29,295 matches
-
haiducesc), doine (Foaie verde poamă) , cântece de leagăn (Dragul mamii, puiuț mic), bocete (Inimă, pământ glodos), cântece dedicate oamenilor băutori (Eu-s femeie cumsecade), urâtului (Of, urât și iar urât!), de dragoste (Of, puiuțu' meu drăguț), de dor (Greu îi dorul când îi dor), satirice ( La Vârvara lăudată), de nuntă (Joacă nunta pe surcele), din ritualul de nuntă (Doamne-ajută-ntr-un ceas bun), cântece dedicate iertăciunii miresii (I-ați mireasă iertăciune), blesteme ( Cântă cucu-n vârf de nuc), de cătănie (Toamna când se
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
copiii, mai presus de orice au nevoie de siguranță, iar Hogwarts îi oferă siguranță lui Harry”. Chiar moartea tragică a mamei ei, pe 30 decembrie 1990, a inspirat-o pe Rowling să-l creeze pe Harry că un copil cu dorul de părinții lui morții, suferință lui devenind din ce in ce mai adâncă și mai reală. În cele din urmă, ea a stabilit că Harry este născut pe 31 iulie, la fel ca ea. Cu toate acestea ea a mărturisit că Harry nu se
Harry Potter (personaj) () [Corola-website/Science/307928_a_309257]
-
abil arta citării, evitând traseele bătătorite și locurile comune, cu unghiuri noi, îndrăznețe, de interpretare. Referințele sale critice ne relevă largul orizont dinspre care autorul se caută/se regăsește pe sine. În cele mai multe cazuri, cercetarea lui Valentin Marica, preocupat de “dorul de moarte eminescian”, se constituie în nuclee, în puncte de pornire ale unor studii ample, între care și Thanatosul ca ipostază a tragicului în literatura română, teza de doctorat a autorului. Morții îi sunt cercetate toate “rosturile” și rostuirile: moartea
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
dirijori precum: Radu Voinescu, Traian Târcolea, Mihai Muche, Marius Olmazu, Gheorghe Popa, Paraschiv Oprea, bucurându-se de dragostea și aprecierea publicului. Numeroase interviuri și difuzări la Radio România, Radio Antena Satelor, Radio Constanța, Radio Craiova, Radio Doina, Radio Dobrogea, Radio Dor de Cantec. Apariții tv la: TVR, Antena 1, Etno Tv, TVRM, Cosmos TV, Favorit TV, precum și cu numeroase studiouri de televiziune locale din țară.
Constantin Badea () [Corola-website/Science/307416_a_308745]
-
fost uitată până la sfârșitul secolului, una dintre ultimele relatări cunoscute vorbind de românul Stănică Pârlează, interpret de manele la Istanbul. Ziaristul român Miron Manega consideră o manea piesa „Până când nu te iubeam”, notată neumatic în culegerea "Spitalul amorului sau cântătorul dorului" (1852) de Anton Pann și aranjată de violonistul Victor Predescu în stil turcesc (anii 1950) pentru a fi interpretată de cântăreața Maria Tănase. Se pare însă că singura manea de secol XIX păstrată datează din anii 1880 și este notată
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
acordeon, mai rar trompetă și trombon), percuții (baterie, tarabane, bongo-uri, talăngi, tamburine și multe altele) și instrumente electronice (sintetizatorul, ce poate lua locul multor instrumente acustice, acordeon electronic, baterist electronic). Textele folosite în manelelor abordează subiecte precum: dragostea (entuziasmul îndrăgostitului, dorul, gelozia, despărțirea), teme sociale (rivalitățile, conflictele, decadența societății), portrete (ale celor apropiați - prieteni, membri ai familiei, iubiți - dar și un tip specific de portret asumat la persoana întâi, inspirat din genul hip-hop, prin care se enumeră calitățile, abilitățile și avuțiile
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
bio-bibliografice, "Hieroglifa"; "Foamea de cuvinte"; "La-nceputul serilor"; "Leoaică tânară-iubirea"; "Către Pace"; "Menuet"; "Lecția despre cub"; [[Marin Sorescu]] - Note bio-bibliografice, "Simetrie", "Roata", "Capriciu", "Rame", "Portretul artistului", "Fuga"; [[Cezar Baltag]] - Note bio-bibliografice - "Răsfrângere în memoria soarelui"; Constanța Buzea - Note bio-bibliografice, "Golgota", "Dorul de veghe"; [[Ioan Alexandru]] - Note bio-bibliografice, "Omul"; [[Ana Blandiana]] - Note bio-bibliografice, "Legături", "Ochiul închis", "Ar fi trebuit", "Limita", "Torquato Tasso"; [[Adrian Păunescu]] - Note bio-bibliografice, "Mor substantivele", " Spre plus infinit"; George Alboiu - Note bio-bibliografice, "Elegie pentru părinți"; Lucian Avramescu - Note bio-bibliografice
George Grigore () [Corola-website/Science/303206_a_304535]
-
văzut oameni din regimentul său căzuți lângă el nu și-a pierdut calmul. IV. După câteva luni David este avansat în grad și primește comanda unei secții de mitraliere. Scrie în fiecare săptămână nevestei lui, Elvira, de care îi era dor. V. Odata cu avansarea, David este mutat într-un regiment unguresc, unde se înțelege greu cu ceilalți comandanți, pentru că nu vorbea ungurește foarte bine. El privea războiul calm, spre deosebire de ceilalți comandanți, care erau nervoși și se certau tot timpul. Se
Catastrofa (nuvelă) () [Corola-website/Science/302334_a_303663]
-
de a lupta împotriva fraților săi români. XI. Ajunge în apropierea Făgărașului, unde urmează să aibă loc prima lui bătălie împotriva românilor. În dimineața de dinainte de luptă primește o scrisoare de la nevasta sa, care îi sporește frământările și ii trezește dorul de casă. Până la urmă hotărăște să își facă datoria, deoarece era într-o altă situație dificilă, fiind român putea fi foarte ușor suspectat de trădare. XII. Bătălia începe și David o privea cu același calm ca și până atunci. Se
Catastrofa (nuvelă) () [Corola-website/Science/302334_a_303663]
-
drumuri pavate, canale tăiate, si a unui șanț și zid în jurul orașului. El este, de asemenea, cunoscut pentru construirea Grădinilor Suspendate din Babilon, care, conform legendei, el a construit pentru a o înveseli pe soția sa mediana,căreia îi era dor de priveliștile de acasă. În ciuda distrugerii Ierusalimului și a deportării evreilor, Nabucodonosor apare într-o lumină favorabilă, în cea mai mare parte din Biblie. El este cunoscut pentru protejarea profeților evrei că Daniel; proorocul Ieremia aparent crede că Nabucodonosor a
Nabucodonosor al II-lea () [Corola-website/Science/302325_a_303654]
-
Miei Braia), la un concurs de muzică populară organizat de Societatea Română de Radiodifuziune, care a durat trei luni și la care erau înscriși 800 de candidați. La acest concurs s-a prezentat cu cântecele „În pădure la Stroești” și „Dorule și-o boală grea”. Au fost admise doar Eugenia Braia și Eugenia Nedelea (Rodica Bujor). Comisia, condusă de Theodor Rogalski, era alcătuită din soprana Valentina Crețoiu, tenorul Aurel Alexandrescu (amândoi prim soliști ai Operei), Alfred Pagoni, Grigoraș Dinicu, compozitorii Alfred
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
1939, într-un program de muzică ușoară cu Petre Alexandru și Mia Braia, cu numele "Jana Radu" și acompaniată de Ansamblul „Serenada” condus de Sandu Marian. Melodiile pe care le-a interpretat au fost „Pădure și iar pădure”, „De cine dorul se leagă” și „Dorule”. Debutul radiofonic real, cu pseudonimul ales de Ion Filionescu, s-a desfășurat în 29 octombrie 1939, în cadrul căruia a prezentat un buchet de melodii populare („Dorule și-o boală grea”, „ Când o fi la moartea mea
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
de muzică ușoară cu Petre Alexandru și Mia Braia, cu numele "Jana Radu" și acompaniată de Ansamblul „Serenada” condus de Sandu Marian. Melodiile pe care le-a interpretat au fost „Pădure și iar pădure”, „De cine dorul se leagă” și „Dorule”. Debutul radiofonic real, cu pseudonimul ales de Ion Filionescu, s-a desfășurat în 29 octombrie 1939, în cadrul căruia a prezentat un buchet de melodii populare („Dorule și-o boală grea”, „ Când o fi la moartea mea”, „Am iubit și-am
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
a interpretat au fost „Pădure și iar pădure”, „De cine dorul se leagă” și „Dorule”. Debutul radiofonic real, cu pseudonimul ales de Ion Filionescu, s-a desfășurat în 29 octombrie 1939, în cadrul căruia a prezentat un buchet de melodii populare („Dorule și-o boală grea”, „ Când o fi la moartea mea”, „Am iubit și-am să iubesc”, „Mă suii pe dealul Cernei”, „La Ciolpan, la crucea'naltă”, „Foaie verde ca cicoarea”) în acompaniamentul orchestrei Vasile Julea. După succesul de la Radio ajunge
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
lăsând să se reflecte în mituri tendințe care în esență sunt profane (ex. mitul lui Promoteu). Unele dintre cele mai frumoase mituri cântă sentimente etern umane: dragostea nețărmurită (ex. mitul lui Orfeu și Euridice), prietenia (mitul lui Oreste și Pilade), dorul neîmplinit (mitul lui Eros și Psyche), etc. Datorită caracterului lor simbolic complex și unor elemente general-umane, miturile au constituit o sursă permanentă de inspirație pentru creatorii din toate domeniile artei.Dicționar Enciclopedic Român, Vol. III, K - P, Editura Politică, București
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
lui Dumnezeu, în care Creatorul a sădit încă de la creație năzuința spre cele de sus, el va tinde fără încetare să-L cunoască pe Dumnezeu și să se unească cu El încă din viața aceasta, continuând și în veșnicie. Deci, dorul omului spre unirea cu Dumnezeu este fără de margini. În legătură cu aceasta, cardinalul Jean Daniélou scrie: „...pentru Grigorie, Dumnezeu și omul fac parte, în aceeași măsură, din lumea inteligibilă. Însă, spiritul este prin sine nelimitat. În această privință, Dumnezeu și omul sunt
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
cuvânt”. c) Rana sufletului, a cărei imagine Sfântul Grigorie ne-o prezintă foarte des, este expresia iubirii ridicate pe culmea cea mai înaltă, din cele amintite până acum. Simțământul iubirii provoacă pe această treaptă o profundă bucurie tainică și un dor mistuitor după cele dumnezeiești, unite, în chip paradoxal, într-o fericitoare durere. Aceasta este starea pe care, cu o intensitate din ce în ce mai sporită, o vor experia, în veșnicie, sufletele iubitoare de Dumnezeu și de cunoașterea Lui, căci, după cuvântul Sfântului Grigorie
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
ce este Bine doresc prin natura lor participarea la Acesta și, din moment ce acest Bine nu are limită, însăși dorința participantului este lipsită de loc de oprire, străduindu-se spre infinit. Căci participarea la Dumnezeu Care e infinit, naște și un dor infinit: „urmează în mod necesar că și dorul celui ce caută să participe la El va fi tot pe măsura nesfârșitului și nu va cunoaște odihnă<footnote Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise. Și în alt loc, Sfântul Grigorie
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
la Acesta și, din moment ce acest Bine nu are limită, însăși dorința participantului este lipsită de loc de oprire, străduindu-se spre infinit. Căci participarea la Dumnezeu Care e infinit, naște și un dor infinit: „urmează în mod necesar că și dorul celui ce caută să participe la El va fi tot pe măsura nesfârșitului și nu va cunoaște odihnă<footnote Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise. Și în alt loc, Sfântul Grigorie subliniază faptul că natura divină este nedeterminată, este
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
de ființă rațională. Cu toate acestea, și afectele devin bune în cei ce se străduiesc, și anume atunci când, desfăcându-le cu înțelepciune de lucrurile trupești, le folosesc spre câștigarea bunurilor cerești. De pildă: pofta o pot preface în mișcarea unui dor spiritual după cele dumnezeiești; plăcerea, în bucuria curată pentru conlucrarea de bunăvoie a minții cu darurile dumnezeiești; frica, în grija de-a ocoli osânda viitoare de pe urma păcatelor; iar întristarea, în pocăința care aduce îndreptarea pe urma păcatului din timpul de
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
finală la care omul este dus de iubire, după părerea Sfântului Maxim, se află deasupra oricărei cunoașteri. În această privință, în Capetele despre dragoste, oferă un text important: „În sfârșit, ridicându-se mintea în Dumnezeu caută mai întâi, arzând de dor, rațiunile privitoare la ființa Lui dar nu află ceea ce este El Însuși căci acesta e un lucru cu neputință și oprit întregii firi create, deopotrivă; ci se mângâie cu cele dimprejurul Lui, adică cu cele privitoare la veșnicia, la nesfârșirea
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
îndreaptă spre Cairo. În anul 1850, ajunge în capitala Egiptului, dar nereușind să găsească un post de farmacist, va lucra ca tăietor de furnir și cofetar, iar la un moment dat s-a ocupat și cu fabricarea berii. Animat de dorul de a călători, el se angajează conducător de caravane la o companie comercială și efectuează opt călătorii între Cairo și Khartoum, capitala Sudanului, de obicei însoțind caravanele misiunii catolice austriece. Prima călătorie a început-o la 27 septembrie 1852, încărcând
Franz Binder () [Corola-website/Science/303346_a_304675]
-
vocal, nu doar instrumental. La propunerea acestuia, la întoarcerea în țară, a început să strângă și să compună piesele primului album de muzică populară. În anul 1992 a avut loc întâlnirea cu profesorul Aurel Bulbuc cu care a înființat ansamblul “Dor Transilvan”, care activează și în acest moment în cadrul întreprinderii de transport urban Cluj. Tot în anul 1992 a avut loc întâlnirea cu D-na Florentina Satmari, una din cele mai mari realizatoare de emisiuni din televiziunea publică, față de care are
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
mai vechi timpuri, au știut să valorifice (pentru „coloritul mediului social“, pentru „atmosferă“ etc.) potențialul stilistic argotic: Petroniu («Satyriconul»), François Villon («Balade»), Tudor Arghezi («Sici, bei“), Miron Radu Paraschivescu («Cîntice țigănești»), Eugen Barbu («Groapa»), Nichita Stănescu («Argotice») ș. a. „Lamentația (de dor și of)“ a unui Gică, la cârciuma "Calul Bălan", grație capacității stănesciene de a rafina și sublima „argoticele“, capacitate datându-se din orizontul zilei de «joi, 12 mai 1955», trece într-un admirabil „text liric-burlesc-baladesc“: Un fenomen actual este că
Argou () [Corola-website/Science/302505_a_303834]
-
veselă și mai prietenoasă formație în care am cântat vreodată. Nu știu când au trecut 9 ani, dar ce știu sigur e că nu regret nicio secundă nimic din ce am trăit și ce am învățat în timpul ăsta, mi-e dor de pâinea cu untură și cu ceapă, de pachetele de țigări împărțite frățește, de tigăile pline cu carne prăjită și de cartofii rântăliți pe care îi făcea Teo, de 'Căruțași', lângă Cișmigiu, o cârciumă (...) unde beam multă, multă bere și
Compact B () [Corola-website/Science/302935_a_304264]