30,256 matches
-
preluat conducerea revistei "Flacăra", împreună cu Adrian Maniu și Horia Furtună. A participat la conferința de pace de la Paris ca secretar al lui Alexandru Vaida-Voievod, președintele delegației ardelene. În ziua semnării tratatului, a publicat într-o ediție restrânsă de lux, volumul "Grădina dintre ziduri". În 1921 a apărut, sub îngrijirea sa, volumul " Poezia toamnei", o antologie din versurile poeților români care au cântat toamna. În 1922 a scos, împreună cu Tudor Arghezi, Revista Cuget românesc, iar în anul următor a publicat volumul de
Ion Pillat () [Corola-website/Science/297550_a_298879]
-
comunist, ca și Mihail Sadoveanu, colaborând cu autoritățile și scriind poezii sociale pe placul acestora. Publică poemul "1907 - peizaje", "Cântare omului", "Stihuri pestrițe", "Poeme noi", "Cu bastonul prin București". În 1967, poetul moare, fiind înmormântat, alături de Paraschiva, soția sa, în grădina casei din Str. Mărțișor, cu funeralii naționale. Casa a rămas până astăzi muzeu, fiind menținută de fiica sa, Mitzura Arghezi. La vârsta de 16 ani debutează în "Liga ortodoxă" a lui Alexandru Macedonski, sub semănătura Ion Theo. Până în 1910 - când
Tudor Arghezi () [Corola-website/Science/297548_a_298877]
-
în anul 45 î.Hr., Iuliu Cezar a introdus Calendarul iulian iar anul începea la 1 ianuarie. Grecii numeau luna martie Elaphebolion. În România, luna martie, popular, se numește Mărțișor. În luna martie începe aratul și semănatul, se curăță livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se "retează" fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară etc. Martie începe cu aceeași zi a săptămânii ca și Februarie cu excepția anilor bisecți și ca Noiembrie în fiecare an. Echinocțiul de primăvară
Martie () [Corola-website/Science/296718_a_298047]
-
păstrează și astăzi impactul major în lume. Orașul are de asemenea în Europa un impact major în muzică, arhitectură, educație, bucătărie, modă, filozofie, știință și religie. Centrul istoric din Florența conține numeroase piețe elegante (piazza), palate renascentiste (palazzi), academii, parcuri, grădini, biserici, mânăstiri, muzee, galerii de artă și ateliere. Orașul a fost de asemenea nominalizat, potrivit unui studiu din 2007, ca cea mai dorită destinație turistică din lume. Orașul oferă o gamă largă de colecții de artă, în special cele găzduite
Florența () [Corola-website/Science/296726_a_298055]
-
ultima parte a secolului XIX se adoptă măsuri semnificative de sistematizare (adaptarea străzilor la circulația trăsurilor și pavarea lor, amenajarea de piețe, canalizarea apelor uzate și a pârâului Cuiejdi, modernizarea centrului orașului și instituirea iluminatului public, amenajarea unor bulevarde, scuaruri, grădini și parcuri), controlul riguros al construcțiilor, norme de construcție și planuri urbanistice, extindere și modernizare, construcție de monumente. La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința plășii Piatra-Muntele și a județului Neamț și avea 17.391 de locuitori, aproximativ
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
minerale cloruro-sodice și sulfuroase, caracterizate de analizele făcute la vremea respectivă de Petru Poni, și care se foloseau în tratarea afecțiunilor digestive și circulatorii. În timp exploatarea nerațională a dus la colmatarea lor. La poalele colinei se află Parcul și Grădina Zoologică cu același nume. Un drum șerpuit pavat cu piatră de granit duce de la poale până în vârf, de-a lungul lui fiind amplasate locuri special amenajate de unde se poate privi spre oraș. Deasupra Parcului Zoologic se află restaurantul Colibele Haiducilor
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
cu piatră de granit duce de la poale până în vârf, de-a lungul lui fiind amplasate locuri special amenajate de unde se poate privi spre oraș. Deasupra Parcului Zoologic se află restaurantul Colibele Haiducilor iar puțin mai sus restaurantul Gospodina și barul-restaurant Grădina cu Flori. Telegondola face legătura dintre gară și cota Trei Coline de pe Cozla. Traseul are o lungime de , la punctele finale ale traseului fiind amenajate spații comerciale și cafenele (sunt în construcție pe deal și spații de cazare,). Iarna se
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Biroul Relații Interetnice în colaborare cu Ministerul Culturii și Primăria municipiului Chișinău a organizat tradiționalul Festival al etniilor, cu genericul „Unitate prin diversitate”, ediția a X-a jubiliara. În acest an, circa 48 etnii conlocuitoare în Republică Moldova au transformat Grădină Publică „Ștefan cel Mare” din capitală, într-o citadela multinațională doldora de cîntec și dans, expoziții de arte plastice și cărți, lucrări de artizanat și altele. La 30 aprilie 1958 este fondată la Chișinău compania publică de televiziune din Moldova
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
căror capitale (Santa Cruz de Tenerife și Las Pălmaș de Gran Canaria) sunt co-capitale ale regiunii autonome. Fiecare din cele șapte insule importante este condusă de un ansamblu numit "cabildo insular". sunt considerate a fi la originea mitului grec al Grădinii Hesperidelor. Insulele au fost denumite „canare” (din latină "caniș", câine) datorită numărului mare de foci(focile erau numite "câini de mare") ce existau pe insule. Canarul (o specie locală de cănăraș: "Serinus canaria") a fost denumit după insule. Fiind descoperite
Insulele Canare () [Corola-website/Science/296742_a_298071]
-
Unul, dealul Montjuïc, este lângă port. Pe vârful sau se află o veche fortăreața care mai demult supraveghea intrarea în port. În jurul dealului se află Stadionul Olimpic și Palatul Sportiv, realizate de arhitectul japonez Arată Isozaki, la fel ca si Grădinile Botanice. La marginea orașului se află dealul Tibidabo, cu mai mult de 500 metri înălțime, cu un parc de distracție în vârf. În anul 2009, Barcelona a fost vizitată de 6,5 milioane de turiști Din 1997 Barcelona este divizată
Barcelona () [Corola-website/Science/296750_a_298079]
-
Grădina Botanică „Alexandru Borza” a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România a fost fondată în 1920 de profesorul Alexandru Borza. Întinsă pe o suprafață de aproape 14 hectare, în partea sudică a Clujului, grădina botanică, organizată după Unirea Transilvaniei cu România, în
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
Grădina Botanică „Alexandru Borza” a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România a fost fondată în 1920 de profesorul Alexandru Borza. Întinsă pe o suprafață de aproape 14 hectare, în partea sudică a Clujului, grădina botanică, organizată după Unirea Transilvaniei cu România, în anii activității de așezare pe temeiuri solide a universității clujene, a reușit să se dezvolte în timp atât ca și un obiectiv turistic clujean cât și ca important spațiu didactic și științific
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
timp atât ca și un obiectiv turistic clujean cât și ca important spațiu didactic și științific din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Grădina conține pe teritoriul său peste 10 000 specii de plante din toate colțurile lumii, fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. Flora și vegetația românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții Carpați, Banat
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
său peste 10 000 specii de plante din toate colțurile lumii, fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. Flora și vegetația românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții Carpați, Banat, etc. Printre atracțiile grădinii se numără "Grădina japoneză" (o grădină în stil japonez cu un pârâu și o căsuță în stil japonez), "Grădina romană" cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care și o statuie a lui Ceres, zeița cerealelor și a
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
000 specii de plante din toate colțurile lumii, fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. Flora și vegetația românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții Carpați, Banat, etc. Printre atracțiile grădinii se numără "Grădina japoneză" (o grădină în stil japonez cu un pârâu și o căsuță în stil japonez), "Grădina romană" cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care și o statuie a lui Ceres, zeița cerealelor și a pâinii, alături de plante
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
plante din toate colțurile lumii, fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. Flora și vegetația românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții Carpați, Banat, etc. Printre atracțiile grădinii se numără "Grădina japoneză" (o grădină în stil japonez cu un pârâu și o căsuță în stil japonez), "Grădina romană" cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care și o statuie a lui Ceres, zeița cerealelor și a pâinii, alături de plante cultivate care domină
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
sistematic, economic și medicinal. Flora și vegetația românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții Carpați, Banat, etc. Printre atracțiile grădinii se numără "Grădina japoneză" (o grădină în stil japonez cu un pârâu și o căsuță în stil japonez), "Grădina romană" cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care și o statuie a lui Ceres, zeița cerealelor și a pâinii, alături de plante cultivate care domină agricultura contemporană românească. După înființarea primelor universități, grădinile de plante medicinale existente pe lângă
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
o căsuță în stil japonez), "Grădina romană" cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care și o statuie a lui Ceres, zeița cerealelor și a pâinii, alături de plante cultivate care domină agricultura contemporană românească. După înființarea primelor universități, grădinile de plante medicinale existente pe lângă mănăstiri s-au subordonat acestora constituindu-se treptat în adevărate grădini botanice, în care științele botanice cu diferitele lor ramuri au devenit discipline de studiu. Este și cazul "Grădinii Botanice “Alexandru Borza”" din Cluj-Napoca, a
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
care și o statuie a lui Ceres, zeița cerealelor și a pâinii, alături de plante cultivate care domină agricultura contemporană românească. După înființarea primelor universități, grădinile de plante medicinale existente pe lângă mănăstiri s-au subordonat acestora constituindu-se treptat în adevărate grădini botanice, în care științele botanice cu diferitele lor ramuri au devenit discipline de studiu. Este și cazul "Grădinii Botanice “Alexandru Borza”" din Cluj-Napoca, a cărei istorie a fost legată de Universitatea Românească din capitala Transilvaniei și de prezența la început
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
contemporană românească. După înființarea primelor universități, grădinile de plante medicinale existente pe lângă mănăstiri s-au subordonat acestora constituindu-se treptat în adevărate grădini botanice, în care științele botanice cu diferitele lor ramuri au devenit discipline de studiu. Este și cazul "Grădinii Botanice “Alexandru Borza”" din Cluj-Napoca, a cărei istorie a fost legată de Universitatea Românească din capitala Transilvaniei și de prezența la început, în calitate de profesor, a lui Alexandru Borza. În anul 1872, odată cu fondarea Universității Franz Josef din Cluj, unicei catedre
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
a fost legată de Universitatea Românească din capitala Transilvaniei și de prezența la început, în calitate de profesor, a lui Alexandru Borza. În anul 1872, odată cu fondarea Universității Franz Josef din Cluj, unicei catedre de botanică i s-a atașat o vastă grădină, organizată în parcul dăruit de contele Mikó Muzeului Național Ardelean, care urma să fie transformat în grădină botanică. O bogată colecție de arbori și arbuști formau fondul și începutul promițător al unei grădini botanice. La intrarea parcului se afla o
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
lui Alexandru Borza. În anul 1872, odată cu fondarea Universității Franz Josef din Cluj, unicei catedre de botanică i s-a atașat o vastă grădină, organizată în parcul dăruit de contele Mikó Muzeului Național Ardelean, care urma să fie transformat în grădină botanică. O bogată colecție de arbori și arbuști formau fondul și începutul promițător al unei grădini botanice. La intrarea parcului se afla o clădire cu patru camere, care servea drept Institut Botanic și birou. Primul director, prof. Dr. A. Kanitz
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
botanică i s-a atașat o vastă grădină, organizată în parcul dăruit de contele Mikó Muzeului Național Ardelean, care urma să fie transformat în grădină botanică. O bogată colecție de arbori și arbuști formau fondul și începutul promițător al unei grădini botanice. La intrarea parcului se afla o clădire cu patru camere, care servea drept Institut Botanic și birou. Primul director, prof. Dr. A. Kanitz (1872-1896), nu a reușit sa organizeze o instituție solidă, cu viitor. Fondurile de care a dispus
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
au fost modeste, din ele reușind cu greu să realizeze o școală sistematică și de plante medicinale și o mică seră pentru plante tropicale, mai mult de trei sferturi din spațiu rămânând însă neamenajat. La 1882 s-a clădit în mijlocul grădinii Institutul de Chimie. Casa contelui Mikó a fost transformată de la început în Muzeu de Zoologie, în loc să fie folosită pentru un Muzeu botanic. În 1897, când a venit al doilea director, prof. Dr. J. Istvánffi (1897-1901) s-a dărâmat și clădirea Institutului
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
Zoologie, în loc să fie folosită pentru un Muzeu botanic. În 1897, când a venit al doilea director, prof. Dr. J. Istvánffi (1897-1901) s-a dărâmat și clădirea Institutului Botanic, întreaga gradină pierzându-și sensul definit inițial, în ciuda eforturilor considerabile pentru ridicarea acestei grădini la nivelul celor din vest făcute de către noul director. Abia venind la 1901 al treilea director, prof. Dr. Aladár Richter, cu o bogată experiență și vederi moderne, Grădina Botanică a fost înzestrată cu o seră mai mare, ridicată în grădina
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]