29,266 matches
-
sistem structurat de servicii pe principiul parteneriatului dintre instituțiile de profil implicate (publice, private, nonguvernamentale) care să acopere întreaga gamă de nevoi a celor în dificultate. Reorganizarea Guvernului din iulie 2003 a marcat, după mai bine de zece ani de așteptare, o deschidere cu multiple posibilități reale pentru o reformă structurată a sistemului serviciilor de asistență sociale din România, bazată pe o filosofie multisectorială și interdepartamentală, de tip integrator. Această nouă abordare a problemelor sociale, creează și a politicilor sociale în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de o limitare a opțiunilor, a libertății de alegere. Sistemul britanic este unul dintre sistemele cel mai puțin costisitoare din UE, dar opțiunile sunt limitate și există lungi liste de așteptate. Peste un milion de pacienți sunt pe listele de așteptare pentru diferite intervenții (Vlădescu, 2004, p. 6). Concluzionând, se poate spune că, în ciuda unor variații ale sitemelor, sănătatea este considerată la nivel european un drept social, la care trebuie să aibă acces toți cetățenii, spre deosebire de SUA, spre exemplu, unde sănătatea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în domeniu consideră că nu era necesară o trecere a României la sistemul de asigurări de sănătate. Una dintre rațiunile schimbării, invocate de decidenți, a fost faptul că structura de dinainte de 1989 era asociată cu regimul centralizat comunist. Nemulțumirile și așteptările populației erau însă difuze și nu erau legate de un mod sau altul de funcționare, ci de calitatea evident proastă a serviciilor medicale, iar nemulțumirile medicilor legate de salariile reduse și condițiile dificile de muncă în contextul lipsei de materiale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și oficialilor din guvernul de atunci pentru sistemul de tip german al asigurărilor. De fapt, România nici nu avea pregătiți în perioada imediat următoare momentului ’89 prea mulți specialiști în domeniul managementului sanitar sau al politicilor sanitare. Întrebarea este dacă așteptările inițiale ale populației și ale profesioniștilor din sistem au fost îndeplinite: creșterea calității serviciilor, salariilor personalului medical și resurselor financiare ale sistemului și transparența alocării resurselor. Cristian Vlădescu susținea în 2004 că problemele actuale din sistem țin de faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
medicul de familie? Răspuns Da % din total populație Da % din populația din mediul urban Da % din populația din mediul rural Posibilitatea de transport până la instituție 25 17 34 Costul transportului 31 21 45 Programul medicilor 25 22 28 Timpul de așteptare 38 41 37 Atitudinea cadrelor medicale 22 26 19 Costul consultației, al tratamentului 52 56 48 Faptul că trebuie să dau bani, cadouri 39 39 39 Altele 7 7 7 Sursa: Barometrul de opinie privind serviciile sănătate realizat în rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
servicii de sănătate) Conform datelor din 2003, pentru 40% din populația din mediul rural, existența mijlocului de transport și costul acestuia reprezintă o problemă de acces la serviciile medicale în afara localității. De asemenea, coplata adresată personalului medical și timpul de așteptare sunt văzute ca obstacole atât de cei din mediul rural, cât și de cei din mediul urban. Slaba informare în rândurile populației asupra necesității asigurării medicale și a condițiilor de acces la serviciile medicale menține unii beneficiari în afara sistemului public
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau nesatisfăcătoare din punct de vedere social și economic. O serie de teoreticieni au identificat modificarea, între timp, a condițiilor de bază în care s-au modelat acestea și deci motivul pentru care statul bunăstării nu mai putea funcționa conform așteptărilor (Esping-Andersen, 1999). Alții au văzut motivele dificultăților de funcționare chiar în obiectivele statului bunăstării, asemenea traiectoriei unui bumerang (Alber, 1988). În contextul căderii regimurilor comuniste, cele care susțineau prin puterea exemplului adecvabilitatea abordării sociale în funcționarea economiei, adepții liberalismului și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Este o încercare de evaluare a profunzimii efectelor (eventual, la niveluri diferite de analiză, directe/indirecte, pe termen scurt/mediu/lung)? Este necesar facem o serie de precizări, mai ales abordând un asemenea subiect față de care interesul e mare și așteptările ridicate. Există două direcții asupra cărora ne concentrăm. Una este mai degrabă de interes teoretic și pornește de la două observații simple, după părerea noastră contradictorii: există o întreagă literatură care vorbește despre modificarea și diversificarea caracteristicilor migrației internaționale, despre schimbările
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reușesc să depășească acest prag. c) Rata repetenției este un indicator care se referă la perioada 1995-1998 și ia în considerare ciclurile primar și secundar de învățământ. Deși evaluarea elevilor care conduce la situația de repetenție este înalt fluctuantă, în funcție de așteptările și percepțiile profesorilor, acest indicator poate fi considerat o aproximare a cunoștințelor dobândite de elevi. Creșterea ponderii numărului de elevi romi în școală se asociază cu o creștere a ratei repetenției. Astfel, în școlile predominant roma rata repetenției atinge valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
științifice, a unor teme de cercetare denaturate, ignorate sau interzise înainte de 1989, printre care se înscria și pogromul din Iași, totuși rezultatele obținute în cercetarea acestui eveniment extrem de controversat din istoria contemporană a României nu au fost întotdeauna pe măsura așteptărilor. În paralel cu realizările științifice remarcabile consacrate investigării situației evreilor din România în perioada celui de-al doilea război mondial, în cadrul istoriografiei postdecembriste au fost elaborate, din nefericire, inclusiv lucrări sau studii ce nu au făcut altceva decât să preia
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
trimiși în Transnistria, ca de exemplu evreii din București repartizați la muncă la velodrom și care ulterior au fost trimiși la Balta 107. În pofida revenirii muncii obligatorii a evreilor în sarcina Marelui Stat Major rezultatele au rămas în continuare sub așteptările autorităților. Dat fiind faptul că un mare număr de evrei continua să se sustragă de la prestarea muncii obligatorii de exemplu numai la Curtea Marțială a Comandamentului 4 Teritorial erau pe rol procesele a 1500 de evrei acuzați de sustragere de la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
organizarea și repartizarea evreilor disponibili și apți pentru munca obligatorie 119. Această repartizare a atribuțiilor avea să se mențină în linii mari până la 23 august 1944. În pofida reorganizărilor succesive și a măsurilor coercitive adoptate rezultatele au rămas în continuare sub așteptările autorităților. Astfel, ca urmare a tratamentului de care beneficiau, evreii îndeosebi cei mobilizați în detașamentele de lucru exterioare și veniți în țară în concedii încercau prin toate mijloacele posibile de a se sustrage prestării muncii obligatorii, unele din acestea fiind
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
arată că el înseamnă numai un punct de plecare într-o lucrare pe care timpul urmează să o definească și să o desăvârșească. Această profeție s'a împlinit, căci legislațiile ulterioare au adâncit opera începută, chiar mai curând decât toate așteptările. În adevăr, C. La aceeași dată de 9 August 1940, și pe baza principiului că sângele românesc constituie un element principal de așezarea nației și a unității de rasă, s'a publicat Decretul-Lege No. 2651 din 8 August 1940 prin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
timp determinat de trei luni pe an. Aceste zvonuri unite cu pasivitatea și reaua voință a evreilor de a se prezenta la chemările pentru munca obligatorie și la obligațiunile de înscriere în registrele speciale, i-au derutat ei fiind în așteptarea noilor măsuri ce se vor lua. Până la 4 Ianuarie 1942 Cercul nu a primit niciun ordin superior care să prevadă organizarea viitoare a muncii obligatorii pe anul 1942, când M.St.M. prin ord. 70.470/19421027, anexat în copie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
VI-a Transporturi, Biroul 3 Drumuri. 5. Constatările ce s'au făcut din controlarea acestor detașamente sunt următoarele: Încadrarea cu ofițeri și subofițeri este foarte bună. Oamenii au fost găsiți întotdeauna la lucru. Randamentul dat este foarte bun, uneori întrecând așteptările. În legătură cu aceste constatări, socotim că Detașamentele de evrei aduc un folos real în executarea lucrărilor de drumuri 1088. D. O. ȘEFUL SECȚIEI VI-a TRANSPORTURI COLONEL, ss. Lovinescu 1089 I. Lovinescu Șeful Bir. 3 Drumuri Maior, ss. V. Călinescu 1090
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
13 Oct. 19421352, deportările de evrei au fost suspendate 1353. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, ss. Borcescu Șeful Biroului 10 Căpitan, ss. Apostolide I. Apostolide C/H 4/12-9,40 lucr. *) Adnotări: "A/1 Dosar 1"; "5 DECEMBRIE 1942. În așteptare. General ss. Arhip". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3009, f. 31. Documentul nr. 352 Nr. 923.689 CABINETUL MILITAR al Conducătorului Statului Am onoare a raporta Domnului MAREȘAL ION ANTONESCU, conducătorul Statului, următoarele: Marele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unul să rămână la M.St. Major, iar câte un exemplar să fie trimis de către M.St. Major Corpurilor și Cercurilor teritoriale respective. SUBȘEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL, I. ARHIP Șeful Secției I-a Colonel, E. Borcescu *) Adnotări: "Din Oficiu"; "Așteptare Dosar 1"; "A No. 1 volumul 1". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3009, f. 38. Documentul nr. 368 MARELE STAT MAJOR SECȚIA V-a Nr. 436.695 din 18 Feb. 19431405 MARELE STAT MAJOR
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a. Se va prezenta Domnului General Șef al Marelui Stat Major. Sunt de acord cu excepția folosirii evreilor în armată înainte de a eși hotărârea Guvernului în privința repunerei lor în drepturile legale avute înainte de 1940. General ss. Mardari"; "3.IX.1944 În așteptare până la apariția în Monitorul Oficial a abolirei legei asupra Statutului evreilor. General Adjutant ss. Mihail 1676"; "14.IX.1944 Aprob. General Adjutant ss. Mihail". COMUNICAT 1. Cu începere dela 30 August 1944, toate detașamentele de evrei locale, exterioare și cele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru același grup de subiecți, astfel încît influența pozițiilor subiective ale acestora asupra datelor s. fie redusă. Sugestii de teme: „Caracteristici ale climatului educațional în clasa de elevi”; „Locul și ponderea activităților în echipă în timpul orelor de curs”; „Diferențe în așteptările profesorilor în ceea ce privește succesul școlar al fetelor și băieților”; „Strategiile de persuadare a colegilor utilizate de managerii instituțiilor educaționale”. Studiul de caz constă în investigarea intensivă, în detaliu a unei persoane, a unui eveniment, a unei instituții sau a unei comunități
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
opinie încearcă să surprindă poziția subiectului în raport cu situații, evenimente sau fenomene reale sau ipotetice, din universuri temporale diferite (trecute, prezente sau viitoare). Conform unor clasificări, în această categorie sînt incluse și acele întrebări care își propun să surprindă atitudini, credințe, așteptări ale subiecților, dar considerăm că acest sens este prea larg. Întrebările de cunoștințe incluse în chestionare nu au un scop evaluativ, ci permit caracterizarea unei persoane anchetate. Întrebările de control sau „itemii de minciună” nu conduc la achiziția unor informații
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
posibilitatea cercetătorului de a spori obiectivitatea cercetării, mai ridicată în cazul experimentului decît al altor metode, precum și posibilitatea de a verifica datele experimentale prin replicare (posibilă datorită caracterului riguros al metodei). Limitele experimentului sînt asociate riscurilor enumerate și descrise anterior (așteptările subiecților și ale experi mentatorului; slaba reprezentativitate a eșantionului; validitatea ecologică scăzută; distorsiunea datelor datorită instrumentelor de măsurare, aplicărilor repetate, pierderii de subiecți și regresiei statistice etc.). Pe lîngă toate acestea, experimentul poate conduce la depersonalizarea subiecților și de aceea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
anxiogene pentru copil și care pot produce comportamente verbale neconvenționale Exemplu: un copil manifestă o creștere considerabilă a comportamentelor verbale neconvenționale În timpul orei de gimnastică, posibil din cauza faptului că aceasta se desfășoară Într-un mediu mai puțin structurat și cu așteptări neclare. Folosirea strategiilor de suport vizual cum ar fi programul vizual al orei de gimnastică, marginile trasate cu creta etc pot crește gradul de Înțelegere a mediului și, astfel, să reducă nivelul de stres/anxietate. Efectul poate fi o scădere
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
Copilul va fi Încurajat «să joace» un anumit personaj, la Început unul care are cât mai multe trăsături repetitive, cum ar fi Lupul Mare și Rău din povestea «Cei trei purceluși». Folosind această strategie copilul Învață deprinderi de conversație prin așteptarea rândului, printr-o Înțelegere ușoară și În cadrul unei activități Înalt motivatoare vizual. Încurajarea repetării jocului: jucăriile, ca de exemplu case de jucărie, ferme de jucărie, aeroporturi de jucărie etc. pot fi folosite pentru a pune În scenă interacțiuni sociale. Inițial
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
Washington / 315 Congresul și Moscova / 318 Capitolul XII. Corelații greșite: Amendamentul Jackson-Vanik / 321 Politica externă multilaterală a României / 321 Proiectul legii de reformă comercială din 1973 / 324 Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România / 329 Amendamentul Jackson / 332 Ceaușescu în așteptarea unei invitații la Washington / 335 Congresul, comerțul și Războiul din Yom Kippur / 336 Ceaușescu vizitează Washingtonul / 339 Proiectul Legii reformei comerciale, de la Camera Reprezentanților la Senat / 343 Washington și București, 1974 / 347 Președintele Ford și proiectul Legii reformei comerciale / 352
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de 50 milioane de dolari și apoi prin tratative între București și Chase National Bank564. El avea să restituie împrumutul prin exporturi substanțiale de produse alimentare excedentare către Occident 565. Foametea luase sfîrșit și recolta anului 1947 a întrecut orice așteptări 566. Malaxa a ridicat și problema altor achiziții, precum cumpărarea de țevi pentru o conductă de gaz Ploiești-București. El a încheiat cu o "pledoarie pătimașă", prin care ruga America să ajute România să-și rezolve problemele. Și cea mai importantă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]