28,944 matches
-
de regimul comunist și nereconstruită. La 23 aprilie 1962,în perioada detenției ultimului preot paroh a bisericii,preotul Florian I.Samarescu,a fost transmis Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Argeș,HCM-ul nr.387 având conținutul : "Se aprobă scoaterea din lista monumentelor de cultură de pe teritoriul R.P.R.a bisericii Sfântul Nicolae din Pitești,anexată la H.C.M. nr.1160 din 1955(semnat-Președintele Consiliului de miniștri,Ion Gheoghe Maurer).La 26 aprilie 1962 ,Sfatul Popular al Regiunii Argeș(președinte I.Sandu
Biserica Sfântul Nicolae din Pitești () [Corola-website/Science/335783_a_337112]
-
în perioada 1948-1990 și retrocedată Eparhiei de Lugoj la 21 ianuarie 1990, prin bunăvoința mitropolitului ortodox Nicolae Corneanu, fiind prima catedrală episcopală greco-catolică retrocedată în România. Catedrala greco-catolică a Lugojului a fost confiscată de către regimul comunist în anul 1948, după scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite, și cedată Bisericii Ortodoxe, care a folosit-o ca biserică parohială. După Revoluția din decembrie 1989, Biserica Greco-Catolică din România a fost reactivată prin Decretul nr. 9/31 din decembrie 1989, iar mitropolitul Nicolae
Catedrala „Coborârea Sfântului Spirit” din Lugoj () [Corola-website/Science/335792_a_337121]
-
cu material potențial infecțios. Nu este permisă reutilizarea măștii sau mănușilor decât după prealabila lor decontaminarea riguroasă. Igiena mâinilor de către personalul medical trebuie efectuată cât mai frecvent: înainte și după contactul cu pacientul, cu materialele potențial infecțioase, înainte și după scoaterea echipamentului personal de protecție, inclusiv a mănușilor. Igiena mâinilor se va asigura prin spălare cu apă și săpunuri sau cu substanțe dezinfectante pe baza de alcool, prin frecarea mâinilor. Se va atrage atenția mai ales asupra riscului transmiterii virusului prin
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
compuse devenite arhaice, precum "une grand-mère" „o bunica” sau "ce n’est pas grand-chose" „nu e mare lucru”, deoarece în franceză veche "grand" avea doar această formă la singular. Altă excepție este cazul numelui predicativ într-una din construcțiile de scoatere în evidență din limba vorbită. Astfel construcția fără scoatere în evidență "Cette invitation est très gentille" „Invitația aceasta e foarte amabila” devine "C’est très gentil, cette invitation" „E foarte amabila invitația asta”. De regulă, gradele de comparație se formează
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
ce n’est pas grand-chose" „nu e mare lucru”, deoarece în franceză veche "grand" avea doar această formă la singular. Altă excepție este cazul numelui predicativ într-una din construcțiile de scoatere în evidență din limba vorbită. Astfel construcția fără scoatere în evidență "Cette invitation est très gentille" „Invitația aceasta e foarte amabila” devine "C’est très gentil, cette invitation" „E foarte amabila invitația asta”. De regulă, gradele de comparație se formează astfel: Adjectivul "bon, -ne" „bun, -a” are și forme
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
eux"), dar altele nu: "elle", "nous", "vous", "elles". Dintre acestea, "vous" este folosit că pronume de politețe corespunzător și lui „dumneavoastră”, și lui „dumneata”. Pronumele disjuncte sunt aproape totdeauna detașate de verb și în general se folosesc cu scop de scoatere în evidență. În unele construcții de scoatere în evidență, partea de propoziție este exprimată prin pronume de două ori, cu forma să disjuncta și cu cea conjuncta. În cazul subiectului scos în evidență, este posibilă și folosirea numai a formei
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
elles". Dintre acestea, "vous" este folosit că pronume de politețe corespunzător și lui „dumneavoastră”, și lui „dumneata”. Pronumele disjuncte sunt aproape totdeauna detașate de verb și în general se folosesc cu scop de scoatere în evidență. În unele construcții de scoatere în evidență, partea de propoziție este exprimată prin pronume de două ori, cu forma să disjuncta și cu cea conjuncta. În cazul subiectului scos în evidență, este posibilă și folosirea numai a formei disjuncte, care ajunge de această data direct
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
numai a formei disjuncte, care ajunge de această data direct înaintea verbului: Eux, ils ne voyagent pas" sau Eux ne voyagent pas" „Ei nu călătoresc”. Și înaintea formei pozitive a imperativului se poate întâlni pronumele disjunct, tot cu scop de scoatere în evidență, dar detașat printr-o scurtă pauză în vorbire (cu virgulă în scris): "Țoi, reste ici !" „Tu rămâi aici!” Pronumele care exprimă altfel de complemente decât cel indirect de atribuire poate fi numai cu prepoziție și disjunct, dar nu
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
fi: Alt procedeu prin care o parte de propoziție devine tema este trecerea predicatului la diateza pasivă: "Pierre accuse Paul" „Pierre îl acuză pe Paul” → "Paul est accusé par Pierre" „Paul este acuzat de Pierre”. În limba vorbită este posibilă scoaterea în evidență a unei părți a propoziției numai prin accentuare mai puternică, ce implică și creșterea înălțimii vocalei accentuate: Scoaterea în evidență sesizabila și în scris are loc prin construcții cu cuvinte suplimentare. Una dintre construcțiile de scoatere în evidență
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Pierre îl acuză pe Paul” → "Paul est accusé par Pierre" „Paul este acuzat de Pierre”. În limba vorbită este posibilă scoaterea în evidență a unei părți a propoziției numai prin accentuare mai puternică, ce implică și creșterea înălțimii vocalei accentuate: Scoaterea în evidență sesizabila și în scris are loc prin construcții cu cuvinte suplimentare. Una dintre construcțiile de scoatere în evidență este "c’est" + parte de propoziție (inclusiv grup de cuvinte) de scos în evidență + pronumele relativ "qui/que". Aceasta constituie
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
este posibilă scoaterea în evidență a unei părți a propoziției numai prin accentuare mai puternică, ce implică și creșterea înălțimii vocalei accentuate: Scoaterea în evidență sesizabila și în scris are loc prin construcții cu cuvinte suplimentare. Una dintre construcțiile de scoatere în evidență este "c’est" + parte de propoziție (inclusiv grup de cuvinte) de scos în evidență + pronumele relativ "qui/que". Aceasta constituie totodată și atribuirea rolului de remă. Construcția cu "qui" scoate totdeauna în evidență subiectul. De alfel, în franceză
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
face”. În general, verbul "être" din primul element al construcției rămâne la timpul prezent și dacă predicatul este la alt timp: "C’est votre frère qui avait raison" „Fratele dv. (este cel care) avea dreptate”. Dacă predicatul este nominal, la scoaterea în evidență a subiectului, "qui" este facultativ: "C’est Paris qui est la capitale de la France" sau "C’est Paris la capitale de la France" „Parisul este capitala Franței” (nu alt oraș). Topica celei de-a doua formulări se poate schimba
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
qui" este facultativ: "C’est Paris qui est la capitale de la France" sau "C’est Paris la capitale de la France" „Parisul este capitala Franței” (nu alt oraș). Topica celei de-a doua formulări se poate schimba, păstrându-se înțelesul de scoatere în evidență: "La capitale de la France, c’est Paris" „Capitala Franței este Parisul” (nu alt oraș). De menționat că, dacă "C’est Paris" este accentuat mai slab și urmat de o scurtă pauză (în scris virgulă), sensul propoziției este cu
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
și blondă mi-o imaginez”. Dacă verbul copulativ este "être", uneori este facultativ: "C’est un brave type qu’est Pierre" sau "C’est un brave type que Pierre" „E un tip de treabă Pierre”. Nu trebuie confundată construcția de scoatere în evidență cu "que" cu una scrisă la fel, dar în care "que" introduce o propoziție atributiva. În scris și fără un context corespunzător, de exemplu "C’est la cravate que je préfère" se poate interpreta în două feluri. Dacă
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
formă accentuată corespunzător: Leș vrais coupables, eux, buvaient des apéritifs au bistrot" „Adevărații vinovați beau aperitive la cârciuma” (în contrast cu nevinovații considerați vinovați). Pronumele poate fi și de forma neaccentuata: Mon père, îl parle peu" „Tatăl meu vorbește puțin” (față de altcineva). Scoaterea în evidență este mai puternică dacă substantivul este reluat cu ambele forme ale pronumelui: "Mon père, lui, îl parle peu". Și pronumele personal de persoana a treia poate fi scos în evidență cu acest procedeu (Lui, îl ne viendra pas
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
poate fi scos în evidență cu acest procedeu (Lui, îl ne viendra pas" „El nu va veni”), dar este scos în evidență și fără reluare cu forma neaccentuata: Lui ne viendra pas". În cazul unui pronume de altă persoană, pentru scoaterea în evidență reluarea este obligatorie: Moi, je veux partir" „Eu vreau să plec”, Vous, vous n’avez rien à craindre" „Dumneavoastră nu aveti de ce să vă temeți”. Și pronumele demonstrativ neutru neaccentuat "ce" poate fi scos în evidență prin anticipare
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
de ce să vă temeți”. Și pronumele demonstrativ neutru neaccentuat "ce" poate fi scos în evidență prin anticipare cu pronumele corespunzător de forma accentuată "cela" sau varianta acestuia din limba vorbită, "ça": "Cela/Ça, c’est vrai" „Această/Asta e adevărat”. Scoaterea în evidență a complementului direct seamănă cu cea a subiectului, inclusiv prin faptul că și acesta ajunge la începutul propoziției: Acest procedeu este folosit și pentru scoaterea în evidență a celorlalte complemente: Numele predicativ exprimat prin adjectiv poate fi scos
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
din limba vorbită, "ça": "Cela/Ça, c’est vrai" „Această/Asta e adevărat”. Scoaterea în evidență a complementului direct seamănă cu cea a subiectului, inclusiv prin faptul că și acesta ajunge la începutul propoziției: Acest procedeu este folosit și pentru scoaterea în evidență a celorlalte complemente: Numele predicativ exprimat prin adjectiv poate fi scos în evidență în două sensuri: Cu această din urmă construcție se poate scoate în evidență și numele predicativ exprimat prin substantiv: "Îl ne seră jamais président „Nu
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
repetat, primul "ni" poate de asemenea fi la începutul propoziției, daca construcția neagă subiecte: "Ni son livre ni son film ne m’intéressent" „Nici cartea, nici filmul sau nu mă interesează”. Și "jamais" poate ajunge la începutul propoziției cu scopul scoaterii sale în evidență: "Jamais je ne l’oublierai" „Niciodată nu îl/o voi uita”. Mai este o locuțiune negativă, "non plus" (corespunzător în română lui „nici” nerepetat), care se folosește cu "pas" în propoziție. La timpurile simple urmează după "pas
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
acest tratat, a făcut posibilă reînceperea ostilităților în ultimele două zile ale războiului, prezervând în acest mod statutul României de stat beligerant la Conferința de Pace de la Paris. După ofensiva încununată cu succes de la Salonic care a avut ca rezultat scoaterea din război a Bulgariei, România a reintrat în război pe 10 noiembrie 1918, cu doar o zi mai înainte ca războiul să se încheie în vest. Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării din Basarabia a proclamat unirea cu România cu
Participarea României în campania anului 1918 () [Corola-website/Science/332779_a_334108]
-
de volum, cu un buton între de pauză/silențios. Mufa audio de 3.5 mm și butonul de pornire/blocare sunt în partea de sus. Partea de jos găzduiește grila difuzorului. Slotul microSD este sub capacul bateriei, dar nu necesită scoaterea bateriei. Compartimentul micro SIM este accesibil numai după scoaterea bateriei. Modulul NFC este integrat în capacul bateriei. Camera principală este de 8 megapixeli cu focalizare automată. Cu un senzor BSI pentru performanță în lumină scăzută și un obiectiv cu o
BlackBerry Q10 () [Corola-website/Science/333581_a_334910]
-
Mufa audio de 3.5 mm și butonul de pornire/blocare sunt în partea de sus. Partea de jos găzduiește grila difuzorului. Slotul microSD este sub capacul bateriei, dar nu necesită scoaterea bateriei. Compartimentul micro SIM este accesibil numai după scoaterea bateriei. Modulul NFC este integrat în capacul bateriei. Camera principală este de 8 megapixeli cu focalizare automată. Cu un senzor BSI pentru performanță în lumină scăzută și un obiectiv cu o deschidere de F2.2. Camera poate înregistra video la
BlackBerry Q10 () [Corola-website/Science/333581_a_334910]
-
fiind artileriști. Pe 10 mai 1940, 78 de parașutiști germani la bordul a 9 planoare din 7 "Flieger" (viitoarea Divizie I "Fallschirmjäger"]]) au aterizat pe fortăreață, înarmați cu arme ușoare de infaterie și încărcături explozive având ca obiectiv distrugerea sau scoaterea din funcțiune a pieselor de artilerie din cazemate și turele, în special a celor care puteau să lovească ținte din apropierea podurilor de peste Canalul Albert. Multe dintre construcțiile defensive aveau efective reduse, iar apărătorii au fost luați prin surprindere de atacul
Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333743_a_335072]
-
distruse cu încărcături cumulative. O unitate de parașutiști a fost obligată să se urce pe turele și să distrugă țevile tunurilor cu explozivi.. Acțiuni similare au avut loc și în partea nordică a fortului, parașutiștii acționând contratimp pentru distrugerea sau scoaterea din funcțiune a fortificațiilor care adăposteau piesele de artilerie. Obiectivul nr. 13 era o cazemată care adăpostea mitraliere care acopereau cu foc partea de vest a fortului. Pentru distrugerea cazematei, parașutiștii au folosti aruncătoarele de foc pentru ca să îi oblige pe
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
acces pe care parașutiștii au reușit să le localizeze au fost distruse cu explozivi. În acest fel, garnizoana a fost prinsă în capcană în fort, împieicându-i pe belgieni să contraatace. Parașutiștii au reușit să își atingă obiectivele principale - distrugerea sau scoaterea din funcțiune a pieselor de artilerie care ai fi putut bombardeze podurile peste canal, dar unele ținte mai mici, precum unele cupole mai mici, cuiburi de mitralieră sau baterii antiaeriene nu au putut fi distruse. În timpul în care aceste obiective
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]