo”, „Tomorrow” și „Kite”. Dorul și rugămintea sunt un alt motiv frecvent, în cântece ca „Yahweh”, „Peace on Earth”, și „Please”. Pierderea și tristețea, combinate cu speranța și perseverența, motive centrale în "The Joshua Tree", au inspirat mare parte din compoziția U2. Aceste idei au
U2 () [Corola-website/Science/299743_a_301072]
-
artistică a lemnului- obiecte de uz gospodăresc : lăzi, coșuri, furci de tors lâna, etc ; g. Prelucrarea lânii și instalații de tehnica populară : darac, pive, mori de apă, joagăre acționate hidraulic ; h. Manifestări etnofolclorice : Festivalul folcloric al pastorilor din Carpați « Învârtita dorului », ce se desfasoara anual în cea mai apropiată duminică de Sânziene. Alte monumente de interes istoric a. Ansamblu de instalații tehnice, localizat în satul Vaideeni și datat din sec.XIX ; b. Joagăr hidraulic, localizat în satul Vaideeni și datat din
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Roșie. Al doilea drum, cel de pe cumpănă apelor dinspre apus, urmează traseul Dealul Capela-Fântâna din plai-Comanda-Izvorul cumpenelor-Marginea Găuriciu-Cășeria-Coasta lacurilor-Vârful Nedei-Târnovu-Curmătura Oltețului-cabana Obârșia Lotrului- Lacul Gâlcescu. • Muzee: NU • Manifestări, evenimente etnofolclorice, târguri: Evenimentul Dată și periodicitate Festivalul de folclor păstoresc “Învârtita Dorului” Anual, în ultimă duminică a lunii iunie Simpozion pe teme agroturistice Anual, în luna mai sau iunie Târg săptămânal în fiecare vineri din săptămână • Forme de turism practicate în zona TIP DE TURISM Obiectiv turistic Organizator (date de contact) Facilități
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
a turismului montan- pastoral 2008-2010 21. Promovarea de strategii de integrare socială, economică și culturală a grupurilor defavorizate 2008-2011 22. Înființarea unor mici complexe turistice (pensiuni, locuri de agrement) în satul Cerna 2008-2013 23. Modernizarea platoului "Brădățele" - pentru manifestarea "Învârtita Dorului " și dezvoltarea agroturismului rural 2007-2008 24. Realizarea de programe culturale care să valorifice tradițiile etno-culturale ale localității 2007-2009 25. Înființarea unui centru de informații publice prin care să se promoveze oportunitățile oferite de comunitatea noastră 2007-2010 • Relațiile cu localitățile vecine
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
un element ce favorizează "activitatea turistică în zona". Portul național tradițional, pitoresc și autentic al locuitorilor, existența unui folclor bogat și nealterat, instrumental și coregrafic, a unui artizanat specific constituie de asemenea atracții turistice. Nedeia păstoreasca anuală de la Vaideeni, ""Învârtita Dorului"", de la "Sânziene", la care participă, de fiecare dată, zeci de mii de vizitatori din țară și de multe ori din străinătate, pe lângă scopul principal, acela de a conserva, de a cultiva și apăra specificul național tradițional, în port, în meșteșuguri
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
și femei persane, decizie nu foarte bine primită de generalii lui Alexandru, ba chiar fiind criticată și declarată ca fiind josnică și umilitoare, ca un grec sau macedonean să se căsătorească cu o barbară din afara ținuturilor grecești. Mulți soldați duceau dorul de casă. Totodată, Alexandru a decis să construiască librării, biblioteci, școli, răspândind educația și cultura greacă de-a lungul Orientului. A început chiar să recruteze perși în armata macedoneană. Aceasta în timp ce el adopta obiceiurile și chiar și vestimentația persană. Chiar dacă
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
trezească ideea unei puteri oarbe, sfidătoare, de o veșnicie stupidă căreia totul îi e supus și care fatal ți se impune. » La 13 august 1867, Anna și Dostoievski se stabilesc în Geneva. Dostoievski corespondează cu Apollon Maikov, exprimându-și adesea dorul de casă și disprețul față de unii atei aroganți ca Turgheniev, care nu reușesc să descifreze în Hristos « reprezentarea sublimă a omului » și « idealul omenirii în vecii vecilor ». Scriitorul începe să lucreze, din septembrie 1867, la un nou roman, dar procesul
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
sunt barate de o birocrație rigidă, care refuză să îi echivaleze diploma obținută în Irlanda. În vara anului 1912, Nora și fiica ei, Lucia, călătoresc singure la rudele lor din Galway, lăsându-l în Triest pe James Joyce. Măcinat de dor și gelozie, scriitorul decide să le viziteze și se îndreaptă, la 12 iulie, împreună cu Giorgio, spre Dublin. Aflând că micul Giorgio este încă nebotezat deși are vârsta de șapte ani, rudele dinspre mamă ale lui Joyce improvizează în secret, în
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
dar plini de demnitate și omenie, exemplu stând în acest sens "Safta florăreasa" pe care a pictat-o de trei ori. executată în acuarelă în anul 1901 are proporții mai impozante ca uleiul din 1895, expresia fiind mai vagă, de dor, însă figura este mai concretă, mai "lucrată" și nu beneficiază de aspectul decorativ al uleiului, specific picturii murale. Luchian nu a pictat niciodată portretul vreunei personalități a timpului său; mai mult decât atât a și refuzat indignat propunerea unui ministru
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
o simplitate monumentală și să frământe în mâini marile probleme vitale ale omenirii. Lagerkvist, prin scriieri programatice și prin experimente literare, încearcă să regenereze lirica, proza și dramaturgia. În opera lui Lagerkvist, revin mereu niște motive: "ångest" (neliniștea, angoasa), "längtan" (dorul de, dorința, aspirația), "främlingen" (străinul), "frälsaren" (eliberatorul, răscumpărătorul), "mörkret" (bezna, întunericul)... În "Angest", volum de versuri care a însemnat o cotitură în literatura suedeză și a spart mulți idoli, este vorba atât despre drama lui personală, cât și despre drama
Pär Lagerkvist () [Corola-website/Science/297873_a_299202]
-
Biemel și Alexandru Dragomir au realizat în anii '40 o versiune a conferinței "Ce este metafizica?". Traducerea n-a putut fi publicată în țară, din cauza interdicției venite din partea ocupației germane (a apărut mai târziu în exil, în revista "Caiete de dor"). Abia în anul 1979 a apărut, la editura Univers, un volum care cuprindea - sub titlul oarecum inofensiv pentru cenzură: "Originea operei de artă" - cîteva scrieri importante, printre care "Scrisoare despre umanism", "La ce bun poeți?", "Întrebarea privitoare la tehnică". Cei
Martin Heidegger () [Corola-website/Science/297891_a_299220]
-
de la Pléiade, Gallimard, 1965). Traduce în franceză texte românești sub pseudonimele „Monique Saint-Côme” și „Claude Pascal”, cel mai cunoscut fiind romanul La Vingt-cinquième heure („A douăzeci și cincea oră”) de Constantin Virgil Gheorghiu. Colaborează la reviste românești din exil: "Luceafărul", "Caiete de dor", "Ființa românească", "Ethos", "Dialog", "Agora". După 1990 publică și în reviste literare și politice din România, în "Contrapunct", "România literară", "22", etc. Din anul 1951 și până în 1974 colaborează la emisiunea în limba română a Radiodifuziunii Franceze, precum și la redacția
Monica Lovinescu () [Corola-website/Science/297917_a_299246]