31,086 matches
-
lungime și/sau ca debit din lume. Pentru mai multe amănunte vezi și Râurile Rusiei. Printre cele mai importante lacuri din Rusia se numără Lacul Baikal (lacul cel mai adânc, cu cel mai mare volum de apă dulce din lume), Lacul Ladoga și Lacul Onega. ("Vezi și Lista lacurilor rusești "). Cea mai simplă descriere a Rusiei este aceea de mare întindere continentală, cu litoral vast și cu un număr de insule adiacente și o exclavă (în colțul sud-estic al Mării Baltice). Frontierele
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
ca debit din lume. Pentru mai multe amănunte vezi și Râurile Rusiei. Printre cele mai importante lacuri din Rusia se numără Lacul Baikal (lacul cel mai adânc, cu cel mai mare volum de apă dulce din lume), Lacul Ladoga și Lacul Onega. ("Vezi și Lista lacurilor rusești "). Cea mai simplă descriere a Rusiei este aceea de mare întindere continentală, cu litoral vast și cu un număr de insule adiacente și o exclavă (în colțul sud-estic al Mării Baltice). Frontierele și litoralul, începând
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
mai multe amănunte vezi și Râurile Rusiei. Printre cele mai importante lacuri din Rusia se numără Lacul Baikal (lacul cel mai adânc, cu cel mai mare volum de apă dulce din lume), Lacul Ladoga și Lacul Onega. ("Vezi și Lista lacurilor rusești "). Cea mai simplă descriere a Rusiei este aceea de mare întindere continentală, cu litoral vast și cu un număr de insule adiacente și o exclavă (în colțul sud-estic al Mării Baltice). Frontierele și litoralul, începând din nord-est, în sens trigonometric
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
posibilitatea accesului imediat la porturile altor cinci țări și, prin strâmtorile Dardanele și Bosfor și portul Istanbul, asigură legătura cu Marea Mediterană, iar mai departe, prin Canalul Suez și Strâmtoarea Gibraltar, către oceanele Indian și Atlantic. Marea Caspică, cel mai întins lac cu apă sărată, este o mare închisă, fără acces la Oceanul Planetar. Federația Rusă se întinde pe nouă fuse orare. La mai mult de un deceniu de la prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991, Rusia încearcă, în continuare, să edifice o economie
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
este atins în magdalenian (15.000 - 8.000 î.e.n..). Primele astfel de obiecte, ce pot fi considerate ca posedând valențe artistice sunt descoperite în sudul Africii, zona Mediteranei, Europa centrală și de est (mai ales în zona Mării Adriatice), Siberia (lacul Baikal), India și Australia. Este vorba de piatră cioplită (cremene, obsidian), lemn sau scule din oase. Pentru a vopsi în roșu era utilizat oxid de fier, pentru negru - oxid de mangan, iar pentru ocru se folosea argilă. Alături de picturi rupestre
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
de artă și îi întrețineau pe artiști sporea. Arta plastică din China dinastiilor Tang și Song au atins noi culmi ale rafinamentului în perioadele Yuan si Ming. Toate formele artistice, ceramica, literatura, muzica, teatrul, peisajele pictate și grădinăritul, obiectele de lac și sculptură au prosperat. În Japonia, stilurile locale le-au înlocuit pe cele chinezești, de import. Toltecii și Aztecii din America Centrală au preluat și adaptat vechile stiluri de la Teotihuacan și de la mayași. Arta islamică fusese modernizată de diversele școli filosofice
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
este Palatul Blenheim ("Castelul Blenheim" sau "Domeniul Blenheim") și domeniul înconjurător aferent, aflat în Woodstock, Anglia, operă complexă a arhitectului Sir John Vanbrugh. Construite între 1705 - 1722, atât palatul, cât și anexele sale, grădina cu statui, parcul, pădurea, pajiștea și lacul au fost create pe un loc unde înainte nu existase nimic din ceea ce astăzi constituie elemente aparte ale unuia din locurile cele mai vizitate și admirate din Anglia. Clasicismul atinge apogeul în secolul al XVII-lea și este arta academică
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
citind rândurile de mai jos. </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> Pe cursul râului Dâmbovița, în județul Dâmbovița, la sud de localitatea Văcărești, la sud de Lucieni și la nord de Perșinari, a fost amenajat lacul antropic "Văcărești", cu o suprafața de 234 ha și un volum de 38,0 mil. mc. A nu se confunda cu Lacul Văcărești, din București. Râul străbate municipiul București pe o distanță de aproximativ 22 de km, parcurgând orașul de la
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
Dâmbovița, la sud de localitatea Văcărești, la sud de Lucieni și la nord de Perșinari, a fost amenajat lacul antropic "Văcărești", cu o suprafața de 234 ha și un volum de 38,0 mil. mc. A nu se confunda cu Lacul Văcărești, din București. Râul străbate municipiul București pe o distanță de aproximativ 22 de km, parcurgând orașul de la nord-vest la sud-est. Deși este principala sursă de apă în alimentarea Bucureștiului, râul a ridicat de-a lungul timpului diverse probleme, din cauza
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
fenomenelor hidrologice rezultate din traversarea orașului: inundații, înmlăștiniri. Ca urmare a acestor fenomene, cursul râului a suferit o serie de amenajări, în prezent întregul său curs fiind canalizat. La trecerea prin municipiul București, râul a fost barat pentru a forma Lacul Morii. În aval de acest lac, cursul râului a fost canalizat pe toată porțiunea de albie care străbate capitala. În aval de București, Dâmbovița are ca afluent râul Colentina. În amonte de București, Dâmbovița este canalizată pentru ca apoi din râu
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
inundații, înmlăștiniri. Ca urmare a acestor fenomene, cursul râului a suferit o serie de amenajări, în prezent întregul său curs fiind canalizat. La trecerea prin municipiul București, râul a fost barat pentru a forma Lacul Morii. În aval de acest lac, cursul râului a fost canalizat pe toată porțiunea de albie care străbate capitala. În aval de București, Dâmbovița are ca afluent râul Colentina. În amonte de București, Dâmbovița este canalizată pentru ca apoi din râu să se desprindă spre sud un
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
Grigore Cerchez. La un moment dat, mai exact în 1934, Dâmbovița a fost acoperită parțial cu plăci de beton pentru a o masca. Peste 50 de ani, pe vremea regimului comunist, planșeul avea să fie scos, albia reamenajată și construit Lacul Morii și metroul. Circula atunci faimoasa glumă: "-Unde se varsă Dunărea? -În Marea Neagră! -Și unde se varsă Dâmbovița? -În metrou!". La ieșirea din municipiul București, în dreptul comunei Glina, sunt deversate în râu mii de tone de apă poluată rezultate din
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
și caniculă. Pentru detalii, vezi: Răut și Răuțel." Resursele acvatice ale orașului sunt formate din 2 râuri Răut și Răuțel, care intersectează orașul pe o lungime de 17 km, două râulețe Copăceanca și Flămânda, afluenți ai râului Răut și 7 lacuri. Răutul este cel mai mare curs de apă ce traversează Bălțiul. Observațiile regimului hidrologic la Bălți se efectuează din 1940. În perimetrul orașului valea râului este șerpuitoarea cu o lățime de 2 - 3 km. În amonte de Bălți, cursul râului
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
ce traversează Bălțiul de la vest la est. Cursul mediu a fost puternic modificat de către om prin construcția uzinelor în valea râului, iar albia sa a rămas neamenajată. În cursul inferior râul este îndiguit. Pe cursul Răuțelului s-au construit un lac de acumulare între cartierele Bălții Noi și Teioasa, și Lacul municipal. Asemenea Răutului, apa Răuțelului conține o cantitate înaltă de săruri. Orașul este traversat și de alte râulețe: de exemplu pârâul Flămânda (afluent al Răutului) din nordul cartierului Slobozia; în
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
fost puternic modificat de către om prin construcția uzinelor în valea râului, iar albia sa a rămas neamenajată. În cursul inferior râul este îndiguit. Pe cursul Răuțelului s-au construit un lac de acumulare între cartierele Bălții Noi și Teioasa, și Lacul municipal. Asemenea Răutului, apa Răuțelului conține o cantitate înaltă de săruri. Orașul este traversat și de alte râulețe: de exemplu pârâul Flămânda (afluent al Răutului) din nordul cartierului Slobozia; în zona de est a orașului se găsesc doi afluenți mici
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
înaltă de săruri. Orașul este traversat și de alte râulețe: de exemplu pârâul Flămânda (afluent al Răutului) din nordul cartierului Slobozia; în zona de est a orașului se găsesc doi afluenți mici ai Răuțelului. Cele mai mari bazine acvatice sunt: Lacul orășenesc, Lacul Tineretului (Komsomolist), Lacul societății vânătorilor și pescarilor (Chirpicinoe) și Canalul de canotaj, cu suprafața totală de circa 200.000 m și cu un volum de 2,9 mln m. În nordul cartierului Jubiliar și estul cartierului Bălții Noi
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
săruri. Orașul este traversat și de alte râulețe: de exemplu pârâul Flămânda (afluent al Răutului) din nordul cartierului Slobozia; în zona de est a orașului se găsesc doi afluenți mici ai Răuțelului. Cele mai mari bazine acvatice sunt: Lacul orășenesc, Lacul Tineretului (Komsomolist), Lacul societății vânătorilor și pescarilor (Chirpicinoe) și Canalul de canotaj, cu suprafața totală de circa 200.000 m și cu un volum de 2,9 mln m. În nordul cartierului Jubiliar și estul cartierului Bălții Noi se găsesc
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
traversat și de alte râulețe: de exemplu pârâul Flămânda (afluent al Răutului) din nordul cartierului Slobozia; în zona de est a orașului se găsesc doi afluenți mici ai Răuțelului. Cele mai mari bazine acvatice sunt: Lacul orășenesc, Lacul Tineretului (Komsomolist), Lacul societății vânătorilor și pescarilor (Chirpicinoe) și Canalul de canotaj, cu suprafața totală de circa 200.000 m și cu un volum de 2,9 mln m. În nordul cartierului Jubiliar și estul cartierului Bălții Noi se găsesc lacuri mici, însă
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Tineretului (Komsomolist), Lacul societății vânătorilor și pescarilor (Chirpicinoe) și Canalul de canotaj, cu suprafața totală de circa 200.000 m și cu un volum de 2,9 mln m. În nordul cartierului Jubiliar și estul cartierului Bălții Noi se găsesc lacuri mici, însă în afara granițelor administrative al orașului. Toate lacurile din perimetrul orașului sunt artificiale. În cartierele Teioasa, Centru, Podul Chișinăului, Soroca, parțial în cartierele Slobozia, Berestecico, Bălții Noi și Țigania apele subterane sunt la suprafață. Practic, apele freatice sunt stratificate
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Canalul de canotaj, cu suprafața totală de circa 200.000 m și cu un volum de 2,9 mln m. În nordul cartierului Jubiliar și estul cartierului Bălții Noi se găsesc lacuri mici, însă în afara granițelor administrative al orașului. Toate lacurile din perimetrul orașului sunt artificiale. În cartierele Teioasa, Centru, Podul Chișinăului, Soroca, parțial în cartierele Slobozia, Berestecico, Bălții Noi și Țigania apele subterane sunt la suprafață. Practic, apele freatice sunt stratificate la adâncimi 1-2 m de la suprafața solului. Suprafața spațiilor
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
râioasă verde, tritonul comun etc. Reptilele sunt reprezentate de șopârla verde, unele specii de năpârcă. În apele Răutului s-au identificat speciile de pești: fufa, porcușorul și carasul argintiu. În exemplare unitare se întâlnesc osarul și moaca de brădiș. În lacuri sunt răspândiți carasul și carpul. Primii oameni pe teritoriul localității au apărut în epoca paleoliticului, cu circa 30.000 ani în urmă. Au fost descoperite vetre de sate din epoca bronzului: la nord de cartierul Dacia, în cartierele Bălții Noi
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
cu o lungime de 46 km. Imediat după obârșie, Iadul intră în depresiunea de la Stâna de Vale. De aici râul își formează un defileu lung cu căderi mari până la primul afluent mai important Valea Leșului, unde s-a realizat un lac de acumulare de 27,2 mil.m3 pentru alimentarea cu apă a municipiului Oradea. În aval Valea Iadului este străjuită de formațiunile calcaroase ale Pădurii Craiului, iar pe dreapta de șisturi cristaline. În Depresiunea Bratca, Crișul Repede primește de pe partea
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
cu fluviul în aval în apropierea localității Giurgeni. Pe acest braț se află orașele Călărași și Fetești. Acest braț are aproximativ 100 de km lungime. Este brațul principal care are aproximativ 70 de km.lungime și împreună cu brațul Vâlciu, mărginește lacuri și bălti, zona numită Insula Mică a Brăilei. Între brațul Macin și brațul Cremenea se află zona numită Baltă Brăilei. Este brațul care se formează în dreptul localității Silistra, având un debit de apă mai mare ca cel al brațului Borcea
Brațele Dunării () [Corola-website/Science/297465_a_298794]
-
de ghețari. Țărmurile acestei zone sunt foarte crestate, în special în nord și vest, și sunt însoțite de numeroase insule. Cele mai mari insule se află ,însă, în afara acestei zone: Islanda și Groenlanda. În peisajul Europei Nordice se impun fiordurile, lacurile glaciare și în Islanda ghețarii. Clima acestei regiuni este temperată în est, ușor moderată de curentul cald Gulf Stream (Curentul Atlanticului de Nord) și rece în nord. Precipitațiile sunt bogate în cea mai mare parte a Europei de Nord. Rețeaua
Europa de Nord () [Corola-website/Science/297481_a_298810]
-
Atlanticului de Nord) și rece în nord. Precipitațiile sunt bogate în cea mai mare parte a Europei de Nord. Rețeaua hidrografică este foarte bogată fiind formată dintr-o rețea de râuri scurte, cu un ridicat potențial energetic și din numeroase lacuri (cea mai mare concentrare din Europa). Râurile formează cascade datorită văilor glaciare aici aflându-se cele mai mari căderi de apă din Europa. Vegetația. Elementul caracteristic al acesteia îl constituie pădurea (îndeosebi de conifere) cu excepția Islandei în care pădurile sunt
Europa de Nord () [Corola-website/Science/297481_a_298810]