29,566 matches
-
sintactică a pronumelor și a adjectivelor pronominale reperabile în textele de mai jos: (a) "Nică, dragul mamei! Vezi că tată-tău e dus la coasă, căci se scutură ovăzul cela pe jos; și eu asemene nu-mi văd capul de trebi; tu mai lasă drumurile și stai lângă mămuca, de-i fă țevi și leagănă copilul; c-apoi și eu ți-oi lua de la Fălticeni o pălăriuță cu tăsma ș-o curălușă de cele cu chimeri, știi cole, ca pentru tine
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
zis-o, a și făcut-o! Petru nu zicea nimic de două ori. Fătul meu, Petre! zise împăratul, acuma mai blând și râzând cu amândoi ochii. Eu văd că ție nu-ți iese grija din cap; ți-oi spune dar treaba cu ochii mei. Vezi, ochiul acesta râde de bucurie, când văd că am așa trei feciori ca voi; iar celălalt plânge pentru că mă tem că voi nu veți fi în stare să împărățiți în pace și să apărați țara de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai gras, deoarece stă slănina pe dânsul de o palmă; iară săracul plângea de potopea pământul, gândindu-se ca ce o să spuie el." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (f) "Împăratul avea trei fete: și așa multă grije îi dase trebile împărăției, încât uitase de fete că trebuie să le mărite. Într-una din zile, fata cea mai mare se vorbi cu surorile ei ca să ducă fiecare câte un pepene ales de dânsa la masa împăratului. După ce împăratul se puse la
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fratele. Ție-ți iese unul în cale, iară pe noi nimeni nu ne știe, de unde venim, unde mergem și ce ducem. Da! da! grăi Costan, Florea vorbește bine. Petru clatină o dată... de două ori din cap și spuse fraților săi treaba cu năframa. Frații cei doi văzură acuma că pentru Petru nu este decât o moarte." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (e) " Atunci fetei i se făcu milă și, luând cățelușa, o spălă și-o griji foarte bine. Apoi o lăsă acolo
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-mă și curăță-mă de omizi, că ți-oi prinde și eu bine vrodată!" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (f) "A fost odată ce-au fost; a fost un om și-o femeie, bărbat și muiere, oameni de treabă, el bun și ea cuminte, încât li se dusese vestea că trăiesc bine și toți se bucurau când treceau pe la casa lor. Niciodată el nu zicea ba când ea zicea da, dar nici ea nu ieșea din voile lui, și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sunt cel mai mare dintre frați; de aceea te rog să-mi dai bani de cheltuială, straie de primeneală, arme și cal de călărie, ca să și pornesc, fără zăbavă." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (d) "Toate ca toate însă, dar treaba s-a-ngroșat când au ajuns acasă. Copiii aceia, așa cum i-a lăsat Dumnezeu, văzându-se fără de tată, numai cu biata lor de mamă, își făceau de cap: unul se târa pe jos, altul se dădea peste cap, iar altul se cobora
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
repede,/ pentru că era grăbit. * pronume relativ: A întârziat/ din cauza cui i-a dat ceasul cu o oră în urmă. * adjectiv pronominal relativ: A întârziat/ din ce motive știai deja. * pronume nehotărât: Poate fi sancționat/ din cauza oricui nu-și face bine treaba. * adjectiv pronominal nehotărât: Poate fi sancționat/ din cauza oricărui coleg nu-și face bine treaba. * adverb relativ: Cum nu fost invitat/, nu s-a prezentat la întâlnire. C. CIRC. DE SCOP complement circumstanțial de scop propoziție subordonată circumstanțială de scop/finală
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu o oră în urmă. * adjectiv pronominal relativ: A întârziat/ din ce motive știai deja. * pronume nehotărât: Poate fi sancționat/ din cauza oricui nu-și face bine treaba. * adjectiv pronominal nehotărât: Poate fi sancționat/ din cauza oricărui coleg nu-și face bine treaba. * adverb relativ: Cum nu fost invitat/, nu s-a prezentat la întâlnire. C. CIRC. DE SCOP complement circumstanțial de scop propoziție subordonată circumstanțială de scop/finală Termeni regenți regent de tip verbal: * verb: Se pregătește pentru cules. * interjecție: El lipa-lipa
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
rece/, cum nu-ți imaginezi. Aplicații Unități sintactice Indicați părțile de propoziție principale și părțile de propoziție secundare din textele de mai jos și precizați prin ce părți de vorbire sunt realizate: (a) " Apoi capra iese și se duce în treaba ei. Iar iezii închid ușa după dânsa și trag zăvorul. Dar vorba veche: Păreții au urechi și fereștile ochi". Un dușman de lup ș-apoi știți care? chiar cumătrul caprei, care de mult pândea vreme cu prilej ca să pape iezii
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
spuză de vițelușe, toate flămânde, toate pornite din fire să se facă vițele, juninci și vaci în cele din urmă." (Ioan Slavici, Păcală în satul lui) (b) "Adesea ieșea Aleodor la vânătoare ca să-și petreacă ceasurile ce-i prisosea de la trebile împărăției. El ținea minte ce-i spusese tătâne-său și se silea să-i păzească cuvintele cu sfințenie." (Petre Ispirescu, Aleodor Împărat) (c) " Se vede că ce-a orânduit D-zeu minte de om nu poate să desfacă, încheie moșneagul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai sta, fără a mai merge mai departe." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (f) " Fata moșneagului la deal, fata moșneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuiețul în spate la moară, ea, în sfârșit, în toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se ducea. Ș-apoi baba și cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare și nemulțumitoare erau. Pentru babă, fata moșneagului era piatră de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cer." (Spiridon Vangheli, Stelele) (b) " Nu te cred! Florile sunt slabe. Sunt naive. Se apără și ele cum pot. Se cred grozave cu ghimpii lor... N-am răspuns nimic." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) (c) "Craiul Soare, craiul Soare, multe treburi câte are: râul l-a pornit devale, mai apoi în sat coboară, ușile deschide iată cheamă oamenii afară... Cui îi dă o sapă-n mână, cui îi pune o căldare. [...] Însă craiul cată joacă, uite-l, uite-l, uite-l
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Săturați de harță, norii încetul cu încetul s-au domolit și s-au pus pe făcut fulgi. Numai că nu aveau sită. Atunci nourul cel de-a vorbit a prins a-i cerne prin barba lui, că era bună pentru treaba aceasta." (Spiridon Vangheli, Hora albă) Formulați enunțuri în care complementul direct să fie exprimat prin: (a) pronume negativ; (b) verb la modul infinitiv; (c) interjecție; (d) substantiv colectiv; (e) verb la modul supin; (f) numeral distributiv; (g) pronume relativ; (h
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
face verde." (Spiridon Vangheli, Ploaia) (b) " Și totuși, te-am auzit de atâtea ori, zise Slin, spunând că gheara aia face cât douăzeci de mâini la un loc, că te poți pieptăna cu ea și că mai face și alte treburi prin casă." (J. M. Barrie, Peter Pan) (c) " Află acum că eu sunt Sfânta Duminică și știu ce nevoie te-a adus pe la mine. Spânul vrea să-ți răpună capul cu orice chip și de-aceea te-a trimis să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
trag la carte. Din partea tatei, care ades îmi zicea în bătaie de joc: Logofete, brânza-n cui, lapte acru-n călămări, chiu și vai prin buzunări!, puteam să rămân cum era mai bine: Nic-a lui Ștefan a Petrei, om de treabă și gospodar în Humulești." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (e) "Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acru-n călămări, chiu și vai prin buzunări!, puteam să rămân cum era mai bine: Nic-a lui Ștefan a Petrei, om de treabă și gospodar în Humulești." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (e) "Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe gura fântânii, apoi se suie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și unde n-o căutai, acolo dădeai de ea, mai prin lanul de grâu, mai prin porumbiște, mai știe bunul Dumnezeu pe unde. Iară Păcală li se plângea oamenilor că prea i s-a făcut răzleață juninca și că are treabă și nu poate umbla după ea." (Ioan Slavici, Păcală în satul lui) (b) "Baba Boanța mulțumi lui Dumnezeu cum că nu e silită să facă un păcat mare, luă ochii cei de căprioară și-i duse, ca să spuie cârciumăriței cum
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fie politicoși, nu se putură stăpâni să nu râdă. Râdeau, râdeau întruna. Degeaba își strângeau buzele ca să-și oprească râsul, căci se tăvăleau pe jos, hohotind și chicotind." (P. L. Travers, Mary Poppins) (d) "Fata, care știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui, își suflecă mânecile, călcă lut și lipi cuptorul, îl humui ți-l griji, de-ți era mai mare dragul să-l privești! Apoi își spălă frumușel mâinile de lut și porni iarăși la drum." (Ion
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fluierașul și să tot cânți din el cât vei fi în Împărăția Zânei Zorilor. Nimeni nu te va atinge, căci toată lumea va dormi. Cum au fost acești balauri, aceea n-o mai spun: știe anume toată lumea că balaurii nu-s treabă de glumă și de râs..." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (b) " Și fiindcă românul zice că nu e nicăieri mai bine ca în satul lui, Păcală se întoarse și el în satul lui și începu cum încep toți oamenii care n-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
propoziției subordonate completive directe prezentare, exemplificare 5. Numeralul tipologie in funcție de informația semantică transmisă; exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini numeralul Testul nr. 19 1. Se dă textul: "După ce cinstiră câteva pahare, începură a vorbi despre treburile de pe lumea asta. Dumneata, domnule Calistrat, zise munteanca, mi se pare că nu prea mănânci. Ba mănânc, slavă Domnului și bogdaproste. Atunci nu bei. Se cuvine să bei pentru un prieten. Mă gândesc că suntem departe și avem a porni
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
2.2.). Așadar, termenul de risc este dependent de cele două dimensiuni ale securității, cea obiectivă și cea subiectivă. De aici, interpretările diferite ale europenilor și americanilor asupra terorismului internațional ca risc de securitate. La nivelul politicii de securitate este treaba decidenților politici să aleagă acele amenințări care vor fi combătute și anulate sau să propună strategii de management al riscurilor. De asemenea, dacă se constată o percepție obsesivă a unor amenințări ireale, pot fi propuse strategii de comunicare publică. Reducerea
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
discuții sunt reflectate, mai ales, În contextul teoretic și al practicii intervenției umanitare 5 și au generat o serie de Întrebări legate, de pildă, de dreptul sau/și datoria comunității internaționale de a se amesteca, inclusiv prin intervenție armată, În treburile interne ale unui stat atunci când acesta eșuează În protecția cetățenilor săi. În cazul unui răspuns afirmativ, se pune Întrebarea cât de departe trebuie și poate să meargă intervenția internațională și când trebuie să Înceteze. De-a lungul timpului, acestor probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
politică în baza unor idealuri morale (precum, să spunem, imparțialitatea sau bunăstarea) care sunt externe și anterioare politicii, în sensul că ele sunt valorizate anterior și independent de orice analiză a adecvării lor ca principii de organizare și reglementare a treburilor politice într-un context particular sau altul"42. Ca și Williams, Rossi găsește că această aspirație este inerentă în două tipuri de abordări ale filosofiei politice: abordarea substanțială/teleologică și abordarea procedurală/deontologică. În abordarea substanțială/teleologică, al cărei reprezentant
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
luate deciziile politice și în care acționează actorii politici"8 în recomandările pe care le fac, formulând principii de organizare politică presupus aplicabile în mod universal, "independent de orice analiză a adecvării lor ca principii de organizare și reglementare a treburilor politice într-un context particular sau altul"9; un alt defect de acest tip constă în faptul că teoriile moraliste nu sunt capabile să ne ofere mai mult decât câteva intuiții conflictuale și ireconciliabile cu privire la obiectul dreptății 10; în rezumat
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dăinuit mai bine de 500 de ani iar geska sau gesii, adică geții din Asia Mică era un alt nu-me pentru kaska dar și al cabirilor stabiliți în Canaan și mai în nord pe lîngă hitiți, după ce și-au isprăvit ,,treburile” prin Egipt. În scrierea emeș, terminația gesi(ge: nobil, pămînt + ti: neam, colectivitate) apare la multe nume de persoane și divinități avînd sensul de ,,neam ales” sau ,,pământ sfînt”. O scrisoare din timpul faraonului Ramses ll(1301-1235) către regele hitiților
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]