29,634 matches
-
autorilor către conflictul esențial al vieții într-un anume moment istoric: lupta comuniștilor ca exponenți ai poporului muncitor împotriva regimului burghezo-moșieresc, împotriva regimului fascist și a politicii antisovietice (...). Lipsuri de acest gen există de pildă în piesa lui Mihail Davidoglu Cetatea de foc (în prima versiune), ca și în piesele altor tovarăși ai noștri. După cum suna articolul publicat de Scânteia privitor la reprezentarea acestei piese, M. Davidoglu a găsit în viață un conflict dramatic puternic, transformarea în focul luptei de clasă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de versuri aparținând poeților Mihai Beniuc, Dan Deșliu, Eugen Frunză, Veronica Porumbacu, Horvath Imre (...). A fost premiat și un poem în versuri pentru copii, Nică fără frică de Nina Cassian. Dramaturgia este și ea bogat reprezentată în lista operelor premiate. Cetatea de foc de M. Davidoglu e un tablou puternic al luptei pentru viață nouă, (...). Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga (...), Matei Millo de Mircea Ștefănescu (...), Ultimul omagiu de Laurențiu Fulga (...). Vadul nou de Lucia Demetrius și Mireasa
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nuvelă remarcabilă. În: Contemporanul, nr.41 (314). 10 oct. 44. Petru Dumitriu. - Mai multă lumină. Idem, nr.42 (315), 17 oct. 45. Petru Dumitriu. - Un an rodnic. Ibidem. nr.52 (325), 24 dec. 46. Despre chipul activistului de partid în „Cetatea de foc”. Scrisori către redacție de Ana Predescu, fotografă și Dumitru Georgescu, strungar. În: Flacăra, nr. 19 (123), 13 mai 1950: „Cât privește președintele comitului de întreprindere (interpretat de I. Frimu) - el nu arată rolul de conducător ce trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realitate, mai șterși decât personajele negative. Dar muncitorii care vin la spectacol îi cunosc din viața de toate zilele pe acești oameni și deci trebuie - credem - să-i recunoască și pe scenă, așa cum sunt de fapt. xxx Dezbateri în jurul piesei „Cetatea de foc”. Idem, nr.22 (126), 3 iun.: „Dat fiind interesul pe care l-a trezit piesa (...) și spectacolul, «Flacăra» a organizat o consfătuire cu mai mulți fruntași în muncă din uzinele capitalei a căror muncă se apropie prin specificul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și pasiune pentru oțel”, „Piesa ne-a arătat cât de ascuțită e lupta de clasă”, „Dar unde este biroul comitetului de fabrică?”; „Autorul a neglijat ajutorul sovietic”; „Mi-a plăcut, mai cu seamă, tineretul din piesă” etc. 47. Mihai Gafița. - Cetatea de foc în lumina discuțiilor de la Reșița. În: Viața românească, nr.4, apr., 1950 48. Mihail Ghimpu. - Pe marginea discuțiilor despre „Cetatea de foc. În: Flacăra, nr.23 (127), 10 iun., 1950 40. A.Baranga. - Despre foloasele unei critici juste
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Autorul a neglijat ajutorul sovietic”; „Mi-a plăcut, mai cu seamă, tineretul din piesă” etc. 47. Mihai Gafița. - Cetatea de foc în lumina discuțiilor de la Reșița. În: Viața românească, nr.4, apr., 1950 48. Mihail Ghimpu. - Pe marginea discuțiilor despre „Cetatea de foc. În: Flacăra, nr.23 (127), 10 iun., 1950 40. A.Baranga. - Despre foloasele unei critici juste și concrete. Idem, nr. 38 (142), 23 sept. 50. Din articolele lui Valentin Silvestru în Flacăra, 1950: - în nr.3 (107), 24
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Trandafir de la Moldova (I. Istrati) încă trei lucrări distinse cu Premiul de Stat9, în cinstea celui de-al XIX-lea Congres al partidului comunist sovietic și a alegerilor de deputați în M.A.N.; e vorba de mult lăudata piesă Cetatea de foc (M. Davidoglu) cu numeroase reprezentații în țară și în țările vecine, și de romanele Oțel și pâine de Ion Călugăru și Cumpăna luminilor de N. Jianu. Dar să citim din referat: „Tezele privitoare la literatură și artă din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în îngustimea tematicii lucrărilor noastre literare (...). Trebuie spus că monotonia, cenușiul, schematismul, sunt incompatibile cu tipicul în literatură. Arta realistă îi cere scriitorului oameni vii, complecși, multilaterali, cu caractere puternic individualizate. Să luăm de pildă exemplul personajului Muntean din piesa Cetatea de foc. Se poate recunoaște oare vreun secretar de partid dintr-o mare întreprindere socialistă în acest personaj șters, lipsit de viață? În loc ca Muntean, secretarul de partid, să fie motorul acțiunii, așa cum sunt comuniștii în viață, el nu depășește
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
îi preocupă azi pe muncitorii înaintați (...). Un fenomen atât de viu și interesant cum este lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii este redat - în bună parte - în mod cenușiu și plictisitor în romanul Ogoare noi de Aurel Mihale (...). În piesa Cetatea de foc de Mihail Davidoglu, secretarul de partid Muntean - care în intenția autorului trebuia să fie personajul cel mai înaintat - e înfățișat într-un fel inexpresiv, plicticos, ca un predicator sărac în idei. A. Baranga în piesa Într-o noapte
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
eroii cei mai înaintați - comuniștii - și îndeosebi activiștii din posturi de răspundere - sunt adeseori figuri relativ palide, șterse (...). Așa se întâmplă chiar cu unii eroi din opere valoroase, cum ar fi Sofronie din Iarbă rea de Aurel Baranga, Muntean din Cetatea de foc de Mihail Davidoglu, Voicu și Maxim din Orașul nou de Ștefan Andrei, etc.: Scriitorii pun pe acești eroi să intervină brusc într-un moment hotărâtor al acțiunii, cum însă până atunci aceste personaje rămăseseră în afara acțiunii, cum nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
trăsăturile specifice de caracter, psihologia și comportamentul unui creator de valoarea a ceea ce realizează, caracterizându-l prin relațiile cu celelalte personaje (...). Adversar al cosmopolitismului arhitectonic, Ioanide respectă specificul național și concepția lui are «rădăcini în solul natal». Concepția monumentală a cetății larg și unitar concepute în linii cutezătoare și sobre, a cetății cu monumente arhitecturale menite mulțimilor, e irealizabilă în societatea burgheză (...). Cartea e, deci, axată pe evenimentele care duc la zguduirea apolitismului și olimpianismului lui Ioanide. Însăși compoziția romanului o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a ceea ce realizează, caracterizându-l prin relațiile cu celelalte personaje (...). Adversar al cosmopolitismului arhitectonic, Ioanide respectă specificul național și concepția lui are «rădăcini în solul natal». Concepția monumentală a cetății larg și unitar concepute în linii cutezătoare și sobre, a cetății cu monumente arhitecturale menite mulțimilor, e irealizabilă în societatea burgheză (...). Cartea e, deci, axată pe evenimentele care duc la zguduirea apolitismului și olimpianismului lui Ioanide. Însăși compoziția romanului o exprimă pozitiv. Faptele cărții se organizează și sunt prezentate după însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de note și ecouri?”. ASPECTE ALE POEZIEI Reconsiderarea liricii prin prisma artei tipizării a scos la iveală o serie de infirmități ale „producției poetice”, favorizând câteva (puține) răbufniri de nemulțumire, din partea poeților, față de funcția tot mai lamentabilă, rezervată acesteia în cetate; criticii literari nu neagă nici ei evidența, dar, cu câteva excepții, se mențin în același didacticism steril și dogmatic. Asta nu înseamnă că în 1953 liderii poeților nu vor demonstra forța frontului liric, despre capacitatea poeziei de a reda și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se relevă Călin Alupi și în tablourile cu flori (Garoafe din Umor, Flori pe fond verde,Garoafeă sau cu naturi statice, iar peisagistica sa este de un lirism învăluitor în Sălcii bătrâne; Colț din Babadag; Uliță în Maramureș; La Bucium; Cetatea Heracleea; Casa Labiș; Femei la Mureș; Case în Sărărie; Sat între dealuri; Uliță în sat, toate la un loc evocând priveliștile pitorești din țară, vestigii ale trecutului și imagini contemporane. Viguroasă și totodată sensibilă, creația lui Călin Alupi, în ansamblul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
domnească în secolele XV-XVI, 1980. A inițiat și condus cercetările arheologice de la Huși, unele rezultate fiind publicate (Săpăturile de salvare de la Huși, 1964). Alexandru Andronic a abordat și unele probleme generale legate de originea și evoluția orașelor medievale, a cetăților și fortificațiilor, precum și a curților domnești din Moldova: Date noi despre cultura materială urbană din Moldova (1969), Cercetări arheologice privind unele curți domnești și cetăți medievale din România (19690, Fortificațiile medievale din Moldova (1970), Fortificațiile medievale din România (1972), Probleme
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Andronic a abordat și unele probleme generale legate de originea și evoluția orașelor medievale, a cetăților și fortificațiilor, precum și a curților domnești din Moldova: Date noi despre cultura materială urbană din Moldova (1969), Cercetări arheologice privind unele curți domnești și cetăți medievale din România (19690, Fortificațiile medievale din Moldova (1970), Fortificațiile medievale din România (1972), Probleme referitoare la cultura urbană medievală din secolele XV-XVII din Moldova (1978). Dr. Alexandru Andronic a fost atras de epoca și personalitatea lui Ștefan cel Mare
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
profesiunii. Totodată, are în supraveghere juridică prestigioase unități industriale din zona industrială a municipiului Iași unde, prin îndrumarea colectivelor de conducere, ajunge să reducă considerabil fenomenul infracțional. S-a născut în familia inginerului agronom Eugen Carasevici, în localitatea Olănești, județul Cetatea Albă, la 26 aprilie 1918, fiind primul fiu al soților Eugen și Lidia Carasevici. Copilăria o face în comuna Olănești, unde părintele său își avea serviciul. Între timp, părinții sunt mutați cu serviciul în Cahul și Chișinău (1927-1931) și, apoi
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
România. Este mobilizat pe front, iar în 1943 cade prizonier și rămâne timp de aproape un an și jumătate. În perioada 1931-1940, 1945-1948 a funcționat ca profesor de matematică la o serie de licee din țară (Aiud, Izmail, Chilia Nouă, Cetatea Albă și Iașiă, îndeplinind și funcții de director în 1934-1936 la Chilia Nouă, 1936-1938 la Cetatea Albă și de inspector școlar la Iași (1948). Din februarie 1946 până la pensionare în 1975, prof. Gheorghe Gheorghiev funcționează din nou la Universitatea din
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
an și jumătate. În perioada 1931-1940, 1945-1948 a funcționat ca profesor de matematică la o serie de licee din țară (Aiud, Izmail, Chilia Nouă, Cetatea Albă și Iașiă, îndeplinind și funcții de director în 1934-1936 la Chilia Nouă, 1936-1938 la Cetatea Albă și de inspector școlar la Iași (1948). Din februarie 1946 până la pensionare în 1975, prof. Gheorghe Gheorghiev funcționează din nou la Universitatea din Iași unde îndeplinește următoarele funcții: șef de lucrări la mecanică (1946-1948), conferențiar onorific la matematici generale
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a constituit-o crearea unui climat de lucru științific, stimularea cercetării geometrice pe un plan larg, nu numai la Iași. Prof. Gh. Gheorghiev a desfășurat și o bogată activitate politică, obștească și educativă la Iași (1948- 1971), Chilia Nouă (1935), Cetatea Albă (1936- 1940), organizând zeci de cantine pentru copii în mediul rural (în perioada seceteloră, conferințe de popularizare și culturale în centre urbane și, mai ales, rurale; a fost responsabil al comitetului ieșean de învățământ public. În toate aceste manifestări
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cercetarea științifică în domeniul geografiei umane și economice. Născut într-o familie răzășească din comuna Hristici, județul Soroca, la 16 februarie 1896, a urmat școala primară în satul natal și apoi cursurile gimnaziului din Soroca și ale Școlii Normale din Cetatea Albă. În 1919 se înscrie la Facultatea de Litere și Filozofie din Iași, la secția Istorie-Geografie, luându-și licența în 1923. Atras în mod deosebit de studiul geografiei, și-a luat licența în această specialitate și la Facultatea de Științe din
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
comuna Perebicăuți, județul Hotin, dintr-o familie de săteni modești, de la care a moștenit blândețea sufletească, noblețea spirituală, cinstea și capacitatea de muncă plină de pasiune specifică locuitorilor mediului din care provenea. Studiile liceale le-a urmat la Bolgrad, județul Cetatea Albă, pe care le absolvă în anul 1920. Între anii 1922- 1926 frecventează, concomitent, Secțiile de Științe Fizico-Chimice și de Științe Agricole ale Facultății de Științe de la Universitatea din Iași, devenind licențiat. Remarcat ca element cu reale posibilități pentru cariera
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
EUGEN (1912-2003) ARTIST LIRIC Orașul Soroca, așezat pe malul Nistrului în partea nordică a Basarabiei, evocă episoade de istorie îndepărtată și o situație singulară în geografia țării. Pitorescul locului este dat de luciul Nistrului, înălțimile granitice și măreția evocatoare a cetății începută pe vremea domniei lui Ștefan Vodă și în maiestuoasa sa înfățișare de pe vremea lui Petru Rareș. Este un orășel al intelectualilor în serviciul numeroaselor școli începătoare, tehnice, liceale, particulare, confesionale. Nu trecea o săptămână fără un eveniment cultural al
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
decedat la 15 septembrie 1977, în Iași, și a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea. ZAVATE, OLGA (1927-2000) MEDIC Ilustru reprezentant al școlii medicale ieșene în domeniul virusologiei, cercetător pasionat, dr. Olga Zavate s-a născut la 15 decembrie 1927, în Cetatea Albă. A absolvit, în 1946, liceul teoretic de fete din Piatra Neamț. A urmat cursurile Institutului de Medicină și Farmacie din Iași, obținând diploma de merit la susținerea examenului de stat, în anul 1952. A funcționat ca medic secundar epidemiolog la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
școală de jurnalism a patronilor și par a uita cu totul ceea ce apărau sau de ce erau oripilați în vremea studenției. Universitatea nu poate face mare lucru, dacă societatea nu trage la aceeași căruță. Universitatea, la noi, la propriu, este înlăuntrul Cetății. Măcar universitățile americane nu se confundă cu marile orașe, au o zonă tampon care, poate, le apără de intruziunile neprielnice. De atâtea ori văd în jur cum se confundă expresii prestigioase ca "a fi vrednic" și celelalte, echivoce, "a da
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]