31,172 matches
-
Mureșului si a tihutei. Deplasările forțelor române peste munți în Transilvania s-a efectuat în condiții meteo deosebit de grele: viscol, ger, drumuri dificile, posibilități reduse de transport. Primele formațiuni care au pătruns în Transilvania au fost cele de cercetași, în seara zilei de 14 decembrie, grosul armatei urmând după o zi. Mulți locuitori ai satului s-au jertfit în timpul luptelor ce au avut loc în defileul Mureșului, dar și pe alte fronturi, mulți găsindu-și odihna pe pământuri străine, ajungând în
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
de sătenii, care reprezentau fiecare familie și locuiau în stâni încăpătoare. În preajma stânelor erau amplasate staulele pentru oi, care erau îngrijite de păzitori și plimbate pentru păscut de-a-lungul muntelui. Bovinele și caii se deplasau liberi în jurul stânilor toată ziua, iar seara veneau la stână la făina de porumb și sare, pe baza reflexului format. În timpul verii o ocupație importantă era cositul fânețelor din jurul satului (și din comuna Bănița), în vederea asigurării nutrețurilor necesare pentru animale în cursul iernii. Tot în cursul verii
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ales copii dar și adulții primeau cadouri: haine, încălțăminte, căciuli, brâie, haine „de oraș"(în primele decenii ale secolului XX). În postul crăciunului se strângeau pe ulițe sau în case copiii și tinerii în vederea învățării colindelor, cu care mergeau în seara de ajun la colindat. În aceași seară tinerii obișnuiau să meargă la casele cu fete, unde primeau câte un pahar de țuică fiartă, eventual și cârnaț . Copiii cu traistele frumos colorate mergeau cu steaua la colindat, aceasta era frumos ornată
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ajun copii mergeau în „pițărăi". Toți copiii se adunau într-un capăt al satului și mergeau din casă în casă, iar sătenii ieșeau la poartă cu colaci, mere, nuci, bomboane și bani mărunți. Fetele tinere își dădeau de soroc în seara de ajun sau de anul nou, se așezau pe masă pahare sub care se puneau boabe de porumb și fasole (fără să vadă ele) și apoi se ridicau să vadă surpriza: dacă se măritau sau nu anul care vine. De
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Paștilor, tinerii și copiii urcau la marginea cimitirului („prograde") cu vedere spre sat, făceau un foc mare și strigau: ,Aoș Mare, Aoș !” Nu se cunoaște semnificația acestor cuvinte. Turcu Petru Ponoran, cantor la biserică, povestea că era legat de această seară, dinainte de arestarea Domnului Isus, când acesta înainte de începerea patimilor s-a rugat Tatălui Ceresc. După alții ar fi un obicei păgân al dacilor, persistent și în epoca creștină. După sărbătorile Paștelor, până la Rusalii aveau loc Nedeile, în fiecare duminică în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
strângerea prunelor și făcutul țuicii, momente de asemenea de bucurie. Culesul porumbului la începutul toamnei, cu „deoșatul" lui în curte, se face și în prezent după evenimentele din anul 1989 când au fost retrocedate proprietățile luate abuziv la colectivizare. În serile lungi de iarnă aveau loc șezători ale tinerilor care erau itinerante în diferite gospodării. Cele două posturi (de Crăciun și de Paște) se țineau riguros, nu se consuma decât varză,cartofi și fasole, iar mâncare de dulce: brânză, carne, ouă
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mâncare de dulce: brânză, carne, ouă și slănină nu se consuma deloc. Acest obicei al postului din motive religioase era foarte bun și din punctul de vedere al sănătății celor care îl țineau. În duminici și sărbători, după masă până seara târziu era joc. Jocuri specifice din această parte a Ardealului: Joc în doi, Bătuta, dar și hore și sârbe. În zilele frumoase aveau loc jocurile pe drumul național (pe atunci nu era circulată șoseaua) în fața crâșmei familiei Duncea, care în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
legat de această expresie există o legendă pe care o vom prezenta în continuare. În zona ,Năroaie” lângă gara Baru (un timp s-a numit gara Livadia deoarece era pe teritoriul satului ) s-ar fi consumat următorul eveniment. Într-o seară, după asfințitul soarelui, trei săteni din Livadia care cosiseră în zonă stăteau pe malul unui eleșteu și priveau dacă se văd pești în apă. Atunci aceștia au observat pe luciul apei reflectarea Lunei și povestea, fiind o batjocură la istețimea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
îi vei da și Cuvioșia ta voie să o facă, căci noi nu poftim pagubă Mănăstirei. Și cu această suntem cuvioșiei tale părinte sfletesc.”" Până acum 90 de ani, preoții Cașinului făceau serviciu religios în fiecare zi, dimineața „utrenie” iar seara „vicernie”. Bătrânii și mai ales bătrânele, mergeau regulat la această slujbă și seara și dimineața. La sărbătorile mici se trăgea doar clopotul cel mare și se bătea toaca de lemn, iar la sărbătorile mari se bătea toaca de fier și
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
1971 Premiul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. În anul 1974 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. În 1963 apare primul film realizat de Mirel Ilieșiu despre Vida și opera sa "„Rădăcinile lui ”". Se stinge din viață în seara zilei de 11 mai 1980 la Baia Mare. Opera lui Vida gravitează în jurul a doua viziuni, oarecum divergente, dar neașteptat de bine îmbinate în creația sa. Cea dintâi, "telurică", are rădăcina în energia primară, forța brută, de "început de Lume" și
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
hotărât că, deși sunt încă destul de departe în sud față de punctul dorit pentru începerea traversării, trebuie să înceapă înainte ca anotimpul favorabil să treacă. După debarcarea la Umivik, ei au petrecut următoarele patru zile pregătindu-se pentru călătorie, și în seara de 15 august, au pornit. Se îndreptau spre nord-vest, către pe țărmurile vestice ale Groenlandei din zona Golfului Disko, la depărtare. Pe parcursul următoarelor zile, grupul a urcat cu dificultate ghețurile pe o suprafață dificilă cu numeroase ascunse. Vremea era în
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
găsește: omizi, fluturi de noapte, coropișnițe, crustacee terestre, șopârle, șoareci și chiar șerpi, este dușmănită de om din cauza mușuroaielor pe care le face îndeosebi în fânețe. În popor, este de multe ori confundată cu orbetele. Liliacul ("Chiroptera") este văzut în serile de vară în acțiunea sa de vânător de insecte. În popor există legenda că a fost la început șoarece care mâncând anafura din biserică a fost transformat în liliac. Există de asemenea părerea că odată mușcat de liliac, omul nu
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
etnie rromă, conform ultimului recensământ. Sunt însă mici semne că populația să fie în creștere, tineretul să mențină tradiția sau să se întoarcă în sat pe cât posibil. La începuturi satul a fost un sat de iobagi, pe moșia stăpânita de serii de grofi “ domni de pământ” care au stăpânit aceste plaiuri, imbogățindu-se pe spatele și munca țărânilor , țăranii fiind considerați doar unelte de muncă și câștig. În monografia nepublicata a preotului Dionisie Bucur se arată că în anul 1792 în satul
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
află și administrația orașului, cu o celulă pentru prizonieri sau condamnați. Aceasta poate fi văzută chiar și în zilele noastre. Pe la 1350 a fost terminată construcția bisericii. În acea vreme, în Rotbav trăiau aproximativ 70 de familii de sași. În seara zilei de 19 februarie 2016, turnul bisericii s-a prăbușit. Pe ușă intrării în biserică se află trei inele, care în interpretarea catolică însemnau „Tatăl, Fiul și Sfanțul Spirit”. După trecerea la credință evanghelica, aceste simboluri au fost traduse prin
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
unei potcoave îndepărtate în direcția de mers înseamnă drum lung și cu noroc. In cazul unei epidemii de ciumă, se adună nouă femei într-o marți seara să facă „chimeșe” la ciumă, cu scopul de a se opri epidemia. In seara aceea cele nouă femei torc, țes și cos ,chimeșe” până la miezul nopții, când pornesc cu ea până undeva între hotare de sat. In drum femeile fac trei opriri și rostesc o rugăciune pentru oprirea ciumei. Chimeșea este dusă de cea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
copilul este dat în schimbul banilor, scos din casă de către femeia respectivă, care-i schimbă numele, apoi readus în casă de mamă. Numele copilului va rămâne cel stabilit de către cumpărătoare. Mai de mult se făcea și ursitul copilului în a treia seară de la naștere. Părinții duceau în camera copilului unelte sau obiecte simbolizând diferite meserii sau ocupații precum și bani, ca să fie strângător de avere. Toată familia aștepta cu lampa aprinsă și cu ușa deschisă până la miezul nopții ora la care sosesc ursitoarele
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
el trimite o rudă să vorbească cu părinții fetei și să comunice data când va merge „a cuscri” adică a peți. Insoțit de câteva rude apropiate, bărbați și femei, în număr fără soț, feciorul merge la casa fetei într-o seară de miercuri sau duminica după amiază, cu un grăitor. Grăitorul se așează în capul mesei și tânărul lângă el, se lasă un loc liber pentru fată, apoi se așează ceilalți. Tatăl fetei stă în celălalt cap al mesei. „Cuscritul” are
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
un băț împodobit cu panglici albe și rozmarin, precum și o sticlă cu băutură din care se va servi la nuntă. Ei intră în fiecare casă și rostesc chemarea la nuntă. Gazdele mulțumesc și urează noroc celor doi tineri. Cu o seară înaintea nunții, femei și fete cunoscute confecționează „lazlăul”, adică steagul. El este făcut dintr-un băț lung de brad, pe care se fixează o față de masă albă. Pe ea se prind basmale de diferite culori, înafară de negru. Se mai
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
puțin pe masă, să rămână peste noapte, ca să aibă mortul ce mânca dacă va veni peste noapte acasă. Se crede că în a treia noapte mortul vine „să câștige”(să se intereseze ce fac cei din casă). De aceea în seara a treia se face un mic parastas. Există credința că duhul mortului vine luând înfățișarea omului respectiv și se arată celui care i-a fost cel mai drag. Acesta îl vede la geam și îl aude strigând. Dacă îl lasă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
pentru a nu se face din ei strigoi(Ileana Copil). Obiceiurile calendaristice se caracterizează prin manifestări mai ample, îndeosebi în perioada sărbătorilor de iarnă. Indată ce se intră în postul Crăciunului, oamenii încep pregătirile pentru sărbătoriie ce vor urma. In serile de iarnă din post, bărbații se adună la o casă pentru a pregăti „corinzile”. La aceste „strângeri de corinzi” cei mai tineri învață colindele de la vârstnici, acordându-se o atenție deosebită cunoașterii perfecte a textului și a melodiei. Colindele se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
intrarea în curte unul dintre ei întreabă: „Primiți steaua?”. Dacă intră în casă se așează într-un mic cerc, interpretându-și fiecare rolul și încheind cu o colindă. La ieșire, după ce au primit daruri, cântă o colindă de mulțumire. In seara de ajun umblă corindătorii. Ei se adună întâi la „gazda de corinzi” și se organizează, împărțindu-se în 3-4 grupe de câte 5-6 bărbați, care vor interpreta antifonic corinzile. Ei vor fi însoțiți de un muzicant. La intrarea în curte
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Femeile care aveau cânepă multă, pentru a o putea toarce, organizau clăci mici sau mari. Claca mică se organizeaza de obicei în postul Crăciunului, fără „hidede”. Femeia care organizează o asemenea clacă își cheamă acasă rudele și vecinele într-o seară de luni, miercuri sau joi. Femeile își duc furcile de tors, furcă simplă cu fus, sau furcă cu roată. Gazda clăcii împarte fiecăreia caiere mici, pentru a putea fi toarse în acea seară. După terminarea lucrului, lucrătoarele sunt ospătate cu
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cheamă acasă rudele și vecinele într-o seară de luni, miercuri sau joi. Femeile își duc furcile de tors, furcă simplă cu fus, sau furcă cu roată. Gazda clăcii împarte fiecăreia caiere mici, pentru a putea fi toarse în acea seară. După terminarea lucrului, lucrătoarele sunt ospătate cu „zeamă de păsulă, curiti umplut cu pisat și moare dă curiti”. De băutură se servea monopol sau cider. In timpul torsului și a mesei se povestesc întâmplări, se spun glume și povești. Clăci
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
meșteșugurile, cântecele populare, strigăturile și chiar bocetele. Previziuni meteo populare În popor se crede până în zilele nostre că se poate face o prognoză meteorologică, o previziune a vremii pentru întregul an care urmează, cu foi de ceapă și anume în seara de Anul Nou se pun douăsprezece foi de ceapă pe masă, curățate de foi, în ordine, ca lunile anului. Se așează cu scobitura în sus, se pune sare în acea scobitură și în dimineața Anului Nou se urmăresc pentru concluzii
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
aprilie - 5 mai, când ciobanii adună animalele la marginea fiecărei localități. Tunsul oilor se face în perioada 20 martie - 3 aprilie de proprietari sau pe 20 mai de ciobani. Măsura laptelui se face în 10 iulie, când proprietarii merg de seară la stână iar animalele nu se mulg seara ci numai dimineața. În funcție de cantitatea mulsă se stabilește cantitatea de 4 kg brânză de burduf pentru o vacă și 6 kg brânză de burduf și un kg urdă pe oaie. Alesul oilor
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]