30,776 matches
-
de către credincioși din satul Holdea. Frumoasa bisericuță este edificată în același stil arhitectonic ca și bisericile bănățene din jurul Făgetului timișan aflat la mică distanță. Construită din bârne masive de stejar după sistemul „blockbau”. Elementele spațial-arhitecturale sunt cele specifice cultului creștin ortodox, dispuse pe axa vest-est: pronaosul (tinda), naosul (nava) și absida altarului. Naosul (nava), încăperea destinată exclusiv bărbaților, este de formă dreptunghiulară. Intrarea în naos este situată pe latura de sud. Absida altarului este poligonală, nedecroșată, în prelungirea pereților corespunzători ai
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
salvată și restaurată în situ. Recuperându-se prea puține elemente din vechea biserică, utilizându-se materiale noi, a fost reconstruită la Târgu-Mureș, fiind sfințită în anul 2001. Adusă conform tradiției din localitatea Laslăul Mare, biserica a fost folosită de comunitatea ortodoxă după ce vechiul lăcaș de cult cu hramul Sf. Arhanghel Mihail a fost atribuit minorității unite în urma conscripției generalului Buccow. Informații despre construirea bisericii în Sub Pădure le avem din inscripția ce se afla în proscomidie: ""Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]
-
, născut Golembiovski (n. 9 martie 1823, Sucevița, Ducatul Bucovinei - d. 13 februarie 1896, Frătăuții Noi) a fost un preot ortodox și scriitor român din Bucovina, tatăl marelui compozitor Ciprian Porumbescu. A slujit ca paroh în satele bucovinene Șipotele Sucevei (1850-1857 și 1859-1865), Boian (1857-1859), Stupca (1865-1884) și Frătăuții Noi (1884-1896). S-a remarcat ca unul dintre clericii patrioți ai Bucovinei
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
fiind găzduit de preotul paroh. În martie 1857, preotul Iraclie Porumbescu a fost trimis ca paroh în satul Boian (astăzi în Ucraina) pentru a salva acel sat de catolicizare și de slavizare. În acel sat sătenii se răzvrătiseră împotriva parohului ortodox Simion Andruhovici pe care-l acuzau de abuzuri. Ca urmare a uneltirilor preotului greco-catolic Chlibowicki din Sadagura, 909 locuitori din Boian trecuseră la grecocatolicism. La Boian, preotul a reușit să pacifice localitatea și să apere biserica și cimitirul ortodox pe
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
parohului ortodox Simion Andruhovici pe care-l acuzau de abuzuri. Ca urmare a uneltirilor preotului greco-catolic Chlibowicki din Sadagura, 909 locuitori din Boian trecuseră la grecocatolicism. La Boian, preotul a reușit să pacifice localitatea și să apere biserica și cimitirul ortodox pe care doreau să le ocupe țăranii trecuți la grecocatolicism. Cu toate acestea, lipsurile materiale (enoriașii nu plăteau niciun ban pentru preot și nici nu voiau să presteze robota) și atitudinea nebinevoitoare a episcopului Eugenie Hacman au determinat pe părintele
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
Biserica "Sfinții Voievozi" din Ipotești este un lăcaș de cult ortodox construit între anii 1929-1939 în satul Ipotești din comuna Mihai Eminescu (județul Botoșani). Ea se află în curtea complexului memorial Mihai Eminescu din Ipotești. Biserica "Sf. Voievozi" din Ipotești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
federații democratice Transcaucaziene. Numeroși georgieni, influențați de ideile lui Ilia Chavchavadze și ale altor intelectuali de la sfârșitul secolului al XIX-lea, au insistat pentru independența națională. O mișcare culturală națională a fost întărită și mai mult prin restaurarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Georgiene (12 martie 1917) și prin înființarea unei universități în Tbilisi (1918). Menșevicii georgieni, însă, priveau independența față de Rusia ca prim pas împotriva revoluției bolșevice și considerau apelurile pentru independența Georgiei șovine și separatiste. Uniunea Transcaucazului a fost, însă, de
Republica Democrată Georgia () [Corola-website/Science/320907_a_322236]
-
Biserica "Sf. Dumitru" din Ciprian Porumbescu este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1887 în satul Stupca (azi Ciprian Porumbescu) din județul Suceava. Ea se află de-a lungul drumului județean 178G. În jurul acestei biserici se află cimitirul satului, unde sunt înmormântați printre alții marele compozitor român Ciprian Porumbescu (1853-1883
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Gura Humorului este un lăcaș de cult ortodox din orașul Gura Humorului (județul Suceava). Ea a fost construită între anii 1876-1885, prin strădania preotului Simeon Cobilanschi (1842-1910). Biserica "Sf. Arhangheli" din Gura Humorului se află pe Bulevardul Bucovinei nr. 26, de-a lungul șoselei care traversează localitatea de la
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
primit statutul de oraș. Până la primul război mondial, numărul populației românești din localitate era destul de redus, majoritatea locuitorilor fiind de etnie germană, urmați de evrei. Până în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, în Gura Humorului nu exista nici o biserică ortodoxă, puținii credincioși fiind nevoiți să se deplaseze fie la Mănăstirea Voroneț, fie la Mănăstirea Humor. Comunitatea ortodoxă din localitate a avut o pondere destul de redusă până în anul 1940. Astfel, conform recensământului din 1930, în orașul Gura Humorului (pe atunci "Gura-Homorului
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
locuitorilor fiind de etnie germană, urmați de evrei. Până în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, în Gura Humorului nu exista nici o biserică ortodoxă, puținii credincioși fiind nevoiți să se deplaseze fie la Mănăstirea Voroneț, fie la Mănăstirea Humor. Comunitatea ortodoxă din localitate a avut o pondere destul de redusă până în anul 1940. Astfel, conform recensământului din 1930, în orașul Gura Humorului (pe atunci "Gura-Homorului") locuiau 6.042 persoane, dintre care 2.425 germani (40,13%), 1.951 evrei (32,29%), 1
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
18%), 100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22 adventiști, 4 unitarieni, 4 baptiști, 1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. În anul 1940, majoritatea locuitorilor de etnie germană au emigrat în Germania, iar ponderea comunității ortodoxe a început să crească. În anul 1876, prin osârdia preotului Simeon Cobilanschi și a enoriașilor G. Pașcovici și J. Danilevici, s-a început construirea unei biserici ortodoxe în localitatea Gura Humorului. Părintele Simeon a sfințit temelia noului lăcaș de cult
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
1940, majoritatea locuitorilor de etnie germană au emigrat în Germania, iar ponderea comunității ortodoxe a început să crească. În anul 1876, prin osârdia preotului Simeon Cobilanschi și a enoriașilor G. Pașcovici și J. Danilevici, s-a început construirea unei biserici ortodoxe în localitatea Gura Humorului. Părintele Simeon a sfințit temelia noului lăcaș de cult la 29 septembrie 1876, în prezența baronului Hieronymus Freiherr von Alessani, guvernatorul Ducatului Bucovinei (1874-1887 și 1911-1913) și a lui Anton Keschmann, căpitanul districtual de Suceava ("Bezirks-Hauptmann
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
protopresviter județean. Acesta a murit la 4 aprilie 1932, la vârsta de 68 ani, și a fost înmormântat într-o criptă din curtea bisericii. Până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, această biserică a fost singurul lăcaș de cult ortodox din orașul Gura Humorului. Abia după cel de-al doilea război mondial, creștinii ortodocși din Gura Humorului au primit din partea autorităților statului o a doua biserică, fosta biserică armenească și apoi luterană (Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena"). În curtea
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
și a fost înmormântat într-o criptă din curtea bisericii. Până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, această biserică a fost singurul lăcaș de cult ortodox din orașul Gura Humorului. Abia după cel de-al doilea război mondial, creștinii ortodocși din Gura Humorului au primit din partea autorităților statului o a doua biserică, fosta biserică armenească și apoi luterană (Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena"). În curtea bisericii, în apropierea altarului, a fost amplasat un bust de bronz al preotului Simeon
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
țarul Alexei Mihailovici Romanov (tatăl lui Petru cel Mare) și de patriarhul Nikon al Rusiei (1652-1658), reformă cunoscută sub denumirea de raskol. Reforma, care viza modificarea ritualului bisericesc, a început în anul 1654 și a fost adoptată de Soborul Bisericii Ortodoxe Ruse în anul 1667. Cu timpul au reușit să devină tolerați și chiar să obțină unele mici privilegii de la cârmuire și de la mitropoliții țării. Strămoșii lipovenilor au ajuns până la poalele obcinilor carpatine, în orașul Rădăuți. Comunitatea a continuat să-și
Biserica lipovenească din Rădăuți () [Corola-website/Science/320926_a_322255]
-
planeta, care, în limba lor, se numește Vamfim, și este a treia planetă de la Pământ. Potrivit site-ului rus Pravda.ru, Vanga a prezis că un al Treilea Război Mondial va începe în anul 2010. Site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Bulgare a anunțat că Visarion, un călugăr dintr-o comunitate bărbătească de pe Muntele Athos (Grecia), va lansa o carte în care demască pseudo-idolii Vanga și Danov. Cartea dorește să evidențieze distincția dintre ocultism și creștinism autentic. „Vanga este o femeie
Baba Vanga () [Corola-website/Science/320951_a_322280]
-
Duminica Tuturor Sfinților”. Biserica figurează pe lista nouă a monumentelor istorice, . Începuturile bisericii „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Muncelu Mare, inclusă pe lista monumentelor istorice românești (HD-lI-m- A-03367), sunt învăluite în negurile istoriei; antimisul dăruit de episcopul ortodox Dionisie Novacovici în anul 1762 semnalează, mai degrabă, o amplă renovare, iar nu ctitorirea propriu-zisă. Înscris, planimetric, în categoria edificiilor de plan dreptunghiular, biserica prezintă, în cazul absidei, particularitatea terminației heptagonale nedecroșate, caracteristică vechilor ctitorii de lemn bănățene. Deasupra pronaosului
Biserica de lemn din Muncelu Mare () [Corola-website/Science/320955_a_322284]
-
cu un foișor deschis și un coif conic. Căptușeala interioară de scânduri a fost împodobită, în vechime, cu valoroase xilogravuri, biserica constituind, din acest punct de vedere, cel mai elocvent exemplu de narare a programului iconografic specific lăcașurilor de cult ortodoxe cu ajutorul acestor producții artistice și, totodată, cea mai bogată grupare a creației meșterului xilograf Gheorghe Pop; executate în perioada 1805-1824, acestea se găsesc în prezent în custodia Arhiepiscopiei Aradului. În altă colecție de artă, anume cea a Protopopiatului Ortodox Orăștie
Biserica de lemn din Muncelu Mare () [Corola-website/Science/320955_a_322284]
-
cult ortodoxe cu ajutorul acestor producții artistice și, totodată, cea mai bogată grupare a creației meșterului xilograf Gheorghe Pop; executate în perioada 1805-1824, acestea se găsesc în prezent în custodia Arhiepiscopiei Aradului. În altă colecție de artă, anume cea a Protopopiatului Ortodox Orăștie, se află o icoană pe sticlă cu reprezentarea „Răstignirii”. Dintre renovările la care a fost supus lăcașul, cunoscute sunt doar cele din anii 1812 și 2007. În cazul primului șantier, cu caracter de rectitorire, trebuie luată neapărat în calcul
Biserica de lemn din Muncelu Mare () [Corola-website/Science/320955_a_322284]
-
Ion Christu, Gh. Davidescu sau Frederic C. Nanu, care au activat sub conducerea lui Take Ionescu, I. G. Duca, Nicolae Titulescu, Grigore Gafencu sau Mihai Antonescu. Vasile Stoica a terminat școala elementară din Avrig după care a urmat cursurile Școlii ortodoxe de la Brașov, Liceul Unguresc din Sibiu. Apoi, a studiat la Facultatea de Litere de la Budapesta (1909-1913), cu specializări la Paris (două semestre) și București. Interesul pentru politică se manifestă de timpuriu, Vasile Stoica devenind membru al Partidului Național Român din
Vasile Stoica () [Corola-website/Science/320967_a_322296]
-
Biserica ortodoxă din satul Teiu, comuna Lăpugiu de Jos, județul Hunedoara, a fost construită în anul 1788. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Satul Teiu, aparținând comunei Lăpugiu de Jos, este situat în depresiunea Văii Lăpugiului, care formează ultimul afluent în partea stângă
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Teiu () [Corola-website/Science/321004_a_322333]
-
alungați de aici de huni. În perioada medievală a existat și o cetate a Buzăului, despre care s-au păstrat doar câteva mențiuni în documente străine, iar târgul, menționat ca fiind deja existent la 1431, a devenit și sediu episcopal ortodox în secolul al XVI-lea. Începând cu secolul al XVII-lea, a început o perioadă în care numeroase lupte și invazii, precum și dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea și depopularea Buzăului. Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
Teodorescu și unde a studiat și pictorul Gheorghe Tattarescu. Un an mai târziu episcopul Dionisie Romano a deschis Școala Normală (școală de învățători), școală ce pregătea învățători pentru școlile generale din oraș și pentru cele din 115 sate. Seminarul teologic ortodox din Buzău, înființat în 1836, a fost a doua școală teologică din Țara Românească, după seminarul din București. Primul liceu laic din Buzău a fost actualul colegiu național B.P. Hasdeu, denumit inițial "Gimnasiul „Tudor Vladimirescu”", inaugurat în 1867. Cel mai
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
sfârșitul lui decembrie 1989. Economia orașului a stagnat o perioadă, dar Buzăul a reînceput să se dezvolte, după ce întreprinderile de stat au fost privatizate și reorganizate și au apărut alte companii noi. În această perioadă, a început refacerea de biserici ortodoxe. În 1991 s-a început lucrul la o cea mai mare biserică ortodoxă din oraș numită "Biserica Sfântul Sava", iar în 2009 s-a construit o nouă catedrală a arhiepiscopiei. În 1995, un nou teatru, numit "Teatrul George Ciprian", a
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]