29,566 matches
-
numite ,,oracolele caldeene” ,,scrieri caldeene” sau ,,învățături caldeene”. Nu există nici un fel de informații despre autorul acestor scrieri sau cultura din care provin, sau poate că în antichitate se cunoștea originea lor însă falsifi- catorii de istorii și-au făcut treaba cu mare sîrguință iar întunericul s-a lăsat și peste acest subiect. Dar respectivele scrieri erau citite și de faraonii egipteni Psamitec l și Necao care au trăit către sfîrșitul secolului Vll î.e.n. și prima parte a secolului Vl î.e.n.
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
acestui neam pe care grecii îl știau după ureche și scriau ce le trăs-nea pe sub freză să aibă de ce se minuna posteritatea. O legendă transmisă de Herodot pe la mijlocul secolului V î.e.n. spune că Her -cule ar fi zăbovit cu ceva treburi serioase de amor pe la Echidna din țara arimilor, o femei jumătate om și jumătate șarpe din a cărei iubire încolăcită s-au născut Scy-thes, strămoșul sciților; Agathirsus, primul rege al agatîrșilor sau geților de pe Mu-reș și Tracus din care se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
om, venit de la marginile pămîntului din nordul îndepărtat, unde își avea culcușul pe un munte înalt fiind ,,fiul pămîntului”. Herodot ne transmite o legendă care spune că Hercule, feciorul grecilor însă-mînțătorul multor neamuri, aflîndu-se el prin nordul Istrului cu ceva treburi serioa- se a întîlnit-o pe Echidna, regina din țara arimilor, o femei jumătate om și jumătate șarpe pentru care grecul a primit un of la lingurea și astfel a început o iubire înco- lăcită. Din această înfierbințeală s-au născut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
îndrăciților clocitori de ghicitori aiuritoare, cuvințelul getbeget cu sensul din moși strămoși sau din străvechimea neamului get, adică ,,get pe get” să le fie și lor cu respect față de adevăr și să nu-l mai ia în răspăr! Dacă era treaba după zicerea lor trebuia să păstrăm azi în limba veche cuvîntul dacbedag, dar nu a fost și nu este încă, pînă îl vor scorni ei! Iar acest adevăr infailibil îl știau și romanii față de mulți dintre românii de azi care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și după ce Antigonos s-a întors în Macedonia, s-a ridicat împotriva acestuia deodată un nou dușman. Căci galii care fuseseră lăsați să apere hotarele țării de către Brennus, cînd acesta a pleca în Grecia, ca să nu pară singuri fără de nici o treabă, au înarmat cincisprezece mii de pedestrași și trei mii de călăreți, și după ce au gonit trupele geților și ale tribalilor, amenințînd Macedonia, delegăți la rege, să-i ofere o pace plătită în bani și în același timp să-i spioneze
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
semnificative ale VRA Situația pare a fi totuși mai bună în Tălmăcel, față de Ludoș, în ce privește gradul de integrare al rromilor în comunitate și conflictele cu ceilalți oameni din sat. Țiganii sunt tolerați, acceptați atâta timp cât muncesc și nu se amestecă în treburile românilor, dar persistă totuși aluziile la barierele invizibile pe care românii le trasează între ei și țigani ("dacă aș avea vreodată nevoie de ceva, nu m-aș duce la un țigan să-i cer" sau "n-avem probleme că ei
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
reforma agrară și unii au ajutorul acela... și primăria îi obligă să meargă pe râu să facă curățenie, trebuie să presteze nu știu câte pe lună." (H. R., preot Tălmăcel) " Dacă am nevoie, vine și m-ajută și-l plătesc. Altfel altă treabă n-avem cu rromii, că numai pagubă din partea lor" (G.F., 53 de ani, Tălmăcel) Dar care este atitudinea rromilor față de români? Daca urmărim tabelul 5.10, observăm că aceștia au atitudine ambivalentă față de români (îi consideră răi, dușmănoși, bârfitori dar
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
soțului, al soției și al copiilor. A rezultat o repartiție a rolurilor ce poate fi observată în Anexa 6, graficele 2 a și b, și care este una tradițională, membrii familiei având alocate rolurile obișnuite soția ocupându-se preponderent cu treburile din interiorul casei, iar soțul cu cele din exterior. De asemenea se poate observa că aceste roluri nu diferă de la o comunitate la cealaltă. Există o diviziune de gen a muncii (Marinescu, 2002: 28) femeile și bărbații având roluri bine
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
interesele proprii înaintea intereselor satului; * să fii cinstit, chiar dacă sărac, vs să încerci să te descurci pentru că toți cei din jur o fac; * să ai relații cât mai apropiate cu oamenii din sat vs. fiecare trebuie să-și vadă de treaba lui. II. Identitate 1. Identitate individuală * identificarea cu statusul de țăran (dacă consideră că e țăran); * dacă e mândru că e țăran; * identificarea cu naționalitatea, cu județul, religia, comuna (satul); * caracterizarea țăranilor de azi; * caracterizarea nivelului de viață al țăranului
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fie cinstiți, chiar dacă săraci. 2. Oamenii trebuie să încerce să se descurce pentru că toți cei din jur o fac. 11. 1. Fiecare trebuie să aibe relații cât mai apropiate cu oamenii din sat. 2. Fiecare trebuie să-și vadă de treaba lui. 4. Fiecare om încearcă să-și educe cât mai bine copiii și să le transmită o serie de învățături importante. Precizați trei lucruri, cele mai importante, pe care ați încercat să le transmiteți copiilor dumneavoastră: 5. Precizați în ce măsură sunteți
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
chiar dacă săraci. Oamenii trebuie să încerce să se descurce pentru că toți cei din jur o fac. 64,2 0 56,4 0 Fiecare trebuie să aibe relații cât mai apropiate cu oamenii din sat. Fiecare trebuie să-și vadă de treaba lui. 42,9 56,7 43,0 54,5 Sursa datelor: cercetare proprie * afirmațiile scrise cu caractere italice măsoară atitudinile tradiționaliste, pe când cele scrise cu caractere normale, măsoară atitudinile moderne. 4. Lista de afirmații pentru graficul 3.8 În grafic
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
măsură" și "în foarte mare măsură" la afirmația "Sunt permanent la curent cu ce se întâmplă în țară și în lume. Cinste chiar cu prețul sărăciei Oamenii trebuie să fie cinstiți, chiar dacă săraci. Individualism Fiecare trebuie să-și vadă de treaba lui. ANEXA 4 1. Indicatori disponibili în Eurobarometrul Rural 2005 și 2007 și dimensiunile pentru care aceștia sunt relevanți Barometrul Rural Indicator Relevant pentru... 2005 A3c Încrederea în oamenii de pe stradă Capital social relațional J4c satisfacția față de viața socială (relații
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la Londra, trecând, în secret, peste Canalul Mânecii. Banii în numerar erau ascunși în tălpile duble ale cizmelor sale. - Unul dintre fruntașii luptei pentru unificarea Italiei, Camilio Benso(1810-1861), conte de Cavour, ere un diplomat remarcabil și un bun administrator al treburilor statului. Din dorința de a vedea realizată unificarea tuturor teritoriilor italiene într-un singur stat, Camilio Cavour nu dormea decât 4 ore pe noapte, restul timpului dedicându-l acțiunilor pentru îndeplinirea obiectivului național. - Un alt luptător pentru unitatea italienilor, Giuseppe
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93248]
-
avea nici o tradiție revoluționară, reală; că ea nu mai are mai exact spus o astfel de tradiție; că opozanții reali sau virtuali au fost de mult anihilați; că tehnica revoluției și a loviturii de stat ar fi, într-adevăr, doar treaba profesioniștilor (p. 218), și astfel vom avea despre pasivitatea acestei frumoase insule o imagine mai credibilă și mai adevărată decât cea care se lasă întrevăzută... Ne mai putem întreba de ce eroul, romancierul Danyel Rainal, părăsește de fapt așa de repede
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de turmă), total depersonalizată, uniformizată, fără păreri personale, fără conștiință politică. Fenomen evident de subdezvoltare, mult mai răspândit decât s-ar crede. Există, pe de altă parte, și destui indiferenți. Unii sunt sinceri prin temperament sau din dezinteres organic față de treburile publice, alții doar calculați din prudență, timorare, individualiști ireductibili. Sunt în special cei reduși la tăcere de dictatură, teroare, ceaușism și care și-au făcut din conformism un stil de viață și de gândire. Un mod de apărare și de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
te poți arde de la lumină, de exemplu. Totul este acum portabil, luminile pot fi așezate în niște reflectoare, pe care pacienții le pot purta pe cap, deci nu trebuie să rămână în cameră sub lumină, ci pot să-și continue treaba în timp ce urmează terapia. 8.6.2. Teoria psihanalitică asupra depresiei Teoria psihanalitică l-a avut ca părinte pe Sigmund Freud, iar explicația din perspectiva psihanalitică asupra depresiei a depins în mare măsură de dezvoltarea paradigmei psihanaliste în general. În anul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
anilor '30, din nevoia de acțiune, pe fondul unei nemulțumiri progresive față de transformările postbelice ale Europei. În termenii lui Julien Benda, "trădarea cărturarilor" se desprinde din consecințele modernității ce transformă intelectualul în "cetățean obedient", obligat să se preocupe și de treburile lumești 9. Se resimțea de fapt nevoia unei schimbări în structura socială a intelectualilor. Modelul "cărturarului boem" devenise desuet și tenta mai degrabă politica și carierismul bazat pe asumarea rolurilor politice 10. Pentru tânăra generație, factorul privilegiat a constat însă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
feministă (lucru doar aparent contradictoriu), să-l auzi pe Orsenna afirmînd: Cu majoritatea bărbaților, mă aflu pe un teren cunoscut. Le știu dedesubturile, șolticăriile de dresori de urși, mania de a căuta mereu să demonstreze ceva. Cu femeile, e altă treabă. Un univers ce rămîne un mister. [...] O intimitate vertiginoasă cu trupul, o așezare în inima vieții. Un zîmbet amuzat în colțul ochiului, în momentele cele mai ciudate.[...] Ele m-au condus acolo unde n-aș fi îndrăznit să mă aventurez
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
căreia romanul îi datorează titlul amintește de cele mai bune pagini din Atelierul pictorului), în viață ; peste tot, plouă cu nori de adjective, tună caractere pasionale și fulgeră explozii senzoriale. Imaginarul său lingvistic pare inepuizabil. De fapt, Grainville pune la treabă vocabularul cu patima vorace a unui Pantagruel. Nu e nevoie să-l citești cu dicționarul la căpătîi, nu are acel snobism prețios al falșilor creatori, dar textele sale sunt un permanent răsfăț eufonic, te tăvălesc în mătasea și catifeaua vorbei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
monah auster, ușor distant, introvertit, iar cînd îți mai și spune că scrie mai bine decît vorbește, te întrebi cum te vei descurca încercînd să moderezi o discuție între el, alți scriitori francezi și un public numeros. Dar se vede treaba că e o falsă problemă, căci deîndată ce încep dezba terile, Garde se arată într-o cu totul altă lumină: spontan, profund, cu replică promptă și precisă, plin de umor și autoironie. Romanul său i-a exasperat pe etnologi, sociologi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
atestă cultura bogată. În 1810 se afla în țară, exilat la Buzău de generalul M.I. Kutuzov, „pentru oareșicare pricină a tinereților”. Iertat în 1812, este numit vel comis, apoi ispravnic în județul Dâmbovița, cu reședința la Văcărești și Târgoviște. Cum treburile isprăvniciei erau lăsate cam la voia întâmplării, amânându-se rezolvarea pricinilor și a jalbelor, era nevoie ca unchiul său, Nicolae Văcărescu, să îl mustre în scrisori, amintindu-i datoria față de țară. Este scos din slujbă în 1817, se pare pentru că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
poporului: "Puterea te înșeală; dacă eram în locul ei, te-am fi umplut de binefaceri și te-am fi eliberat de taxe". Și poporul crede, și poporul speră, și poporul face o revoluție. Amicii săi nici nu s-au pus pe treabă că sunt somați să se execute. "Dați-mi deci de lucru, pâine, ajutoare, credit, instrucție, colonii", spune poporul, "și totuși, conform promisiunilor voastre, eliberați-mă din strânsorile fiscului". Statul nou nu e mai puțin stânjenit decât statul vechi, căci un
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se consideră că accidentul face ca șase franci să ajungă la industria producătoare de geamuri, și că stimulează, în măsura celor șase franci, susnumita industrie, o conced, nu contest în niciun fel, se raționează corect. Geamgiul va veni, va face treabă, va pune mâna pe cei șase franci, își va freca mâinile și va binecuvânta din tot sufletul copilul neastâmpărat. Este ceea ce se vede. Dar dacă, pe calea deducției, se ajunge să se conchidă, așa cum se face adesea, că este bine
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fierul la prețul meu și mă voi bucura în dulcea recreere de a vedea marele nostru popor păcălit în mod rușinos. Chestia asta îl va învăța să se proclame fără încetare precursorul și promotorul oricărui progres în Europa. Oh! toată treabă ar fi picantă și merită osteneala de a fi încercată. Deci, domnul Prohibant se duse la fabrica de făcut legi. Cu altă ocazie poate voi povesti istoria demersurilor sale nevăzute; astăzi nu vreau să vorbesc decât de demersurile sale ostentative
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și așa mai departe. Societatea (trebuia spus guvernul) se găsește deci în mod necesar amestecată în toate aceste lupte, în toate stânjenirile muncii; ea intervine în mod activ în fiecare zi, direct sau indirect, și prima dată când veți avea treburi la vamă veți vedea acest lucru, veți fi, de voie sau de nevoie, forțat să luați act de această stare a lucrurilor și să deveniți o parte din interesele în cauză. Aceasta nu ar fi deci o obiecție împotriva datoriei
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]