30,280 matches
-
la Pesta, următoarea telegramă: Șeful stației telegrafice din Predeal, Iuliu Filipescu, s-a arătat circumspect, a oprit cele două telegrame și a anunțat guvernul de la București. Îndată ce a aflat despre „rebeliune”, guvernul condus de Manolache Costache Epureanu a trecut la arestarea suspecților, în frunte cu Eugeniu Carada, Ion C. Brătianu și generalul Nicolae Golescu. La Ploiești, armata a ridicat în noaptea de 8/9 august „peste 400 de cetățeni de la locuințele lor pentru a-i arunca în închisoare”. Neputând organiza rezistența
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
contribuit la alimentarea neliniștilor. Wilhelm de Orania a fost "stadhouder" al provinciilor Olanda, Zeelanda și Utrecht și marchiz de Antwerp; a fost și cel mai influet nobil din "Staten-Generaal" care a semnat petiția. După venirea lui Alba, pentru a evita arestarea, așa cum s-a întâmplat cu Egmont și Horne, a plecat din Imperiul Burgund și s-a stabilit în posesiunile conduse de tatăl soției lui — Contele Elector de Saxonia. Toate proprietățile și titlurile sale din Țările de Jos au fost confiscate
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
(n. 10 septembrie 1911, Sărățel, Bistrița-Năsăud - d. 31 ianuarie 1992, Cluj) a fost episcop titular de Cantanus. De facto a condus Eparhia de Cluj-Gherla după arestarea episcopului Iuliu Hossu și până la numirea noului episcop de Cluj-Gherla în persoana arhiepiscopului George Guțiu. s-a născut la data de 10 septembrie 1911, în comuna Sărățel, aflată pe atunci în comitatul Bistrița-Năsăud, din părinții Ioan, învățător și Maria, născută
Ioan Cherteș () [Corola-website/Science/305257_a_306586]
-
fost transferat la Penitenciarul din Sighetu Marmației, unde episcopul Ioan Cherteș rămâne până în aprilie 1955, când e readus la Securitatea din Cluj și, de acolo, la 30 iulie 1955, este eliberat. După această primă eliberare, intervenită la 6 ani de la arestare și detenție în închisoare, fără judecată, s-a așezat în comuna Chiraleș (județul Bistrița-Năsăud), unde locuia sora sa Ana, căsătorită cu profesorul Vasile Țărmure, fost și el până în anul 1948 preot de enorie, reprofilat după ilegalizarea Bisericii. La 12 august
Ioan Cherteș () [Corola-website/Science/305257_a_306586]
-
ultima suflare, dar majoritatea sunt luați în viață și intră pe mâinile justiției sovietice. Mișcarea de rezistență se ridică din propria-i cenușă Trec câteva luni până când Ion Ganea și Ion Borș, care au scăpat că printr-o minune de arestări, reușesc să adune laolaltă frânturile mișcării de rezistență. Oameni din zeci de sate îngroașă rândurile grupării sau sprijină efortul partizanilor rămași, ascunzandu-i la nevoie sau oferindu-le provizii. Armata Neagră încă mai avea un cuvânt de spus. Deportările încuviințate
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
dar și încercările de ștergere a identității românilor de dincolo de Prut au dat naștere unui spirit disident care s-a raspandit că focul sălbatic. Din această cauză nu numai că Armata Neagră a putut să se refacă ca urmare a arestărilor masive din august 1949, dar a reușit să tot crească, chiar mai mult ca în anul precedent. Partizanii îi încurajau pe oamenii de rând să se opună în mod deschis și să nu respecte autoritatea sau legea sovietică, ocrotindu-i
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
îi amenință că îi va omorî dacă vor continua. Nu erau vorbe aruncate în vânt. Pe 6 iulie este ucis președintele sovietului din Flamanzeni în urma unei acțiuni a lui Ion Borș, Teodor Coșcodan, Vasile Plesca, Hariton Celpan și Vladimir Teodorovici. Arestări în masă și desființarea Armatei Negre Vigilenta poliției secrete nu a putut fi înșelată pentru mult timp, partizanii grupării devenind o problemă serioasă, împiedicând în nenumărate rânduri eforturile de comunizare în raioanele de baștină. Se pune la cale o acțiune
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
și închiși, astfel incheindu-se încă un episod din istoria mișcărilor de rezistență românești. Mișcarea de rezistență se ridică din propria-i cenușă Trec câteva luni până când Ion Ganea și Ion Borș, care au scăpat că printr-o minune de arestări, reușesc să adune laolaltă frânturile mișcării de rezistență. Oameni din zeci de sate îngroașă rândurile grupării sau sprijină efortul partizanilor rămași, ascunzandu-i la nevoie sau oferindu-le provizii. Armata Neagră încă mai avea un cuvânt de spus. Povestea lui
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
dintre cei mai buni gospodari din Condratesti. După o încăierare sângeroasă care a avut loc chiar în mijlocul satului cu o unitate a KGB-ului, Andronovici a fost împușcat, locul său fiind preluat de Ion Borș ce a condus formațiunea până la arestarea sa, în vara anului 1950. La acțiunile organizației au participat vreo 50 de luptători, care, cu toată teroarea regimului stalinist, s-au bucurat permanent de susținerea largă a consătenilor. Cei aproape 50 de membri ai Armatei Negre, care își ziceau
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
scop. În cele mai dese cazuri, promiteau trădătorilor sume enorme de bani, însă după ce aceștia își denunțau camarazii, se alegeau și ei cu ani buni de pușcărie. Jertfă Elizavetei Din fericire, Simion Mărgărint din Boghenii Vechi, acelasi raion, în momentul arestării camarazilor săi, se află la iubita să din Sinesti, Elizaveta Vartosu. În plus, în timpul interogatoriului, camarazii săi au mărturisit kaghebistilor că l-au omorât, aratandu-le drept proba un mormânt al unui președinte de colhoz din pădurea din apropierea Sinestilor. Datorită
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
Dumitru Miron, fiul acestuia era președinte de soviet sătesc, într-o seară, l-a observat pe Simion Mărgărint în casa vecinei, după care l-a anunțat imediat pe fiu-sau. Președintele, la rândul său, a anunțat imediat miliția. „A urmat arestarea. Au fost mobilizați o duzină de milițieni, câini. Unul dintre milițieni a avut curajul să intre în ascunziș și a nimerit în brațele moșului. Colegii săi îl trăgeau de picioare afară, iar moș Simion îl trăgea de gât la el
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
când colectivitatea evreilor din Palestina a ajuns în relații de ostilitate cu puterea mandatară britanică, pusă pe compromisuri greu de acceptat față de partea arabă, britanicii au procedat la masive acțiuni polițienești, de percheziții în căutare de arme și au efectuat arestări în masă. La 29 iunie 1946, în așa numita „Duminică neagră”, au fost arestați numeroși conducători ai evreilor, între care cel cu poziția cea mai însemnată a fost Moșe Șertok. A fost deținut vreme de patru luni la închisoarea Latrun
Moșe Șaret () [Corola-website/Science/305277_a_306606]
-
primul rând organizația Hagana a dezlănțuit așa numita operație a „Sezonului” - o prigoană împotriva membrilor Irgunului care nu recunoștea autoritatea conducerii evreiești. Beghin a dat fără echivoc ordinul: „Nu va fi război între frați!”. El a interzis represaliile violente la arestările și detențiile provocate de colaborarea unora dintre evrei cu britanicii, și a impus linia „reținerii”. Execuția de membri ai Irgunului de către britanici a fost privită de Beghin cu gravitate. În iulie 1947 după citirea sentinței de condamnare la moarte a
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
o patrulă germană de frontieră (Grenzschutz) a zece civili la mina din Mysłowice ("Myslowitzer Grube") pe 15 august 1919, în timpul unei greve generale a 140.000 de muncitori a dus la proteste ale polonezilor, iar, în cele din urmă, după arestarea a câtorva lideri polonezi, la izbucnirea primei insurecție poloneze din Silezia Superioară aflată sub controlul german. 21.000 de soldați germani, (ajutați în scurtă vreme de 40.000 de rezerviști), au înăbușit rapid rebeliunea. A urmat represiunile germane, circa 2
Insurecțiile din Silezia () [Corola-website/Science/305386_a_306715]
-
regele spaniol s-a aflat, împreună cu împăratul Reich-ului, Carol Quintul, în război cu regele francez Francisc I.. Ținta conflictului era nordul Italiei. Încercând inițial să rămână neutru, totuși cu timpul s-a apropiat de tabăra nemților. În 1526 însă, după arestarea regelui Francisc, a întrerupt alianța cu Carol Quintul, aderând Ligii de la Cognac. Ca urmare, în anul 1527 trupele imperiale au cucerit și prădat Roma ("Asediul Romei", "Sacco di Roma"). Clement al VII-lea, la rândul lui, s-a refugiat atunci
Papa Clement al VII-lea () [Corola-website/Science/305439_a_306768]
-
VII-lea, la rândul lui, s-a refugiat atunci prin "Pasajul Borgo" în Castelul Sant'Angelo care a fost asediat de adversarii lui un timp îndelungat. Fiind amenințat și cu asasinarea Catarinei de´Medici, s-a predat până la urmă. După arestarea papei, toată familia de Medici a fost izgonită din Florența. În data de 29 iunie 1529 Clement al VII-lea a încheiat cu împăratul Carol Quintul Pacea de la Barcelona. Așa cum clanul de´Medici a primit înapoi Florența, așa și papa
Papa Clement al VII-lea () [Corola-website/Science/305439_a_306768]
-
cu marea manifestație din noiembrie 1947), simbolul rezistenței la comunizare în acea tragică perioadă din istoria României. In urma activității sale politice, a fost persecutat politic de către regimul comunist, fiind obligat să fugă de acasă pentru a se salva de la arestare și deportare în Gulagul comunist. A fost obligat să stea ascuns sub diverse identități în București mai bine de 10 ani, pentru a evita arestarea. Familia sa a fost evacuată din casa ce o deținea în Târgoviște. Termenul de evacuare
Constantin Andreescu () [Corola-website/Science/305463_a_306792]
-
politic de către regimul comunist, fiind obligat să fugă de acasă pentru a se salva de la arestare și deportare în Gulagul comunist. A fost obligat să stea ascuns sub diverse identități în București mai bine de 10 ani, pentru a evita arestarea. Familia sa a fost evacuată din casa ce o deținea în Târgoviște. Termenul de evacuare a fost de 24 de ore, nepermițându-se decât umplerea unei valize de mână cu lenjerie. În perioada interbelică, precum și în perioada 1944-1947 a coordonat
Constantin Andreescu () [Corola-website/Science/305463_a_306792]
-
serioasă îndreptată împotriva orânduirii socialiste care necesită o pedeapsă pe măsură. Începe astfel prigoana sistematică împotriva homosexualilor, cu precădere în rândul elitelor, deoarece sistemul comunist considera că nu pot exista homosexuali în rândul clasei muncitorești: razii, delațiuni sistematice, dosare speciale, arestări și condamnări între unu și cinci ani de zile. Această atmosferă de teroare a făcut ca personalitățile intelectuale homosexuale din România să constituie o minoritate aproape invizibilă, aflată sub continua amenințare a sistemului comunist. După 1989-1990, Articolul 200 a rămas
Drepturi LGBT în România () [Corola-website/Science/303420_a_304749]
-
1947, prin care a proclamat Republica Populară Română. Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944. În anul 1990, după revoluția anticomunistă din 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 22 decembrie drept sărbătoare națională a României. Pe fondul
Ziua națională a României () [Corola-website/Science/303454_a_304783]
-
etnică germană în lagărele de muncă din URSS. În locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici. În 29 decembrie 1944 s-a înființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor întreprinderi timișorene. Se declanșează de acum un val de epurări, arestări și o violentă propagandă de "demascare" a celor cunoscuți pentru convingerile lor democratice, propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau "marele prieten de la răsărit" ca salvator al României. Prin Decretul Lege 1640/1945 numeroși timișoreni (bărbați între
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
Mare și Râul Mic, pentru a sta de vorbă și a mobiliza oamenii pentru acțiune politică. În această perioadă, în urma informărilor venite din partea unor funcționari unguri din zonă, Iancu a fost catalogat de către guvern drept „primejdios” și s-a ordonat arestarea lui. Invitat la Târgu Mureș de președintele Tablei regești, Iancu a plecat spre acest oraș. Scapă de arestare deoarece guvernul nu emisese ordinul de arestare. Nu același lucru se va întâmpla cu tânărul avocat din Cluj, Florian Micaș, care va
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
perioadă, în urma informărilor venite din partea unor funcționari unguri din zonă, Iancu a fost catalogat de către guvern drept „primejdios” și s-a ordonat arestarea lui. Invitat la Târgu Mureș de președintele Tablei regești, Iancu a plecat spre acest oraș. Scapă de arestare deoarece guvernul nu emisese ordinul de arestare. Nu același lucru se va întâmpla cu tânărul avocat din Cluj, Florian Micaș, care va fi arestat câteva zile mai târziu. După discuția cu președintele Curții de Apel, Iancu s-a întors urgent
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
unguri din zonă, Iancu a fost catalogat de către guvern drept „primejdios” și s-a ordonat arestarea lui. Invitat la Târgu Mureș de președintele Tablei regești, Iancu a plecat spre acest oraș. Scapă de arestare deoarece guvernul nu emisese ordinul de arestare. Nu același lucru se va întâmpla cu tânărul avocat din Cluj, Florian Micaș, care va fi arestat câteva zile mai târziu. După discuția cu președintele Curții de Apel, Iancu s-a întors urgent spre casă, făcând pe drum un singur
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
făcut. La 15 decembrie 1849 Avram Iancu a fost arestat de soldați austrieci la târgul de la Hălmagiu. Sub presiunea românilor, care se aflau în număr mare în acea zi la târg, soldații au fost obligați să îl elibereze, pretinzând că arestarea s-a făcut din greșeală. În februarie 1850, Avram Iancu a plecat la Viena, unde se strângea o nouă delegație românească care dorea să ceară drepturi pentru românii din Transilvania. El a trecut prin Beiuș, ajungând la 6 februarie la
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]