30,037 matches
-
zone care au fost anexate la statul nazist), ca și Lituania, dar prevederile pactului au fost schimbate mai târziu, alocând Lituania sferei sovietice de interes, în schimbul unor rectificări teritoriale favorabile germanilor în Polonia. Toate aceste anexări expansioniste au dus la suferințe uriașe și mari pierderi de vieți omenești în țările care au fost ocupate și împărțite de cele două dictaturi,germană și sovietică. Pactul Molotov-Ribbentrop a fost piatra fundamentală a relațiilor sovieto-germane până în iunie 1941, când Hitler, după ce a înfrânt Franța
Viaceslav Molotov () [Corola-website/Science/299709_a_301038]
-
etica aristoteliană se recunoștea locul pasiunilor în natura umană, urmând ca acestea să fie reprimate prin rațiune, stoicii cer anihilarea pasiunilor, mergând până la ascetism ("„askesis”"), pentru că virtutea reprezintă unica fericire. A fi virtuos, înseamnă a fi indiferent la durere și suferință ("„apatheia”") și, în același timp, doritor de cunoaștere. De aici importanța acordată științei, fizicei, logicei, pentru că ele reprezintă bazele moralității, rădăcinile oricărei virtuți. Omul înțelept este sinonim cu om bun. Nefericirea și răutățile lumii sunt rezultatele ignoranței. De aici recomandarea
Stoicism () [Corola-website/Science/299711_a_301040]
-
nemuririi - prin unitatea primordială, starea care preceda, de fapt, însăși creația. Și astfel, prin întoarcerea la origini, se pot anula efectele timpului - ale timpului scurs și se poate reîncepe viața. Filosofiile, tehnicile ascetice și contemplative indiene urmăresc vindecarea omului de suferința vieții în timp, de legea Karmei adică, aceea care impune transmigrațiunile - veșnica reîntoarcere la viață, la suferință. A ieși de sub „jugul“ legii Karmei înseamnă, în fond, a te vindeca, a avea acces la nemurire. Pentru homo religiosus, esențialul, care precedă
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
se pot anula efectele timpului - ale timpului scurs și se poate reîncepe viața. Filosofiile, tehnicile ascetice și contemplative indiene urmăresc vindecarea omului de suferința vieții în timp, de legea Karmei adică, aceea care impune transmigrațiunile - veșnica reîntoarcere la viață, la suferință. A ieși de sub „jugul“ legii Karmei înseamnă, în fond, a te vindeca, a avea acces la nemurire. Pentru homo religiosus, esențialul, care precedă existența, a avut loc anterior, într-o istorie primordială. Existența sa reală începe atunci când primește comunicarea acestei
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
fost incluse în volumul "Filozofie și Existență" (1938). Pentru Jaspers, termenul "existență" ("Existenz") desemnează experiența de nedefinit a libertății și posibilității; aceasta reprezintă o experiență care constituie partea autentică a indivizilor care devin conștienți de prezența ei, confruntându-se cu suferința, conflictul, vina, șansa sau moartea.
Karl Jaspers () [Corola-website/Science/299056_a_300385]
-
a Sfinților din Zilele din Urmă) sunt mai cunoscuți sub porecla de Mormoni. Acestea au loc de obicei în viitor, când, se crede că standarde avansate ale științei și tehnologiei vor transforma lumea după standarde utopice; vor elimina moartea și suferința; vor schimba natura umană și condiția umană. Un exemplu notabil este opera scriitorului scoțian Iain M. Bank, "Cultura". O altă viziune este cea pesimistă, în care avansul științific va conduce în mod inevitabil la extincția rasei umane. O asemenea utopie
Utopie () [Corola-website/Science/299134_a_300463]
-
Ei duc rugăciunile noastre la Dumnezeu, ei ocrotesc pe cei drepți: pe Lot, de foc, pe Ilie de Ahab, pe cei trei tineri în cuptorul din Babilon, pe Apostolul Petru de Irod. Ei vestesc faptele mari ale mântuirii: Nașterea Domnului, suferința din Ghetsimani, Învierea Domnului, a doua Lui venire. Îngerii păzitori sfătuiesc de bine pe oameni prin glasul conștiinței: tot ce este în noi bun, curat, luminat, orice gând frumos, orice mișcare bună a inimii, rugăciunea, pocăința, faptele bune, toate acestea
Arhanghelul Mihail () [Corola-website/Science/299139_a_300468]
-
și aeidein- ‘a cânta’, combinate dând ‘cântece ale țapilor’, din care a rezultat ‘tragedie’. Filozoful grec Aristotel arată in capodopera sa "Poetica" faptul că tragedia are ca efect catharsis-ul (purificarea) de milă și frică a publicului datorită sentimentelor și suferințelor personajelor din opera dramatică. Nu toate operele care sunt subsumate categoriei tragice au ca rezultat acest tip de final cathartic, chiar unele dintre ele au deznodământ neutru sau care tinde spre fericit. În orice caz, ce anume constituie o "tragedie
Tragedie () [Corola-website/Science/299183_a_300512]
-
Un val de sentimentalism a fost primul rezultat, ducând la eroi ca Henry Mackenzie "Man of Feeling" (1771). Un al doilea val a urmat, cu eroi mai radicali care nu mai puteau visa la un mediu care să-i înțeleagă. Suferințele tânărului Werther" (1774) de Johann Wolfgang von Goethe "a fost stindardul acestei noi mișcări și a avut ca rezultat un val de compasiune și înțelegere printre cititori gata să-l urmeze pe Werther în sinuciderea lui." Criticii au îmbrățișat noii
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
intelectuală și culturală internațională care sprijină folosirea noilor științe și tehnologii pentru a îmbunătăți abilitățile și aptitudinile mentale și fizice ale oamenilor și a ameliora ceea ce ea vede ca aspecte nedorite și nenecesare ale condiției umane, cum ar fi prostia, suferința, boala, îmbătrânirea și moartea involuntară. Gânditorii transumaniști studiază posibilitățile și consecințele dezvoltării și folosirii în aceste scopuri ale tehnicilor de îmbunătățire umană și ale altor tehnologii în curs de apariție. Pericolele și beneficiile posibile ale noilor tehnologii puternice care s-
Transumanism () [Corola-website/Science/299200_a_300529]
-
traducere proprie: "Evadarea tăcută". "Evadarea tăcută" a fost denumită de Ruxandra Cesereanu „iadul singurătății” pentru că autoarea prezintă cele „3000 de zile singură în închisorile din România”. Perioada singurătății și a torturii îi aduce gânduri de sinucidere, dar reușește să învingă suferința cruntă prin evadare în estetic, folosind diverse instrumente: uitarea de sine, imaginarul, jocul, visul, traduceri, cuvânt, conceperea unor schițe literare (roman, versuri, poveste, piesă de teatru), modelaj, desen. Supraviețuirea autoarei nu ar fi fost posibilă fără aceste metode: „ajunsesem în
Lena Constante () [Corola-website/Science/299206_a_300535]
-
cei doi ani de detenție în închisoare. Lucrarea este redactată în ""prosimetri"" (pasaje de proză întrerupte de "carmina", versuri de diferite măsuri). Tezele principale susținute de Boethius sunt: Preluând teoria augustiniană asupra originii răului, Boethius se întreabă de ce există totuși suferința umană și prosperitatea celor care întorc spatele lui Dumnezeu, aluziile clare fiind îndreptate către lumea decadentă a vremii sale . Deși augustiniană în principiu, cartea lui Boethius este influențată de teme ale gândirii grecești (în unele locuri atribuie răul ignoranței, pentru ca
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
aceasta opera mea n-ar fi atinsă deloc” - spune Filosofia într-un exces de supărare. Cu alte cuvinte, trebuie să înțelegem de aici că Poezia este incompatibilă cu Filosofia. Muzele poeziei au dreptul numai - ca niște femei ușoare - să aline suferințele celor profani. Ele sunt cântărețele soartei, instabile și înșelătoare: „Aceasta este puterea mea, acesta e jocul meu continuu: învârtesc o roată cu cercuri repezi, mă bucur să schimb pe cele de sus jos și pe cele de jos sus. Urcă
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
timpul lecuirii, nu al plânsului”. Ceea ce urmează reprezintă dialectica boethiană a „pregătirii pentru moarte”. „Ieșirea din boală” a lui Boethius înseamnă modificarea atitudinii față de problema morții. „Leacurile” pe care i le pregătește Filosofia nu sunt nici versuri menite a ușura suferința (căci aceasta nu ar însemna decât păstrarea spiritului într-o stare inferioară, aceea în care moartea este înțeleasă ca o catastrofă), nici oblojiri trupești menite a amorți durerea (aceasta ar însemna grăbirea morții dar într-un mod pur trupesc, deci
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
popularității pseudoștiințelor, mai ales în domenii științifice destinate să salveze vieți. Aceste "tratamente alternative" dau speranțe false pacienților în faze terminale și ajung să coste mari sume de bani fără să furnizeze un beneficiu real, tratament sau leac pentru diversele suferințe, ba chiar pot abate pacienții mai puțin bolnavi de la tratamentele care le pot salva viața.
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
O nouă nedreptate. În "L'Aurore" din 12 septembrie, Zola explodează: "„Îmi este groază, [...] simt teroarea absolută a omului care vrea să realizeze imposibilul, fluviile să urce înapoi spre izvoare, pământul să se rostogolească sub soare. Iar ceea ce strig este suferința mărinimoasei și nobilei noastre Franțe, este spaima de vidul în care se prăbușește”". Guvernul decide într-un final să îl grațieze pe Dreyfus, din cauza stării sănătății sale. Ultima luptă pe care Zola o va purta în favoarea lui Alfred Dreyfus a
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
obține însă omogenizarea echipei, care conta cu un lot foarte numeros. În primăvară echipa a ajuns pe locul 10. Distinsul publicist Radu Cosașu, simpatizant al bancarilor, a scris despre această perioadă „"în toți acești ani Progresul m-a întărit prin suferință"”. În campionatul 1983-1984 Progresul a terminat tot pe locul 10, la 15 puncte de lider. Antrenorii Petre Gavrilă-Ion Catană au rămas la cârma echipei, dar fără prea mult succes, și neavând suporterii de partea lor. Instabilitatea de la club e sugerată
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
denumire de Progresul, având ca principal sponsor Banca Națională. Domnul Vlad Soare, viceguvernator pe atunci al Băncii Naționale, preia destinele clubului, iar efectele benefice încep să se vadă imediat. Sunt aduși câțiva jucători de valoare, pentru acoperirea posturilor aflate în suferință. Ca antrenor principal vine Simionaș, cu Dumitru Ștefan secund. Se întocmește un program pe termen lung. Progresul începe bine campionatul, dar returul se anunță oarecum mai dificil, întrucât în lupta pentru primul loc intervine și Gloria CFR Galați, echipă cu
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
prefață, "Dan Puric, un apologet ortodox", semnată de Dan Ciachir, o postfața, "Dan Puric, un foc nestins", semnată de Gheorghe Ceaușu, și conține zece capitole: Matur poteca spre Biserică; Dragostea, mai presus de artă; Sensul vieții, al morții și al suferinței; Zodia supraviețuirii; Demnitate creștină; Cauza și efect; Cele trei priviri; Zece leproși; Cine suntem; Lumină de om și de neam românesc". În 2009 se lansează la editură Lumină Tipo din București, o nouă carte: "Omul Frumos". Actorul și regizorul Dan
Dan Puric () [Corola-website/Science/299931_a_301260]
-
și înlocuit cu Mihnea al III-lea al Munteniei și pribegește prin Polonia și Austria (1662), Brandenburg, Moscova și Suedia (1665), dar fără rezultat. Toți îl părăsesc, și lipsa de mijloace îi aduce mizeria materială. Bolnav, părăsit și aflat în suferință, moare la Stettin în 1668, de unde soția sa îl aduce în țară, presupunându-se că e înmormântat la Mănăstirea Cașin.
Gheorghe Ștefan () [Corola-website/Science/299334_a_300663]
-
tehnica basmului. Dostoievski a creat opere de o imensă putere hipnotică, însuflețite de scene dramatizate (conclavuri) în care personajele, într-o atmosferă înfierbântată sau scandaloasă, se antrenează în dialoguri socratice "à la russe" despre existența lui Dumnezeu, problema răului și suferințele celor inocenți. Tipologia personajelor sale este relativ simplă: creștini umili (prințul Mîșkin, Sonia Marmeladova, Alioșa Karamazov), nihiliști autodistructivi (Svidrigailov, Smerdiakov, Stavroghin, omul din "subterană"), depravați cinici (Feodor Karamazov), intelectuali rebeli (Raskolnikov, Ivan Karamazov). Eroii lui Dostoievski acționează sub impulsul ideilor
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
om. [...] Dostoievski a dezvoltat o nouă știință a omului.» Dostoievski analizează omenirea în integritatea ei. Teme obsedante precum crima, suicidul, nebunia, umilirea, mândria rănită, autodistrugerea, colapsul valorilor familiei se întâlnesc (câteodată chiar la același personaj) cu iubirea, regenerarea spirituală prin suferință, smerenia, solidaritatea față de cei aflați în nevoie. Dostoievski percepe umanismul însă strict prin intermediul religiei creștine. Se distanțează de filozofi precum Ludwig Feuerbach, cel care avansase doctrina unui Om-Dumnezeu (întreaga umanitate) care ar putea să ia locul tradiționalului Dumnezeu-Om. De
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
l-au influențat pe Smerdiakov să îi omoare tatăl, înnebunește. Dintre cei doi, doar Raskolnikov găsește calea mântuirii, fiind impulsionat de Sonia Marmeladova, un suflet nobil al mahalalelor din Sankt Petersburg, să își mărturisească păcatul și să se purifice prin suferință: În universul lui Dostoievski, un loc special este ocupat de copii, ființe pe care scriitorul le consideră superioare prin inocența lor și suferința pe care sunt capabile să o îndure. Într-un capitol din "Frații Karamazov", Ivan își dezlănțuie furia
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
un suflet nobil al mahalalelor din Sankt Petersburg, să își mărturisească păcatul și să se purifice prin suferință: În universul lui Dostoievski, un loc special este ocupat de copii, ființe pe care scriitorul le consideră superioare prin inocența lor și suferința pe care sunt capabile să o îndure. Într-un capitol din "Frații Karamazov", Ivan își dezlănțuie furia asupra unei societăți și a unui Dumnezeu care fac posibilă orice formă de abuz împotriva copiilor. Polenka Marmeladova din "Crimă și pedeapsă", Iliușa
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
condiții mai bune de viață și este tiranizată de Anna Feodorovna, gazda ei, o femeie fără scrupule care-și clădește bunăstarea pe nenorocirea altora. Prin intermediul Annei, Dobroselova îl cunoaște pe Bîkov, un moșier cu caracter respingător, dar foarte bogat. În ciuda suferinței pe care i-o pricinuiește lui Devușkin, fata decide să se căsătorească cu Bîkov și să se salveze astfel de sărăcie. Ultima scrisoare a romanului este un apel disperat al lui Devușkin către Dobroselova să reînnoade relația. Prin acest roman
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]