30,776 matches
-
cărei resurse militare au fost subestimate. În concluzie, războiul a fost provocat de invazia nedorită a armatei elene de ocupație. Unul dintre motivele invocate de guvernul elen pentru lansarea expediției din Asia Mică era acelă că exista o importantă comunitate ortodoxă vorbitoare de limbă greacă care locuia în Anatolia și care avea nevoie de protecție. Grecii locuiau în Asia Mică încă din antichitate, iar, mai înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, cam 2,5 milionane de greci locuiau în Imperiul Otoman. Pretențiile Atenei conform
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
a doua zi după semnarea actului de către greci. Armistițiul a fost urmat de Tratatul de la Lausanne. Printre prevederile importante ale acestui tratat s-a aflat și aceea a schimburilor de populație dintre Grecia și Turcia. Peste un milion de creștini ortodocși au părăsit Turcia. Cei mai mulți dintre ei au fost colonizați în Attica și în teritoriile incorporate de curând în statul elen, Macedonia și Tracia Apuseană. În schimb, aproximativ 500.000 de musulmani au părăsit teritoriul Greciei. Grecii au fost ajutați în
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
Elenă]], a colapsului acesteia și a instaurării [[Regimul Metaxas|regimului dictatorial]] al lui [[Ioannis Metaxas]] în 1936. Dușmănia dintre regaliști și liberali s-a răspândit și în rândul diasporei elene, comunitățile elene din străinătate, organizate de multe ori în parohii ortodoxe concurente, favorizând una sau alta dintre partide. În unele cazuri, animozitatea și neîncrederea dintre parohii a supraviețuit până în zile noastre, la mulți ani după ce neînțelegerile politice au dispărut. [[Categorie:Istoria Greciei]] [[Categorie:Politica Greciei]]
Schisma Națională () [Corola-website/Science/320749_a_322078]
-
s-a transportat în Cornești și nu se mai știe nimic de ea, iar din a treia parte s-a construit o șură cu grajd în Călinești (folosită pentru foarte scurt timp). Din inițiativa și prin acțiunea instituțiilor locale (Parohia Ortodoxă, Asociația culturală „Tiberiu Utan”, Școala generală) această a treia parte din biserică a fost readusă și ridicată în curtea parohială, ca o reparație istorică și morală, în anul 2005, an în care s-a resfințit biserica de zid și s-
Biserica de lemn din Văleni, Maramureș () [Corola-website/Science/321510_a_322839]
-
Biserica „Sf. Voievozi Mihail și Gavriil” din Pașcani este un lăcaș de cult ortodox ctitorit în anul 1664 de către vistiernicul Iordache Cantacuzino. Ea se află pe Aleea Parcului nr. 5 (anterior Str. Ștefan cel Mare nr. 102), în centrul orașului Pașcani (județul Iași). Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Pașcani a fost inclusă
Biserica Sfinții Voievozi din Pașcani () [Corola-website/Science/321518_a_322847]
-
importantă pentru cea mai mare parte a lumii occidentale și este larg observată ca o sărbătoare totală sau parțială, în anticiparea Crăciunului. În cultura occidentală, este aniversat pe 24 decembrie. Cu toate acestea biserica Coptă, Sârbă, Rusă, Macedoneană și Biserica Ortodoxă Georgiană, precum și Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, folosesc Calendarul iulian, care este în acest moment cu 13 zile în urma Calendarului gregorian, așa că pentru adepții acestor Biserici, Ajunul Crăciunului coincide cu 6 ianuarie a următorului an în calendarul gregorian. La sfârșitul celui
Ajunul Crăciunului () [Corola-website/Science/321609_a_322938]
-
mare parte a lumii occidentale și este larg observată ca o sărbătoare totală sau parțială, în anticiparea Crăciunului. În cultura occidentală, este aniversat pe 24 decembrie. Cu toate acestea biserica Coptă, Sârbă, Rusă, Macedoneană și Biserica Ortodoxă Georgiană, precum și Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, folosesc Calendarul iulian, care este în acest moment cu 13 zile în urma Calendarului gregorian, așa că pentru adepții acestor Biserici, Ajunul Crăciunului coincide cu 6 ianuarie a următorului an în calendarul gregorian. La sfârșitul celui de-al Doilea Război
Ajunul Crăciunului () [Corola-website/Science/321609_a_322938]
-
a fost executat de arhitectul vienez Veisman. Pentru construcția ei boierul Panait a invitat din Galiția 300 de negustori armeni, intenționând să facă o biserică catolică dar negustorii armeni nu au venit și atunci ea a fost sfințită ca una ortodoxă. Unul din pictorii care au zugrăvit biserica a fost originar din Bălți - Austafiu. El a pictat iconostasul și o parte din cupole. Aptitudinile sale au fost observate de Potiomkin de Tavria, care la trimis la Academia de Arte din Viena
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
drumurile satului, clopotele bisericii putând anunța eventuale pericole ce s-ar fi abătut asupra satului. Remarcăm faptul că dealul respectiv este situat la un loc relativ greu accesibil, iar dacă avem în vedere faptul că secole de-a rândul biserica ortodoxă a fost prigonită de diverșii năvălitori sau stăpânitori (amintim aici doar pe generalul Bukow, care a dărâmat cu tunurile sute de biserici ortodoxe), atunci ipoteza situării bisericii în Podeiul Bogatului este cât se poate de credibilă. Informațiile provenite de la cei
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
un loc relativ greu accesibil, iar dacă avem în vedere faptul că secole de-a rândul biserica ortodoxă a fost prigonită de diverșii năvălitori sau stăpânitori (amintim aici doar pe generalul Bukow, care a dărâmat cu tunurile sute de biserici ortodoxe), atunci ipoteza situării bisericii în Podeiul Bogatului este cât se poate de credibilă. Informațiile provenite de la cei mentionați mai sus ne spun că o furtună puternică a deteriorat acoperișul și turnul bisericii. Un gospodar al satului, împreună cu cei patru feciori
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
census quinquagesimales de Bare) atestă că satul era românesc. De altfel, în două documente datate cu șapte ani mai târziu (în 1468) se precizează în chiar denumirea localității caracterul ei etnic românesc: Olah Baree/Olah Bare - Bărăiul Românesc. Despre biserica ortodoxă românească din Bărăi de până la sfârșitul veacului al XVII-lea nu avem date deocamdată. Există însă documente care atestă trecerea comunității ortodoxe din Bărăi la grecocatolicism în primele decenii ale secolului al XVIII-lea. În anul 1733, în conscripția ordonată
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
se precizează în chiar denumirea localității caracterul ei etnic românesc: Olah Baree/Olah Bare - Bărăiul Românesc. Despre biserica ortodoxă românească din Bărăi de până la sfârșitul veacului al XVII-lea nu avem date deocamdată. Există însă documente care atestă trecerea comunității ortodoxe din Bărăi la grecocatolicism în primele decenii ale secolului al XVIII-lea. În anul 1733, în conscripția ordonată de episcopul Ioan Inochentie Micu Klein, în Bărăi (scris românește: Barei), sat pur românesc (Purus Val[achicus]) erau doi preoți uniți: popa
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
de 14 care de fân. Biserica aparținea protopopiatului Jucu. În 1750 încă biserica era greco-catolică la care slujea un preot unit. Conscripția ordonată de generalul austriac Bucow consemnează în Bărăi: 1 preot unit, dar fără nici o familie greco-catolică, 1 preot ortodox, cu 60 de familii ortodoxe, o biserică ortodoxă (unită nu era), o casă parohială și averea bisericii de 24 cable arabile și de 4 care fânaț. În 1816, toponimele românești din sat amintesc de biserica românească din Bărăi: În Tăul
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
Biserica aparținea protopopiatului Jucu. În 1750 încă biserica era greco-catolică la care slujea un preot unit. Conscripția ordonată de generalul austriac Bucow consemnează în Bărăi: 1 preot unit, dar fără nici o familie greco-catolică, 1 preot ortodox, cu 60 de familii ortodoxe, o biserică ortodoxă (unită nu era), o casă parohială și averea bisericii de 24 cable arabile și de 4 care fânaț. În 1816, toponimele românești din sat amintesc de biserica românească din Bărăi: În Tăul Bisericii, Țintirimul Romănesc, sau se
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
Jucu. În 1750 încă biserica era greco-catolică la care slujea un preot unit. Conscripția ordonată de generalul austriac Bucow consemnează în Bărăi: 1 preot unit, dar fără nici o familie greco-catolică, 1 preot ortodox, cu 60 de familii ortodoxe, o biserică ortodoxă (unită nu era), o casă parohială și averea bisericii de 24 cable arabile și de 4 care fânaț. În 1816, toponimele românești din sat amintesc de biserica românească din Bărăi: În Tăul Bisericii, Țintirimul Romănesc, sau se pomenește de averea
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
10 octombrie, și au ajuns în sat la 6 dimineața, dupa un marș fără oprire. Aflând de sosirea armatei ungurești, sătenii au tras clopotele în dungă și s-au repezit asupra inamicilor cu lănci, coase și topoare. Din șura preotului ortodox s-a tras asupra soldaților cu foc de armă. Au tras și soldații și au căzut “vreo opt din mulți”, din rândul românilor. Dintre soldați, un caporal este împușcat în cap și un soldat este rănit la mâini cu o
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
l-a smuls de la un soldat. Cei doi comandanți români sunt arestați, deși românii încercau să-i elibereze. Se cunoaște că cei doi au fost executați prin spânzurare la marginea dinspre Someșeni a Clujului. Biserica din Bărăi rămâne în continuare ortodoxă, fiind una din insulele de acest rit românesc din Câmpia Ardealului, unde, până la 1948, majoritatea satelor erau greco-catolice. La 1850, de exemplu, toți locuitorii erau ortodocși (511 erau români și 37 țigani). Dintr-un raport din 1867 aflăm despre starea
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
prin spânzurare la marginea dinspre Someșeni a Clujului. Biserica din Bărăi rămâne în continuare ortodoxă, fiind una din insulele de acest rit românesc din Câmpia Ardealului, unde, până la 1948, majoritatea satelor erau greco-catolice. La 1850, de exemplu, toți locuitorii erau ortodocși (511 erau români și 37 țigani). Dintr-un raport din 1867 aflăm despre starea jalnică a clădirii școlii. În document se arată că „în parohia Barei este Casa de școală edificată din pământ, ca în câmpia [Ardealului], însă prin vărsarea
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
(n. 3 iulie 1986, Bistrița) este un tânăr teolog, istoric și scriitor român. A absolvit Colegiul Național Liviu Rebreanu din Bistrița în anul 2005. A urmat și absolvit cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea Teologie Pastorală (promoția 2009) cu teza de licență ,"Tănase Todoran martir al neamului și Bisericii noastre"“ precum și cele ale Facultății de Istorie și Filosofie, specializarea Istorie (promoția 2011) în cadrul aceleiași universități, susținând o teză
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
de Istorie și Filosofie, specializarea Istorie (promoția 2011) în cadrul aceleiași universități, susținând o teză intitulată ,"Reflecții teologice asupra secularizării în Transilvania în prima parte a secolului XX"”. A urmat și absolvit de asemenea cursurile de Master ale Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea ,Ortodoxie românească și viață liturgică”, promoția 2011. Actualmente este doctorand în cadrul Universității ,Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca unde sub coordonarea Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandru Moraru pregătește o teză despre "Raporturile dintre Biserica Ortodoxă Română și Casa
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea ,Ortodoxie românească și viață liturgică”, promoția 2011. Actualmente este doctorand în cadrul Universității ,Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca unde sub coordonarea Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandru Moraru pregătește o teză despre "Raporturile dintre Biserica Ortodoxă Română și Casa Regală a României între anii 1918-1947". Pe parcursul studiilor liceale a participat la numeroase olimpiade și concursuri școlare remarcându-se prin rezultatele obținute. A primit ca recunoaștere a rezultatelor excepționale Bursa de Merit din partea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud între
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
VI-a a obținut Marele premiu ,Gheorghe Arvunescu” iar la ediția a VII- a a obtinut Premiul I la secțiunea Sociologie, inițiată de doamna Stela Rusu (KOLN). În anul 2008 a publicat teza de licență susținută la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, rezultând volumul Tănase Todoran martir al neamului și Bisericii noastre, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2008, ISBN 978-973-757-125-0. A participat la numeroase festivaluri și concursuri literare din străinătate obținând o serie de premii și distincții: ● Locul III
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
o ceremonie romano-catolică la care a participat și dictatorul italian Benito Mussolini. Bulgarii au considerat că este o partidă bună, în parte din cauza originii slave a mamei ei. O a doua ceremonie a avut loc la Sofia, Bulgaria, o ceremonie ortodoxă, ceea ce a auds-o în conflict cu Biserica Romano catolică. Giovanna a adoptat versiunea bulgară a numelui ei, Ioana. Ea și Boris au avut doi copii: Marie-Louise a Bulgariei, născută în ianuarie 1933 și viitorul Simeon al II-lea al Bulgariei
Giovanna a Italiei () [Corola-website/Science/321723_a_323052]
-
Biserica “Sfinții Voievozi” din Tupilați este o biserică ortodoxă care se află în satul Tupilați din județul Neamț și care a fost construită în anul 1811 de către boierul Ștefan Catargiu (1789-1866), mare logofăt și caimacam al Principatului Moldovei. Biserica “Sf. Voievozi” se află pe "Lista monumentelor istorice din județul
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
Biserica "Sfântul Dumitru" din Gâdinți este o biserică ortodoxă construită, între anii 1806-1812, de către marele vornic Dimitrie (Emanoil) Bogdan (+1820) și soția sa, Georgeta, în satul Gâdinți din județul Neamț. Ea se află la o distanță de aproximativ 5 km est de municipiul Roman, fiind localizată în cimitirul satului
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]