31,086 matches
-
zona Sudaneză din sudul țării precipitațiile anuale sunt de 900 mm. Ierburile înalte din această zonă reprezintă un loc favorabil pentru păsări, reptile și mamifere mari. Râurile principale din Ciad: Chari și Logone (vin din sud-est și se varsă în Lacul Ciad).
Ciad () [Corola-website/Science/298087_a_299416]
-
din care cea mai mare parte provin din țările vecine, dar și din Europa (414.000 în 2007). Cele mai importante atracții turistice sunt: San Pedro de Atacama, în partea de nord, fiind apreciat de turiștii străini pentru arhitectura incașă, Lacul Higland, Valea Lunii, Munții Anzi (cu stațiunile de sporturi de iarnă) și stațiunile de pe litoralul de la Oceanul Pacific. Insula Paștelui reprezintă un important punct de atracție pentru străini. Agricultura și creșterea vitelor sunt principalele activități ale sectorului, concentrate în zona centru-sud
Chile () [Corola-website/Science/298085_a_299414]
-
Colorado, Rio Salado și Rio Negro. Rio de la Plata este estuarul format la confluența dintre râurile Parana și Uruguayul. Pe râul Iguazú, afluent al fluviului Parana, se află cascada Iguazú, o mare atracție turisitică. În Anzii Patagonieni se găsesc numeroase lacuri de munte, cel mai renumit fiind lacul alpin Nahuel Huapi, în apropierea căruia s-a construit stațiunea turistică San Carlos de Bariloche. În Munții Anzi există și foarte multe lacuri glaciare. În emisfera sudică, anotimpurile sunt inversate, dar clima variază
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
de la Plata este estuarul format la confluența dintre râurile Parana și Uruguayul. Pe râul Iguazú, afluent al fluviului Parana, se află cascada Iguazú, o mare atracție turisitică. În Anzii Patagonieni se găsesc numeroase lacuri de munte, cel mai renumit fiind lacul alpin Nahuel Huapi, în apropierea căruia s-a construit stațiunea turistică San Carlos de Bariloche. În Munții Anzi există și foarte multe lacuri glaciare. În emisfera sudică, anotimpurile sunt inversate, dar clima variază în funcție de latitudine și altitudine. Clima este, în
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
o mare atracție turisitică. În Anzii Patagonieni se găsesc numeroase lacuri de munte, cel mai renumit fiind lacul alpin Nahuel Huapi, în apropierea căruia s-a construit stațiunea turistică San Carlos de Bariloche. În Munții Anzi există și foarte multe lacuri glaciare. În emisfera sudică, anotimpurile sunt inversate, dar clima variază în funcție de latitudine și altitudine. Clima este, în cea mai mare parte a țării, de tip temperat, exceptând o zonă mică în partea de nord, unde este de tip tropical și
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
nord-vest, arbuștii de tola și tufișurile de ichu formează o pătură subțire deasupra solului stâncos, unele pietre fiind acoperite de mușchi (plantă) și licheni. În canioanele de la baza muntelui se întâlnește cactusul cardón. Pădurile de foioase și conifere: în regiunea lacurilor patagoneze (de-a lungul graniței chiliene), pădurile veșnic verzi sau cu frunze căzătoare sunt create, majoritar, din anumite specii de Nothofagus (fag sudic). Coniferele sunt întâlnite ceva mai rar. "Stepa patagoneză:" ca și puna, stepa patagoneză constă în petice de
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
înalt punct al țării este Cerro Chirripó, cu 3 810 metri, cel de-al doilea varf că înălțime din America Centrală, după vulcanul Tajumulco din Guatemala. Cel mai înalt vulcan al țării este vulcanul Irazú (3 431 m). Cel mai întins lac din Costă Rîca este lacul Arenal. Costă Rîca include de asemenea si cateva insule. Insula Cocos se remarcă prin distanței față de aria continentală (24 km², 500 km față de coastă Puntarenas), dar cea mai mare este insula Calero cu o suprafață
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
Cerro Chirripó, cu 3 810 metri, cel de-al doilea varf că înălțime din America Centrală, după vulcanul Tajumulco din Guatemala. Cel mai înalt vulcan al țării este vulcanul Irazú (3 431 m). Cel mai întins lac din Costă Rîca este lacul Arenal. Costă Rîca include de asemenea si cateva insule. Insula Cocos se remarcă prin distanței față de aria continentală (24 km², 500 km față de coastă Puntarenas), dar cea mai mare este insula Calero cu o suprafață de 151.6 km². Costă
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
frontieră cu Sudanul, la nord cu Djibouti și Eritreea, la est cu Somalia și la sud cu Kenya. Marea Vale a Riftului traversează țara din nord-est la sud-vest, creând o zonă de depresiune care este bazinul hidrologic a mai multor lacuri. În ansamblu iese în evidență etiopica la vest, masivul Harar la est și podișul somalez spre extremul orient. Rețeaua hidrografică a Etiopiei cuprinde Nilul Albastru, Awash, Webbe Shibeli și Genale. Lacul cel mai important este Lacul Tana, varsarea acestui lac
Etiopia () [Corola-website/Science/298099_a_299428]
-
de depresiune care este bazinul hidrologic a mai multor lacuri. În ansamblu iese în evidență etiopica la vest, masivul Harar la est și podișul somalez spre extremul orient. Rețeaua hidrografică a Etiopiei cuprinde Nilul Albastru, Awash, Webbe Shibeli și Genale. Lacul cel mai important este Lacul Tana, varsarea acestui lac formează Nilul Albastru. "Articol principal: Economia Etiopiei" Economia Etiopiei este bazată pe agricultură care absoarbe 45% din PIB, 90% din exporturi și 80% din mâna de lucru. Produsul principal este cafeaua
Etiopia () [Corola-website/Science/298099_a_299428]
-
hidrologic a mai multor lacuri. În ansamblu iese în evidență etiopica la vest, masivul Harar la est și podișul somalez spre extremul orient. Rețeaua hidrografică a Etiopiei cuprinde Nilul Albastru, Awash, Webbe Shibeli și Genale. Lacul cel mai important este Lacul Tana, varsarea acestui lac formează Nilul Albastru. "Articol principal: Economia Etiopiei" Economia Etiopiei este bazată pe agricultură care absoarbe 45% din PIB, 90% din exporturi și 80% din mâna de lucru. Produsul principal este cafeaua, destinată aproape toată exportului și
Etiopia () [Corola-website/Science/298099_a_299428]
-
lacuri. În ansamblu iese în evidență etiopica la vest, masivul Harar la est și podișul somalez spre extremul orient. Rețeaua hidrografică a Etiopiei cuprinde Nilul Albastru, Awash, Webbe Shibeli și Genale. Lacul cel mai important este Lacul Tana, varsarea acestui lac formează Nilul Albastru. "Articol principal: Economia Etiopiei" Economia Etiopiei este bazată pe agricultură care absoarbe 45% din PIB, 90% din exporturi și 80% din mâna de lucru. Produsul principal este cafeaua, destinată aproape toată exportului și din care trăiesc direct
Etiopia () [Corola-website/Science/298099_a_299428]
-
7,6% păduri și numai 14,4% teren potențial arabil, din care 11.600.000 ha sunt cultivate anual, iar restul se află în pârloagă. Deși, în general, teritoriul Iranului este arid și muntos, în cuprinsul lui există mai multe lacuri interioare și zone umede (33 la număr). Cele mai importante sunt: lacul Urmia (din Ajerbaidjanul vestic)-483.000 ha; lacurile Maharlu și Barishur (Fars) - 21.600 ha; lacurile Neiriz (Fars) - 98.000 ha, Hamoun-e Hirmand (sau Jazmurian) din apropiere de
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
11.600.000 ha sunt cultivate anual, iar restul se află în pârloagă. Deși, în general, teritoriul Iranului este arid și muntos, în cuprinsul lui există mai multe lacuri interioare și zone umede (33 la număr). Cele mai importante sunt: lacul Urmia (din Ajerbaidjanul vestic)-483.000 ha; lacurile Maharlu și Barishur (Fars) - 21.600 ha; lacurile Neiriz (Fars) - 98.000 ha, Hamoun-e Hirmand (sau Jazmurian) din apropiere de Kuh-e Khajeh (Sistan) - 40.000 ha. Zonele umede sunt importante, nu numai
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
restul se află în pârloagă. Deși, în general, teritoriul Iranului este arid și muntos, în cuprinsul lui există mai multe lacuri interioare și zone umede (33 la număr). Cele mai importante sunt: lacul Urmia (din Ajerbaidjanul vestic)-483.000 ha; lacurile Maharlu și Barishur (Fars) - 21.600 ha; lacurile Neiriz (Fars) - 98.000 ha, Hamoun-e Hirmand (sau Jazmurian) din apropiere de Kuh-e Khajeh (Sistan) - 40.000 ha. Zonele umede sunt importante, nu numai pentru că adăpostesc numeroase păsări de apă interesante din
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
teritoriul Iranului este arid și muntos, în cuprinsul lui există mai multe lacuri interioare și zone umede (33 la număr). Cele mai importante sunt: lacul Urmia (din Ajerbaidjanul vestic)-483.000 ha; lacurile Maharlu și Barishur (Fars) - 21.600 ha; lacurile Neiriz (Fars) - 98.000 ha, Hamoun-e Hirmand (sau Jazmurian) din apropiere de Kuh-e Khajeh (Sistan) - 40.000 ha. Zonele umede sunt importante, nu numai pentru că adăpostesc numeroase păsări de apă interesante din punct de vedere științific, ci și pentru că au
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
ieșire la mare aflată în Asia Centrală, învecinată cu Kazahstan, China, Tadjikistan și Uzbekistan. Regiunea muntoasă Tian Shan acoperă peste 80% din suprafața țării (Kirghiztan este uneori denumit „Elveția Asiei Centrale”, din această cauză), restul fiind formată din văi ale râurilor. Lacul Issîk-Kul din nord-estul munților Tian Shan este cel mai mare lac din Kirghiztan și al doilea lac montan ca suprafață din lume după Titicaca. Cele mai înalte vârfuri muntoase se află în masivul Kakșaal-Too, de la granița cu China. Vârful Jengiș
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
și Uzbekistan. Regiunea muntoasă Tian Shan acoperă peste 80% din suprafața țării (Kirghiztan este uneori denumit „Elveția Asiei Centrale”, din această cauză), restul fiind formată din văi ale râurilor. Lacul Issîk-Kul din nord-estul munților Tian Shan este cel mai mare lac din Kirghiztan și al doilea lac montan ca suprafață din lume după Titicaca. Cele mai înalte vârfuri muntoase se află în masivul Kakșaal-Too, de la granița cu China. Vârful Jengiș Ciokusu, la , este cel mai înalt punct al țării. Căderile masive
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
acoperă peste 80% din suprafața țării (Kirghiztan este uneori denumit „Elveția Asiei Centrale”, din această cauză), restul fiind formată din văi ale râurilor. Lacul Issîk-Kul din nord-estul munților Tian Shan este cel mai mare lac din Kirghiztan și al doilea lac montan ca suprafață din lume după Titicaca. Cele mai înalte vârfuri muntoase se află în masivul Kakșaal-Too, de la granița cu China. Vârful Jengiș Ciokusu, la , este cel mai înalt punct al țării. Căderile masive de zăpadă din timpul iernii duc
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
Principalul râu este Kara Daria, care curge spre vest prin Valea Fergana înspre Uzbekistan, țară pe teritoriul căruia se află confluența lui cu un alt important râu kirghiz, Narînul. Dincolo de confluență, se formează râul Sîr Daria, care se vărsa în Lacul Aral. Apele sale au fost însă dirijate în întregime spre irigarea plantațiilor de bumbac din Tadjikistan, Uzbekistan și din sudul Kazahstanului. Râul Ciu curge și el pe teritoriul Kirghiztanului, înainte de a intra în Kazahstan. Clima variază de la regiune la regiune
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
având în schimb ierburi și copaci de dimensiuni reduse. Savana de Sahel este format din zone de iarbă și nisip. În regiunea Sahel, precipitațiile sunt mai mici de 500 mm pe an. În partea de nord-est a țării se află Lacul Ciad, care este împărțit cu Niger, Ciad și Camerun. În partea de sud a țării se găsește un climat tropical, influențat de musonii ce provin din Oceanul Atlantic de Sud și aduc în regiune mase de aer cald și umed. În
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
estul Africii care se învecinează la est cu Kenya, la nord cu Sudanul de Sud, la vest cu Republica Democrată Congo, în sud-vest cu Ruanda iar în sud cu Tanzania. Partea de sud a țării include o porțiune importantă a Lacului Victoria. Numele țării vine de la regatul Buganda, regat care controlase o parte din sudul țării, incluzând capitala Kampala. Pe teritoriul Ugandei, în Evul Mediu, s-au constituit patru state feudale: Buganda, Toro, Bunyoro și Ankole, dintre care cel mai dezvoltat
Uganda () [Corola-website/Science/298152_a_299481]
-
Rețeaua hidrografică este densă . Cele mai lungi ape curgătoare (Courantyne, Suriname, Maroni), având debite bogate, constituie și importante căi de penetrare în interiorul dominat de pădurile dense ecuatoriale. Pe fluviul Suriname s-a construit barajul Afobaka, care adună apele fluviului în lacul artificial W.J. van Blommestein. Ierburi de savană se întâlnesc doar în câmpia nordică, înlocuite pe alocuri de culturi agricole. Fauna este extrem de variată, de la păsări viu colorate - papagali, ibiși, colibri și altele - la maimuțe diferite, caimani, șerpi anaconda, furnicari
Surinam () [Corola-website/Science/298147_a_299476]
-
granița naturală cu Pakistanul, precum și ghețarii din munții Tadjkistanului sunt surse majore ce alimentează marea Aral. Rețeaua hidrografică a Tadjikistanului cuprinde peste 900 de râuri, al căror lungime însă nu depășesc 10 km. 2% din suprafața țării este ocupată de lacuri, cele mai importante fiind: Kayrakum, Iskanderkul, Kulikalon, Nurek, Karakul, Sarez, Shadau și Zorkul. Majoritatea locuitorilor Tadjikistanului aparțin grupului tadjic, înrudit cu afganii și vorbitori ai unei limbi persane. Tadjikistanul este format din 4 diviziuni administrative: 2 provincii "(viloiat)" (Sughd și
Tadjikistan () [Corola-website/Science/298149_a_299478]
-
Mării Mediterane, între Hammamet și Skhira, Sousse și Sfax. Acest munte este înconjurat de Sahel (șes) roditor (optim culturii de măslini) răcorit de vântul mediteranean. În sudul munților se află o zonă de depresiune asemănătoare stepei (Chott el Djerid cu lacuri sărate), această regiune fiind urmată în sud de Sahara. La granița cu Libia, spre vest, este șesul Djeffara limitat de Dahar un platou calcaros (600 m altitudine) care se continuă spre mare cu un ștrand nisipos. Vezi și: O climă
Tunisia () [Corola-website/Science/298150_a_299479]