29,266 matches
-
comportament este declanșat de calculul cost-beneficiu, promovat istoricește de Max Weber. Modelul caută să exprime specificul omului format în cultura occidentală a capitalismului<footnote Weber, Max, op.cit., p. 16. footnote>. Weber distinge patru tipuri ale acțiunii umane: rațional-instrumentală „determinată de așteptări spre un comportament privind obiectele din mediu și ființele umane, aceste așteptări fiind folosite drept «condiții» sau «mijloace» pentru realizarea scopurilor calculate și urmărite rațional de actor”<footnote Weber, Max, Economy and Society, University of California Press, Berkeley, 1978, p.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
caută să exprime specificul omului format în cultura occidentală a capitalismului<footnote Weber, Max, op.cit., p. 16. footnote>. Weber distinge patru tipuri ale acțiunii umane: rațional-instrumentală „determinată de așteptări spre un comportament privind obiectele din mediu și ființele umane, aceste așteptări fiind folosite drept «condiții» sau «mijloace» pentru realizarea scopurilor calculate și urmărite rațional de actor”<footnote Weber, Max, Economy and Society, University of California Press, Berkeley, 1978, p. 24 (sublinierea noastră). footnote>; rațional-valorică „determinată de o încredere conștientă în valoarea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de ansamblu a omului pornind de la caracterul divers și dinamic al necesităților, motivațiilor, experienței umane, dar și al culturilor organizaționale. După Scheim, factorul esențial care determină motivarea individului într-o organizație este contractul psihologic, care constă dintr-un set de așteptări implicite (neformulate explicit) acționând în orice moment în relația dintre manager și fiecare membru al organizației. Și organizația are o serie de așteptări implicite față de angajat. Gradul în care cele două tipuri de așteptări reciproce determină motivația individului și, prin
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
esențial care determină motivarea individului într-o organizație este contractul psihologic, care constă dintr-un set de așteptări implicite (neformulate explicit) acționând în orice moment în relația dintre manager și fiecare membru al organizației. Și organizația are o serie de așteptări implicite față de angajat. Gradul în care cele două tipuri de așteptări reciproce determină motivația individului și, prin aceasta, modul său de comportare, se poate modifica, fiind necesară o permanentă renegociere a acestui „contract”. Ideile lui Scheim au o aplicabilitate directă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care constă dintr-un set de așteptări implicite (neformulate explicit) acționând în orice moment în relația dintre manager și fiecare membru al organizației. Și organizația are o serie de așteptări implicite față de angajat. Gradul în care cele două tipuri de așteptări reciproce determină motivația individului și, prin aceasta, modul său de comportare, se poate modifica, fiind necesară o permanentă renegociere a acestui „contract”. Ideile lui Scheim au o aplicabilitate directă și diversă în managementul resurselor umane, de la însuși modul în care
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
fi: piețele muncii, sindicatele etc. Modelul pune la baza managementului interdependența tuturor activităților resurselor umane de care depind rezultatele; Modelul Milkovich - Boudreau introduce ca elemente noi: procesele de decizie și diagnoza rezultatelor (schema 13), introducând noi tipuri de valori (echitatea, așteptările salariaților, interesele). Tratarea diagnozei capătă o importanță specială, ea desfășurându-se în patru etape: a) evaluarea condițiilor resurselor umane; b) stabilirea obiectivelor resurselor umane; c) alegerea și realizarea activităților resurselor umane; d) evaluarea rezultatelor. Schema 13. Modelul Milkovich - Boudreau<footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pe individ, nu este vorba de a spune «femeile doresc» sau «noi gândim», ci de a menține pe toți aceia care contribuie la performanțele unei întreprinderii (...) În mod concret, politicile resurselor umane trebuie să permită să răspundem în mod flexibil așteptărilor individuale”<footnote Ibidem, p. 71. footnote>. În România, problematizarea situației specifice resurselor umane întâmpină uneori greutăți, tocmai datorită unor viziuni diferite (opuse) asupra schimbărilor necesare a se promova. Politicile privind resursele de muncă oscilează, adesea, între o perspectivă modernă, liberală
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
postului, care, în raport cu strategiile sale personale, intervin în mod diferit în procesul muncii: sexul, vârsta, situația familială, istoria socio-profesională din care decurg aptitudinile și atitudinile; imaginea de sine și constrângerile care sunt mai mult sau mai puțin interiorizate (drepturi, obligații, așteptări); proiectele personale, care sunt strâns legate de evoluția și perspec tivele postului; viața extraprofesională, care este susceptibilă să interfereze cu postul. Variabile ale activității: elemente de bază ale postului: mașini și unelte, materii prime și materiale, moduri operatorii sau metode
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
se referă numai la spațiul de cultură germană. "Ideea artistului confruntându-se cu lumea a culminat în vechiul topos al "singurătății artistului", prima oară prelucrat de romantici cu o nouă renaștere, urmând sfârșitului de secol. Experiența artistului, sau cel puțin așteptarea lui de a fi neînțeles a făcut acest deziderat mai atrăgător"296. Observațiile Annettei Dorgerloh pot fi utilizate, mutatis mutandis și cu privire la pictura română. Nu vom selecta decât câteva exemple, dintre care reprezentativ rămâne cel al pictorului Ștefan Luchian, prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interiorității. Acest chip ne trimite prin sugestie către altundeva, o proiecție incertă, o vibrație emotivă, o evanescență. Tablouri precum Fată tânără cu fața la foc, Doamna în rochie galbenă sau Pe gânduri asociază reveriei și o gesticulație afină. Visarea vine și din așteptare, precum într-un tablou ca Femeie lângă stâncă, așteptare pe care nimic nu o clarifică. O întâlnire? Un scurt popas pentru odihnă? Un moment de contemplație? Lectura ne introduce în spațiul reveriei căreia cartea îi servește drept suport, așa cum capul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o proiecție incertă, o vibrație emotivă, o evanescență. Tablouri precum Fată tânără cu fața la foc, Doamna în rochie galbenă sau Pe gânduri asociază reveriei și o gesticulație afină. Visarea vine și din așteptare, precum într-un tablou ca Femeie lângă stâncă, așteptare pe care nimic nu o clarifică. O întâlnire? Un scurt popas pentru odihnă? Un moment de contemplație? Lectura ne introduce în spațiul reveriei căreia cartea îi servește drept suport, așa cum capul înclinat grațios se servește de suportul mâinii îndoite coregrafic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
turnură romantică. Țărăncile lui Artur Verona, Țărancă în pădure (3425), Țărancă în peisaj (915), au ceva hieratizat, înnobilate printr-o însingurare poetică. Țăranca stă culcată cu capul în palmă, cu spatele la privitor, sugerând un fel de proiecție onirică, o visare în așteptare. Pădurea este peisajul în care visarea apare interpretată de femeia singură, așa cum femeile burgheze visează citind o carte, sau contemplându-se în fața oglinzii. În acest caz, fundalul pădurii constituie ecranul pe care se proiectează visul. VII.4. Muzica înainte de toate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fasciculă din Bibliografia românească veche, apărută sub coordonarea lui Ion Bianu, fasciculă privitoare la iconografia bizantină. Trecând peste latura diplomatic-encomiastică a solicitării, interesul pentru arta bizantină nu va rămâne fără ecou în pictura lui Kimon Loghi. Lucrarea sa nu corespunde așteptărilor, fapt pentru care, în scrisoarea de pe 30 decembrie 1900408 își cere scuze, promițând o "rectificare" a tabloului și solicitând, cu temenele, și restul (din retribuția sa) pentru lucrare. Episoadele acestea epistolare relevă atât faptul că Loghi își câștigase o oarecare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fiică a lui Ramses, La lumina electrică, Miss Wanda, Cap de expresie, La mansardă, Seara, La băi de mare din Macedonia, Casa părintească, Port de bărbat, Port de femei, Fată și băiețaș, Port de oraș, O casă, Copii, Țigancă, În așteptare, Frumoasa satului, Fată bulgară, Căpitan de briganzi, Arap, În grădină (coperta pentru versurile lui D. Anghel), Schițe decorative pentru o sală de mâncare: Defilarea (2), Ospățul, Bachanala, Siesta; Aquarele: Pastorală, Din grădina din Luxembourg, Idilă, În doliu, Tip din Macedonia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la începutul carierei lor. În acest sens, fiecare număr se deschide cu trei rubrici nominative, cei care ilustrează revista, partea literară, partea artistică și aparițiile ilustrațiilor originale prevăzute pentru numărul viitor. În acest fel se creează și un orizont de așteptare stimulativ pentru publicul interesat. Într-adevăr, atât partea literară, cât și partea artistică cuprind nume semnificative din spațiul cultural românesc și occidental, mai ales pentru gustul Secession, Jugendstil, simbolisto-decadent al epocii. Partea literară reunește nume precum: L. Bachelin, critic de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceea de a găsi soluții inovatoare pentru afirmarea și impunerea pe piața de consum, o astfel de analiză a comportamentului consumatorului putând furniza pârghii utile pentru managerii care vor să valorifice oportunități de a cunoaște nevoile omului și a satisface așteptările consumatorului din ce În ce mai rafinate și mai greu de Încadrat În tipare cunoscute. supus asaltului metodelor și strategiilor creativ-agresive utilizate de marile companii, producători, individul uman nepregătit și neavertizat poate aluneca În comportamente adictive, dependente și conduite deviante, mai ales Într o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
privind utilizarea veniturilor pentru diferite cumpărături curente, bunuri de uz Îndelungat sau economii, precum și atitudinile și opiniile cumpărătorului ce-l orientează să cheltuiască. În comportamentul consumatorului el include „deprinderile de cumpărare, obișnuințele de consum, motivele de cumpărare, atitudinile, opiniile și așteptările consumatorului În legătură cu evoluția pieței”. Comportamentul de cumpărare al consumatorului se referă la comportamentul consumatorilor finali, care cumpără bunuri și servicii pentru consum personal persoane individuale și gospodării prin care Își satisfac cerințele curente și Își definesc și conturează rolul În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Înțelegea prin atitudine un gen de relații fundamentale ale Eu-lui cu obiectele sau fenomenele din mediul Înconjurător (de exemplu, receptivitatea, activitatea, simpatia, egoismul etc. Mai târziu, Calkms s-a folosit de traducerea termenului german Bewusstseinslagen pentru anumite stări afective, precum așteptarea sau siguranța. O contribuție importantă În studierea atitudinilor a avut-o renumitul psiholog american L. L. Thurstone. Afirmând că atitudinile sunt pozitive sau negative, acesta abordează pentru prima dată problema estimării și măsurării atitudinilor. Inovațiile sale metodologice au stimulat cercetările
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În cadrul acestuia. Accentul cade pe sentimentul puternic al datoriei, iar drepturile și privilegiile apar În plan secund. Schițarea acestor diferențieri poate servi trasării unor puncte de plecare pentru industria de textile și confecții În cunoașterea consumatorului și satisfacerea nevoilor și așteptărilor sale. Vestimentația care se adresează celor două tipuri de culturi ar trebui să aibă accente diferite. E. T. Hall (1983) descrie consecințele perceperii timpului În cele două culturi. În culturile individualiste timpul este receptat din perspectivă „monocronă”, adică este tratat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
produs mai scump, dar de la o firma cunoscuta (celebra), decât un produs similar dar de la o alta firma? Adolescentele sunt mai interesate de firmă decât adolescenții, ele achiziționând produse similare de la firme celebre. Acest comportament de consum se poate datora așteptărilor privind calitatea pe care le au de la produsele comercializate de firmele celebre, dar și dorinței lor de a fi În tendințe. Obisnuiti sa va cumparati un anumit tip de haine doar pentru imagine? b. Adolescentele sunt tentate În măsură semnificativ
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și deschidere din partea adolescentelor, ele fiind În măsură semnificativ mai mare dispuse se viziteze târguri și expoziții de vestimentație. Sunt mai interesate de firmă decât adolescenții, ele achiziționând produse similare de la firme celebre. Acest comportament de consum se poate datora așteptărilor privind calitatea pe care le au de la produsele comercializate de firmele celebre, dar și dorinței lor de a fi În tendințe. Adolescentele sunt tentate În măsură semnificativ mai mare decât adolescenții sî cumpere vestimentație pentru a și Îmbunătăți propria imagine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
respingere față de firma, producătorul sau magazinul furnizor. Comportamentul post-cumpărare. După ce s-a efectuat cumpărarea, consumatorul va face o evaluare a gradului În care decizia luată a fost bună sau nu. Dacă performanțele produsului sau serviciului achiziționat se ridică la nivelul așteptărilor sale, consumatorul va fi satisfăcut și informațiile pe care le-a acumulat le stochează În memorie pentru a le utiliza Într-un viitor proces decizional. Dacă are, Însă, motive de insatisfacție, atunci apare o stare de neliniște a acestuia, cunoscută
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
stare de disconfort emoțional, pe care tinde să o reducă. Această stare este aproape inevitabilă, pentru că, de regulă, alternativa aleasă de consumator are și unele deficiențe, În timp ce alternativele respinse posedă și unele avantaje. Cu cât este mai mică discrepanța dintre așteptări și performanțe, cu atât e mai mare trăirea de satisfacție a consumatorului. Disonanța cognitivă este cu atât mai mare, cu cât volumul și valoarea produselor cumpărate este mai mare, cu cât atracția relativă a alternativelor respinse este mai ridicată și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
psihologie, În general, ca un concept explicativ. După R. S. Peters (1973, p. 37), utilizarea motivului ca noțiune explicativă prezintă trei caracteristici: a) cuvântul este Întrebuințat În contexte În care conduita este pusă În problemă, când există o discrepanță Între așteptările obișnuite; b) motivul este utilizat pentru a se referi la o „rațiune directivă" și implică o dispoziție directivă a individului a cărei conduită este examinată; c) motivul trebuie să dea temei pentru care o persoană acționează: temeiuri, rațiuni care sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
serviciile respective sau prin interacțiunile cu angajații sau reprezentanții companiei”. Formarea sentimentului de Încredere depinde de calitățile tehnice ale produselor ce funcționează impecabil, de Înțelegerea nevoilor consumatorilor, de satisfacerea trebuințelor dar și de expectanțele acestora. Foarte importantă este „alinierea dintre așteptările clientului și experiența palpabilă pe care o deține deja. Încrederea vorbește despre un concept și o promisiune care sunt Înțelese și dorite”. În realizarea Încrederii o cerință ese cheia promisiunii ce confirmă așteptările: consecvența În respectarea promisiunilor, preîntâmpinarea dorințelor consumatorului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]