29,266 matches
-
expectanțele acestora. Foarte importantă este „alinierea dintre așteptările clientului și experiența palpabilă pe care o deține deja. Încrederea vorbește despre un concept și o promisiune care sunt Înțelese și dorite”. În realizarea Încrederii o cerință ese cheia promisiunii ce confirmă așteptările: consecvența În respectarea promisiunilor, preîntâmpinarea dorințelor consumatorului, calitatea serviciilor etc. Încrederea se obține greu și se poate pierde ușor dacă nu sunt Îndeplinite condițiile expuse mai sus. b) Integritatea este sentimentul de siguranță dat de tratarea corectă a clientului, Încrederea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ocazii și acționează empatic ținând cont de interesele clineților vor crea sentimentul de mulțumire, Încredere și adeziune al clienților, vor transforma emoțiile și tensiunea negativă În stări emoționale pozitive În relație cu producătorii, angajatorii sau compania respectivă. Dacă În timp așteptările clienților sunt astfel onorate, crește Încrederea clientului În serviciile oferite, În companie se țes legături emoționale și motivaționale ce vor susține și Întări lolialitatea și fidelitatea clientului. c) Mândria ca rezultat al relației de Încredere și integritate sstabilizate. Clienții loiali
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Între care pregătirea angajaților pe linia formării competențelor de comunicare și relaționare emoțional empatică este de prim ordin. Această direcție este corelată cu acțiunea de folosire a talentelor angajaților În realționarea cu clienții prin activități de: alinierea talentelor angajaților la așteptările clienților pentru a crea și cultiva relații personale puternice cu aceștia; declanșarea stărilor emoționale de implicare a clienților considerând corect că aceșția sunt persoane În așteptarea unei stări emoționale ce trebuie declanșată, păstrată, Întărită, refăcută; crearea cu consecvență a unor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a talentelor angajaților În realționarea cu clienții prin activități de: alinierea talentelor angajaților la așteptările clienților pentru a crea și cultiva relații personale puternice cu aceștia; declanșarea stărilor emoționale de implicare a clienților considerând corect că aceșția sunt persoane În așteptarea unei stări emoționale ce trebuie declanșată, păstrată, Întărită, refăcută; crearea cu consecvență a unor experiențe unice, cu dedicație ce să conducă la intensificarea stărilor emiționale și Întărirea legăturilor Între angajați, firmă și clienți. Asaltul continuu, intens dat de companii pe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și pun În lumină tema propriu-zisă. Dacă are conținut epic, o operă literară are un subiect, el reprezentând particularizarea și individualizarea motivelor, un suport menit să susțină edificiul operei. Subiectul este o „poveste” pe care autorul o spune orizontului de așteptare. Subiectul unei opere epice sau dramatice este susținut de un conflict, o luptă dintre forțe sau atitudini diferite din cadrul operei literare. Conflictul este mult mai evident și mai „violent” Într-o operă dramatică; ea urmează să fie prezentată pe scenă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se izbesc de geamuri razele de lună...” Ea vine din depărtări Încărcate de mister și are o manifestare inefabilă. Poetul nu se Înspăimântă de această pătrundere a liniștii, nu se zbate și nu se zbuciumă, pentru că ar fi zadarnic. O așteptare În pace, la umbra gorunului, unde zace furat de o prezență copleșitoare, este echivalentă cu o mângâiere, cu o dezmierdare. E poate o nouă experiență a cunoașterii prin lumina iubirii? Vor mai veni sufletele să-și retrăiască Într-o altă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ea putea să asculte durerile poporului, să fie sprijinul lui, și să se afle În mijlocul neamului. Dar nu avea să dureze mult, că lumea nu era mulțumită de rolul său. Învățătorul Herdelea se supărase pe Ion fiindcă i-a Înșelat așteptările, l-a trădat inspectorului școlar ungur, pentru toate falsele alegeri și falsa democrație. Cu toate acestea, Ion mai avea curajul să apară În fața lui Herdelea, și chiar În casa lui. In acest timp, Titu se gândea la fel ca altă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu se poate”. Dar cuvântul lui a fost rostit În vânt. Rebreanu Își pune În valoare În aceste pagini talenul și marea capacitate de a Înfățișa forța maselor de țărani. Sunt momente când imaginile se succed, parcă impinse cu Încetinitorul: așteptare, Încordare, neliniște, spaimă etc. Descrierile aparent calme cedează treptat locul imprecațiilor, nervozității generale, prin comentariul gândit. Este sugestivă În acest sens imaginea largă a represiunii, ciocnirea și fuga În derută a țăranilor, după ce gloanțele celor două companii desfășurate În linie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și nu se exprimă prin asta o idee gratuită. Orice pagină amintește de prezența eroului, el este un fel de centru vital, lipsa lui creează un gol. Când apare Ilie Moromete, lucrurile se limpezesc, iar exemplul cel mai grăitor este așteptarea lui În poiana lui Iocan: Adunările cele mai zgomotoase aveau loc În poiana fierăriei, mai ales duminica dimineața, iar dacă de la ele lipseau Moromete și Cocoșilă, nu erau prea reușite; Moromete era abonat la „Mișcarea”, Iocan la „Curentul”, iar Cocoșilă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
starea de inconștiență, la starea de luciditate. După cum se știe, eroul este un pescar, omul aflat În fața mării, un tărâm al libertății adsolute, În fața transcendentului. Marea este În același timp un tărâm al aspirației ori al iluziei, un orizont al așteptării (vezi „Bătrânul și marea” al lui Ernest Hemingway). Peștele, motivul fundamental, Întârzie să apară și Iona, prin joc, Încearcă să contrafacă destinul, Înscenând realul. Din acvariul adus de acasă, vânează câte o „fâță”, imitând gestul ancestral, aruncândul În năvod. Acvariul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
adresate țărilor cronic subdezvoltate s-au centrat pe o abordare „de jos în sus”: sprijinirea comunităților locale în scopul de a se dezvolta prin mobilizarea resurselor interne. Această strategie conține tacit un pesimism cronic. Ea nu are în vedere nici „așteptarea” ca economia de piață națională, integrată în economia mondială, să reprezinte o sursă sigură a dezvoltării și nici reforme structurale „de sus în jos”. În ceea ce privește această ultimă variantă, experiența câtorva decenii a generat o dezamăgire cu privire la incapacitatea sistemului politic corupt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lipsesc instituțiile participării pentru a canaliza cerințele maselor față de stat; criza integrării diverselor grupări politice divizante; criza distribuirii, care apare când statul nu are puterea să susțină creșterea economică și să distribuie suficiente bunuri, servicii și valori pentru a satisface așteptările maselor” (apud So, 1990, p. 32). Să examinăm mai îndeaproape trăsăturile individualizatoare ale teoriiilor modernizării, trăsături care ne permit să vorbim despre o paradigmă, un mod de gândire larg împărășit de cei care devin, astfel, adepții acestei „teorii” și care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
SUA era în declin, iar în URSS în creștere - McClelland, 1964, apud So, 1990.) Sursa acestei motivații trebuie căutată în familie, adică în socializarea parentală. Aceasta presupune ca părinții să aplice „înalte standarde de capacitate pentru copiii lor, exprimabile în așteptări de excelență în educația copiilor, de obținere a unor ocupații bune, de a fi respectați etc., să încurajeze copiii și să le acorde afecțiune și recompensă, să nu fie autoritari, să-i lase pe copii să-și dezvolte inițiativele, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
neocomuniști”, susținuți la putere de o populație „nostalgică” după securitatea societății socialiste. În realitate, niciodată nu au fost societatea și economia românești mai dinamice și mai bogate în schimbări esențiale decât tocmai în această perioadă acuzată a fi fost „de așteptare”. Fosta agricultură socialistă și, pe urma ei, întregul rural, în care trăia aproape jumătate din populație, este transformată radical prin desființarea CAP-urilor și refacerea micii gospodării țărănești a perioadei interbelice, cu tot cu înapoierea ei tehnologică și de nivel de trai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
grupurile de descendență uniliniare (Evans-Pritchard, 1969 [1940]), compuse din grupuri de rude extinse, bazate pe senioritate. Ele sunt unități sociale care dețin pământul la comun și pentru care rudenia ține loc de organizare politică. Pentru aceste unități sociale, obligațiile și așteptările de susținere din partea rudelor sunt considerate ca fiind vitale. În caz de foamete, rudele sunt primele la care se apelează. Astfel de grupuri se bazează pe redistribuire, în sensul că seniorii grupului funcționează ca manageri și păstrători ai resurselor de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
principalul actor implicat în furnizarea ajutorului pentru cei săraci, gradul de intervenție a statului în anumite sectoare ale furnizării bunăstării și raportul individ/stat în asigurarea bunăstării. În ceea ce privește principalul actor implicat în rezolvarea principalelor probleme sociale, datele analizate relevă o așteptare puternică față de stat din partea cetățenilor intervievați. Datele cuprinse în tabelul 1 arată că populația invocă drept principal responsabil pentru rezolvarea problemelor sociale statul, care ar trebui să acționeze fie prin diferitele sale instituții (Guvern, Parlament, Președinție), fie ca stat în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pattern destul de puternic, care nu fluctuează în timp. În plus, trebuie remarcat faptul că, deși balanța înclină către responsabilitatea individuală pentru bunăstare, nu se stabilește un consens, un procent destul de însemnat susținând responsabilitatea statului în furnizarea bunăstării. Putem concluziona că așteptările populației se îndreaptă către stat, ca sursă importantă de furnizare a bunăstării. Acest fapt nu însă o așteptare pasivă din partea populației către un stat de tip paternalist, ci presupune un mix în care statul trebuie să asigure locuri de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
responsabilitatea individuală pentru bunăstare, nu se stabilește un consens, un procent destul de însemnat susținând responsabilitatea statului în furnizarea bunăstării. Putem concluziona că așteptările populației se îndreaptă către stat, ca sursă importantă de furnizare a bunăstării. Acest fapt nu însă o așteptare pasivă din partea populației către un stat de tip paternalist, ci presupune un mix în care statul trebuie să asigure locuri de muncă (este vorba despre bine cunoscuta sintagmă întâlnită tot mai frecvent în urma concedierilor masive din ultima perioadă „Noi nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bloc, care determină orientarea mai degrabă spre suportul guvernului decât spre propriile forțe. Una dintre cauzele instituirii acestei atitudini o reprezintă faptul că în comunism furnizarea bunăstării era gestionată doar de stat. Statul era cel care organiza serviciile sociale, așa că așteptarea crescută față de stat în furnizarea acestor servicii poate fi considerată legitimă. Pe de altă parte, în condițiile în care recesiunea economică a afectat larg societatea românească și oamenii au experimentat direct sau indirect sărăcia și șomajul, era de așteptat să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
accesul la resursele controlate de grupul în cauză și/sau de membrii acestuia, constituind, prin urmare, o formă de capital. Coleman (1988, 1990) caută să explice capitalului social prin funcțiile sale, precizând, totodată, câteva dintre elementele principale ale conceptului. Obligațiile, așteptările și încrederea în structurile sociale, dominate de principiul reciprocității, reprezintă un prim element, garantând siguranța răsplătirii eforturilor investite în formarea și menținerea relațiilor sociale. „Potențialul de informație inclus în relațiile sociale” constituie un alt element, apropiat ca funcționalitate de dezideratele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cooptați în aparatul administrativ, fie de rudele aflate în pericolul de a-și pierde pozițiile în cazul unui dosar prost al familiei extinse. Climatul social devenise de așa natură, încât oricând unul dintre apropiați ar fi putut să îți înșele așteptările, fie din dorința de a parveni, fie din nevoia de a se proteja pe sine însuși. Neîncrederea se generaliza pe zi ce trece. Instituțiile administrării societății, inclusiv cele de natură politică, erau, în bună măsură, lipsite de legitimitate prin însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sărăciei - deși este foarte clar că fondurile sociale reprezintă instrumente importante în combaterea sărăciei, marginalizării și în promovarea oportunităților egale pentru o reală incluziune socială, în jurul acestor fonduri s-a format totuși imaginea idilică de „instituție care rezolvă totul”, creând așteptări mult prea mari, mai ales referitor la eradicarea sărăciei structurale. Fondurile sociale operează în medii naționale care nu întotdeauna vizează reducerea sărăciei sau redistribuția mai egalitară a veniturilor, guvernele centrale fiind câteodată animate mai degrabă de dorința de a reduce
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale pot juca un rol activ în persuadarea obținerii unui sprijin politic mai amplu privind includerea unor obiective ce țintesc spre o mai mare echitate socială în cadrul dezvoltării politicilor de creștere economică. De asemenea, fondurile sociale nu trebuie să creeze așteptări nejustificate referitor la posibilitățile lor de a influența masiv diminuarea sărăciei structurale și nici să nu se suprapună altor programe sociale naționale, ci doar să reprezinte unul dintre instrumentele sistemului de securitate socială care încearcă să îmbunătățească situația grupurilor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru a coordona investiția altora în producerea bunurilor colective” (Popkin, 1977, p. 190). Potrivit lui Popkin, principala sarcină a liderului e aceea de a modifica structura recompenselor percepută de cei a căror contribuție este așteptată sau, altfel spus, de a modifica așteptările indivizilor legate de eficiența contribuției personale și de posibilitatea de a beneficia de pe urma participării. Din acest punct de vedere, analiștii mișcărilor sociale au recunoscut, de obicei, importanța liderilor ca organizatori (McAdam, McCarthy, Zald, 1988) și au făcut distincție între trei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și deprivarea relativă. A fost utilizat pentru explicarea mișcărilor studențești chiar și un conflict oedipian dintre activiștii bărbați și tații lor. Deși neplauzibilă, o astfel de interpretare freudiană ar putea fi atașată datelor românești din studiul Re-ETGACE, în care, contrar așteptărilor, au fost remarcabile amintirile negative despre părinți ale unora dintre subiecți (Re-ETGACE, 2004). Mai recent, conceptul de mânie a căpătat o anumită notorietate în studiul mișcărilor, ca fiind principalul motiv din spatele implicării în mișcările de protest (Kemper, 1978; Ost, 2004
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]