30,037 matches
-
pură) - nirvăna. Meditația samatha urmărește doar obținerea unei stări de liniște și concentrare absolută prin fixarea conștiinței asupra unui obiect sau unei idei, care este extinsă apoi în întreaga ființă. Pentru a realiza desăvârșirea finală a omului și a opri suferința, Buddha recomandă tehnicile yoghine pe care le preia din cultura indiană prebudistă și le îmbogățește. Budismul consideră yoga o adevărată cufundare în spiritul uman. Meditația budistă de tip yoga presupune izolarea, o anume poziție nemișcată a corpului, disciplinarea în mod
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
în măsură să realizeze iluminarea. Potrivit unor învățați budiști, cunoașterea sau înțelepciunea ("prajñă") este singura care poate realiza desăvârșirea omului și realizarea Nirvanei, fără a se ajuta de tehnicile yoghine. Prajñă (sanscrită) sau paññă (păli) este înțelepciunea capabilă să nimicească suferința și să aducă iluminarea, reprezintă revelația adevăratei înfățișări a realității, revelație care precede accederea în nirvana. De asemenea, prajñă este una din cele șase "păramită" (perfecțiuni) ale budismului Mahayana și una din cele zece ale budismului Theravada. Inițial, cunoașterea se
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
doctrinele înalte, profunde transmise de Gautama și necesare celor ce urmează calea binecuvântată de bodhisattva. Această cale nu are la bază doar dorința de eliberare a propriei persoane, ci însăși preluarea misiunii lui Buddha de a elibera toate ființele de suferință. De aceea această ramură religioasă a preluat numele de "Mahăyăna" (literal, "Marele Vehicul"), unde atributul "mare" are o conotație specifică acestui tip de budism - începând cu vastitatea jurământului unui bodhisattva de a lupta în toate vremurile ce vor veni pentru
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
ornamentată, mai abundentă în artă, literatură și în ritualuri. De asemeni, budismul Mahayana aduce un element inedit, care reprezintă chintesența acestei școli, și anume bodhisattva, omul iluminat care renunță la intrarea imediată în Nirvana și se dedică salvării lumii de la suferință. Termenul "bodhisattva" nu a apărut însă odată cu mahayanismul, ci există chiar și în budismul primar, desemnându-l pe Gautama Buddha în viețile anterioare și în perioada ce precede iluminarea sa. Mahayana a preluat termenul, i-a accentuat semnificația, cerând în
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
cere ocolirea factorilor care ar putea tulbura luciditatea ei (ca alcoolul sau substanțele halucinante). Metoda de controlare a conștiinței și de antrenare a minții este meditația. Scopul practicilor este atingerea Nirvanei/Nibbanei, cel mai înalt nivel spiritual, și eliberarea de suferință. Învățăturile Theravadei spun că experiența suferinței este cauzată de pângăririle minții: lăcomia, aversiunea și amăgirea (iluzia), iar libertatea poate fi obținută prin aplicarea celor patru adevăruri nobile și în special a căii cu opt brațe. Școala Theravada își bazează doctrina
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
tulbura luciditatea ei (ca alcoolul sau substanțele halucinante). Metoda de controlare a conștiinței și de antrenare a minții este meditația. Scopul practicilor este atingerea Nirvanei/Nibbanei, cel mai înalt nivel spiritual, și eliberarea de suferință. Învățăturile Theravadei spun că experiența suferinței este cauzată de pângăririle minții: lăcomia, aversiunea și amăgirea (iluzia), iar libertatea poate fi obținută prin aplicarea celor patru adevăruri nobile și în special a căii cu opt brațe. Școala Theravada își bazează doctrina exclusiv pe Canonul Pali și pe
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
Cheng în Tibet, pentru căsătorie cu împăratul tibetan deja poligam, Songtsen Gampo. Budismul tibetan se diferențiază foarte mult de celelalte forme ale budismului. Fiind tradițional afiliat Mahayanei prin scopul de a obține condiția de buddha pentru a elibera semenii de suferință, el cuprinde și ritualurile magice și ezoterice ale Vajrayanei. Legendele spun că elementele budiste au pătruns în Tibet în timpul „celui de-al 28-lea rege”, Thothori Nyantsen (sec. al V-lea), care se pare că a fost un conducător local
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
întregi. Circulau zvonuri că ar fi deținut la Pitești, Aiud și Sighet. La 13 iulie 1951, a fost condamnat la închisoare pe viață. Nu a vorbit niciodată despre perioada petrecută în închisoare, dar colegii săi de celulă au povestit despre suferințele sale. A fost eliberat din închisoarea Sighet la 24 martie 1955 la cererea dr. Petru Groza și s-a reîntors la Alba Iulia, după ce i s-a refuzat intrarea la București. Eliberarea și revenirea la 24 martie 1955 a episcopului
Áron Márton () [Corola-website/Science/301028_a_302357]
-
ca și simplu privitor, de a retrăi acele momente memorabile din istoria satului nostru. Sat atestat documentar in anul 1397. Localitatea Voislova este așezată pe un drum strategic. De-a lungul existenței sale, ea a trebuit să plătească cu grele suferințe, distrugerile cauzate de năvălitori. Valea îngustă a fost folosită până în evul mediu de armatele ce se îndreptau spre centrul Transilvaniei. Locuitorii acestei vetre au avut ce înfrunta. Tradiția înaintașilor i-a îndemnat în primul rând să-și prețuiască neamul și
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
scriitorii Gyula Illyés și Dezső Kosztolányi. În anul următor, 1928 Attila József s-a îndrăgostit de Mártha Vágó (1903-1976), numai că obligațiile studiilor și carierei academice a acesteia în domeniul limbii și literaturii engleze i-au îndepărtat unul de altul. Suferințele dragostei i-au atras o nouă criză sufletească din cauza căreia a trebuit, pentru prima oară să se interneze într-un sanatoriu. I s-a stabilit diagnosticul de "neurastenie". După ce și-a revenit, scriitorul a încercat să se întrețină numai din
Attila József () [Corola-website/Science/300029_a_301358]
-
i-a câștigat renumele de “Man in Black” (“Omul în negru”). El își începea concertele cu tradiționala introducere: “Hello, I'm !” (“Bună, sunt Johnny Cash!”). Majoritatea muzicii lui Cash, în special cea de la sfârșitul carierei sale, evoca teme triste, de suferință morală și de salvare. Printre piesele sale de referință se numără: “I Walk the Line”, “Folsom Prison Blues”, “Ring of Fire”, “Get Rhythm”, “That Old Wheel” (un duet cu Hank Williams Jr.), “Cocaine Blues” și “Man in Black”. El a
Johnny Cash () [Corola-website/Science/300130_a_301459]
-
o oarecare măsură. Scepticii au pretins că el ar fi obținut ceva rezultate prin intermediul hipnozei. Se povestește că în timpul unei crize grave a țareviciului, Rasputin, aflat în acel moment în casa sa din Siberia, ar fi reușit să-i ușureze suferința copilului aflat în Petrograd prin intermediul rugăciunilor. Țarul îl numea pe Rasputin "prietenul nostru", probabil un semn al încrederii de care se bucura acesta în ochii membrilor familiei imperiale. Rasputin a avut asupra țarinei Alexandra o influență personală și politică considerabilă
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
nevoit să se interneze în spitalul din orașul Cluj. Cu toate îngrijirile medicale starea lui Șofron s-a înrăutățit mereu. Soția, după ce a fost înștiințată despre starea gravă a soțului, a plecat și dânsa în țară. De pe patul lui de suferință, Șofron încă a fost în stare să-și recunoască soția iubită, căreia i-a mulțumit că a venit să-l mângâie, să-l încurajeze și să-i îndulcească ultimele zile ale vieții cu prezența ei. Ostenit de dureri, și-a
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
a putut să se apere de influență partidului nazist. Așa denumirea de comunitate a primit un alt nume și anume acela de grup. Secolul 20 a adus multor sagani și perioade de trai foarte bune, dar și multă durere și suferința. Așa a avut sagu 51 de morti căzuți în primul război mondial. Dar mai grave și groaznice sunt pierderile din al doilea război mondial. Atunci cand România s-a alăturat Germaniei, în războiul împotriva rușilor. Mulți sagani, băieți tineri, au ajuns
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
mare de muniții, arme și tunuri, alimente și echipament, și s-a întors înapoi pe 26 decembrie la tabăra sa. Soldații epuizați după un marș de 45 km pe o vreme rece au gustat victoria după luni de zile de suferință și înfrângeri. Howe l-a trimis pe generalul Cornwallis cu 8000 de soldați să restabilească situația pe Delaware, dar Washington, lăsându-și oamenii epuizați și bolnavi, a traversat Delaware pe 29 decembrie și a reocupat Trenton. În zilele 30-31 decembrie
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
Regatul celor două Sicilii, Anglia a fost izolată diplomatic ceea ce ajută indirect cauzei americane. Între timp, pe 20 decembrie 1780, Anglia i-a declarat război Olandei. Armata lui Washington s-a amplasat la Valley Forge în iarnă 1777-1778, trecând prin suferințe, foamete, frig și boli. Asistență medicală era inexistentă. Washington se află permanent în mijlocul soldaților săi, suportând împreună cu ei lipsurile, având de înfruntat intrigile unor generali, certurile politicienilor, învinuirile nedrepte ale strategilor . Din 11 000 de soldați, 3000 au murit de
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
îndreptat spre Franța. Generalul Clinton a evacuat Rhode Island, retrăgând 8000 de soldați și din New York, concentrându-și forțele în sud în septembrie 1779. Obiectivul principal era Charleston. Armata lui Washington, având cartierele de iarnă la Morristown, a trecut prin suferințe și lipsuri. Rațiile de hrană au fost reduse la o optime. Foametea și mizeria au împins pe unii soldați la disperare. La 25 mai, două regimente din Connecticut s-au ridicat și au cerșit mâncare și achitarea soldelor, cu arma
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
au fost dedicate iubitului ei din acea perioadă, Boris Antrep, un artist plastic, care era și el ofițer în armată, sau lui Nicolai Nedobrovo (sub inițialele N.V.N). Dar iubirea nu mai este o temă separată, ea devine inseparabilă de suferințele pământești, iar unele din versuri conțin imagini de o religiozitate înălțătoare. Însă noile intonații de solemnitate tristă, tonul de rugăciune, exprimând o percepere extrem de personală, au distrus imaginea stereotipă a poeziei Annei Ahmatova, pe care și-o formaseră cititorii versurilor
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
femeia cuprinsă de sentimente mistice. Este calea pe care Anna Ahmatova o va urma în continuare, cale străjuită de pierderea multor persoane și de numeroase încercări personale, cale în care a asistat la moartea vechii Rusii, dar care, cu toate suferințele, i-a rezervat o soartă mai blândă decât cea a multor contemporani. Începând de la jumătatea anului 1916, situația în Rusia se înrăutățise sensibil. Începutul Revoluției Ruse în februarie 1917 și abdicarea țarului Nicolae II au constituit pentru mulți intelectuali ruși
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
ei cea mai amplă, "Поэма без героя" ("Poem fără erou"), la care lucrase din 1940 până în 1962, a fost publicată în Uniunea Sovietică doar postum, în 1976. Totuși era imposibil ca Ahmatova să nu fi rămas puternic marcată de toate suferințele îndurate. În 1962, după ce fusese vizitată de poetul american Robert Frost, Anna Ahmatova nota în caietul ei de amintiri lucruri pe care nu putuse să le împărtășească vizitatorului: Sunt gânduri care reflectă separația ei totală de un occident pe care
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
gândul că iubitul ei se află în preajma altor femei, pe care le numește "gâsculițe": În multe poeme, Anna Ahmatova speră revenirea iubitului, pe care îl așteaptă cu stoicism. Eul liric feminin nu condamnă celălalt sex, chiar dacă acesta i-a adus suferințe. Tema bărbatului ține de nostalgie, și nu de obsesie. Ahmatova, totuși, nu se limitează la sfera iubirii. Ea recurge la percepția de poet și cetățean, fiind prima poetă care își dezvăluie drumul tragic, anunțat încă din poezia „Muzei”, "Музе" Муза-сестра
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
celor care au suferit pierderi ale unor persoane apropiate în perioada represiunii staliniste. Este în mod specific durerea femeilor, care, ca și Ahmatova erau nevoite să stea în lungi cozi în fața zidurilor închisorilor, așteptând răbdătoare, dar cu un simțământ de suferință extremă și de neputință, sperând să reușească să trimită fiilor, soților sau iubiților lor, aflați dincolo de ziduri o bucată de pâine sau poate chiar un scurt bilețel. Dragostea de țară revine în multe din poeziile Annei Ahmatova, însă se resimte
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
produs al pământului pe care s-a născut, și că, asemenea unei plante, trebuie să crească și să moară pe acest pământ, închizând circuitul materiei în natură. Deși a suferit mult, Ahmatova nu a găsit niciodată Rusia ca vinovată pentru suferințele pe care le avea de îndurat pe pământul ei. Pentru ea, Rusia exista în afara sistemelor politice care îi dirijau soarta. Dar această dragoste este o dragoste tristă. Ea aduce suferințe, și singura bucurie este cea de a-ți îndeplini datoria
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
mult, Ahmatova nu a găsit niciodată Rusia ca vinovată pentru suferințele pe care le avea de îndurat pe pământul ei. Pentru ea, Rusia exista în afara sistemelor politice care îi dirijau soarta. Dar această dragoste este o dragoste tristă. Ea aduce suferințe, și singura bucurie este cea de a-ți îndeplini datoria față de țara natală. Amintindu-și de începutul primului război mondial, ea scria; Indiferent însă de greșelile care au fost făcute, acestea trebuie trecute cu vederea, pentru Ahmatova prima datorie este
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
este cea de a-ți îndeplini datoria față de țara natală. Amintindu-și de începutul primului război mondial, ea scria; Indiferent însă de greșelile care au fost făcute, acestea trebuie trecute cu vederea, pentru Ahmatova prima datorie este cea față de țară, suferințele sunt o pedeapsă divină mai degrabă decât rezultatul unor erori umane și izbăvirea urmează să vină în mod providențial. La 21 ianuarie 1917, Ahmatova a citit aceste rânduri la spectacolul "О России" („Despre Rusia”), căutând, opunându-se indiferenței unora și
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]