30,434 matches
-
orașul Dej a devenit municipiu în cadrul județul Cluj, pierzându-și astfel importanța de centru administrativ. Municipiul Dej cuprinde localitățile componente: Ocna Dej, Șomcutu Mic și Pintic, respectiv Peștera, așezare depopulată în timpul regimului comunist. Conform Legii nr..2/1968 Republicata, localitățile componente ale municipiului DEJ sunt 1.oras DEJ, 2.sat Ocna Dejului, 3.sat Peștera, 4.sat Pintic, 5.sat Șomcutu Mic. Orașul este mărginit la est de cartierul Dealul Florilor, la sud de dealul Sf. Petru, la nord-est de comuna
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
estoni din diferite regiuni, dar a fost ucis în bătălia de Sf. Matei în septembrie 1217. Din 1228, în urma Cruciadei Livoniene, și până în anii 1560, Estonia a fost inclusă în Terra Mariana, teritoriu înființat la 2 februarie 1207 ca principat component al Sfântului Imperiu Roman și a proclamat de papa Inocențiu al III-lea în 1215 ca principat supus Sfântului Scaun. Sudul țării a fost cucerit de Frații Livonieni ai Sabiei, ordin militar monastic care a aderat la Ordinul Teutonic în
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
(în turcă "Tulça", "Hora-Tepé", "Tolçu", în greacă "Αιγισσός"-"Aegyssus", în bulgară "Тулица"-"Tulitsa", în rusă/ ucraineană "Тулча"-"Tulcha") este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Tudor Vladimirescu și (reședința). Este situat pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatra populată continuu începând din perioada culturii Gumelnița (2900 - 2200 i.C.), continuând cu așezarea greacă "Aegyssus" (secolul VIII i.C.), cu portul și orașul român
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
(colocvial "Sighet", colocvial "Sziget", în traducere "Insula", , ucraineană "Сигіт, Сигіт-Мармароський, Сігету-Мармацієй", ) este un municipiu în județul Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Iapa, Lazu Baciului, (reședința), Șugău, Valea Cufundoasă și Valea Hotarului. Localitatea are o populație de locuitori (2011), fiind al doilea centru urban ca mărime și ca importanță al județului după orașul-reședință Baia Mare. În perioada 2000 - 2012, primarul municipiului a fost
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
este un municipiu în județul Iași, Moldova, România, format din localitățile componente Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca, (reședința) și Sodomeni. Este al doilea centru urban ca mărime din județ, cu o populație de locuitori (2011). Este un important nod de cale ferată. Orașul este situat în partea de nord-vest a județului, în sudul
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
în domeniile: materiale de construcții, echipamente industriale, perdele și materiale textile, produse de panificație, produse agroalimentare, produse nealimentare, etc. Se poate considera că au crescut interrelațiile dintre oraș și localitățile rurale din administrativul municipiului Pașcani. Pe de o parte, satele componente continuă să furnizeze produse agricole către piața orașului, pe de altă parte, prezența slabă a activităților de prelucrare locale determina o deplasare continuă spre oraș, care asigură cea mai mare parte a mărfurilor alimentare și nealimentare necesare consumului populației. Din
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
este municipiul de reședință al județului Vrancea, la limita între regiunile istorice Moldova și Muntenia, România, format din localitățile componente (reședința), Mândrești-Moldova și Mândrești-Munteni. Are o populație de locuitori. O așezare a existat în acest loc încă din secolul al XIII-lea, aici fiind localizată "Civitas Milcoviae", reședința Episcopiei de Milcov, catolică. În secolul al XV-lea a fost ridicată
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
(în , în , în , în ) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România, format din localitățile componente Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, (reședința) și Viișoara. Se află în estul României, aproape de frontiera cu Republica Moldova. Este atestat documentar în anul 1375. Conform datelor recensământului din 2011, Vasluiul avea o populație de locuitori, fiind al doilea oraș ca mărime
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
și domnești. Primarul Municipiului Vaslui este Vasile Pavăl din PSD. După alegerile locale din 11 iunie 2012 componența Consiliului Local Vaslui este de 21 de consilieri. Evoluția prezenței la Alegerile locale în turul I: Municipiul Vaslui împreună cu cele 5 localități componente are 248 de artere conform nomenclatorului stradal de pe harta municipiului Vaslui. În Vaslui se găsesc următoarele centre comerciale: Accesibilitatea în orașul Vaslui se face: Distanțe rutiere față de principalele orașe din țară și din Europa *. Zone de acces din municipiu unde
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
(în turcă "Mankalya") este un municipiu în județul Constanța, Dobrogea, România, format din localitățile componente Cap Aurora, Jupiter, (reședința), Neptun, Olimp, Saturn și Venus. Poziția orașului este marcată la sud de limita lacului Mangalia, de țărmul mării la est, iar la vest și la nord, de calea ferată către Constanța, Balta Mangalia și pădurea Comorova
Mangalia () [Corola-website/Science/296976_a_298305]
-
este municipiul de reședință al județului Vâlcea, Oltenia, România, format din localitățile componente Aranghel, Căzănești, Copăcelu, Dealu Malului, Poenari, Priba, (reședința), Râureni, Stolniceni și Troian, și din satele Fețeni, Goranu, Lespezi și Săliștea. Are o populație de locuitori (2011). Se află așezat într-un punct geografic aproape central al României, nod de întâlnire
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
Râmnicu Vâlcea, a luat ființă "„Uzina de Sodă Govora”" în anul 1954. Denumirea de „Govora” se datorează faptului că CFR-ul dăduse denumirea de "Halta Govorii" pentru stația care deservea stațiunea Băile Govora aflată la 12 km. De fapt localitatea componentă se numește "Stolniceni". Această uzină va constitui prima întreprindere care a pus baza platformei petrochimice a orașului, care a început să se dezvolte după anul 1970,unul dintre cele mai importante combinate chimice ale României, cunoscut sub denumirea de „OLTCHIM
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
(în trecut "Caracoium", "Carachioi", în turcă "Kara Koyum", "Karaköy") este un oraș în județul Constantă, Dobrogea, România, format din localitățile componente Mamaia-Sat și (reședința). Are o populație de locuitori. Orașul Năvodari este situat în zona estică a județului Constantă, pe malul de sud al lacului Tașaul și pe grindul dintre acesta și lacul Siutghiol. Se află la o distanță de 15
Năvodari () [Corola-website/Science/296982_a_298311]
-
, mai demult "ul Săsesc", (în , în ) este un municipiu în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Apalina, Iernuțeni și Reghin (reședința). Are o populație de locuitori (2011). Municipiul se află la 46°46'33" latitudine nordică și 22°42'30" longitudine estică. Altitudinea la care este situat orașul este de 395m, punctul geografic cel mai de
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
(în vechi surse: "Armenopolis", în , în , în ) este un municipiu în județul Cluj, Transilvania, România, format din localitățile componente Băița, (reședința), Hășdate și Silivaș. Are o populație de locuitori (2011). În perioada 2004 - 2012, primarul municipiului a fost Ovidiu Dragan (PD-L),perioada 2012-2016, primarul municipiului a fost Marius Calin Sabo(PNL). In urma alegerilor din 5 iunie 2016
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
este un municipiu în județul Argeș, Muntenia, România, format din localitățile componente (reședința) și Noapteș. Orașul Curtea de Argeș este localizat în partea de nord a județului Argeș, în depresiunea intracolinară a bazinului superior al râului Argeș, la o altitudine de 450 m deasupra nivelului mării, și este înconjurat de dealurile și muscelele sudice
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
(în , în dialectul săsesc "Änjet, Angetn, Stroßbrich", în , în ) este un municipiu în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente (reședința), Aiudul de Sus, Gâmbaș, Măgina și Păgida, și din satele Ciumbrud, Gârbova de Jos, Gârbova de Sus, Gârbovița, Sâncrai și Țifra. Toponimul maghiar, cel vechi german, precum și cel român al orașului provin de la numele sfântului Egidiu. Stema municipiului Aiud
Aiud () [Corola-website/Science/296991_a_298320]
-
desființată, satul Oltenița Rurală fiind el însuși comasat cu localitatea urbană Oltenița. În 1950, Oltenița a căpătat statut de oraș raional și reședință a raionului Oltenița din regiunea București, statut ce s-a păstrat până în 1968, când a redevenit oraș component al județului Ilfov (reînființat). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea orașului la județul Călărași. Orașul a primit statutul de municipiu în 1997. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Oltenița se ridică la de locuitori, în
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
, mai demult "ul Săsesc", (în dialectul săsesc "Melnbach", în , în trad. "Pârâul Morii", în ori "Sebes", în ) este un municipiu în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Lancrăm, Petrești și Sebeș (reședința), și din satul Răhău. Avea o populație de de locuitori la recensământul din 2002. Orașul a fost întemeiat în secolul al XII-lea de coloniștii sași veniți la chemarea regelui Ungariei. În Sebeș s-au
Sebeș () [Corola-website/Science/296992_a_298321]
-
este un municipiu în județul Botoșani, Moldova, România, format din localitățile componente Dealu Mare, (reședința), Loturi Enescu și Progresul. Acesta se află pe malul râului Jijia la 36 de km de municipiul Botoșani, care este reședința județului cu același nume. La recensământul din anul 2011 avea o populație de locuitori. Municipiul Dorohoi
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
, mai demult "Târnava-Sân-Martin", până în 3 mai 1941 "Diciosânmartin", (în , în , în dialectul săsesc "Mierteskirch") este un municipiu în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Botorca și (reședința), și din satele Bobohalma și Cuștelnic. Se află pe râul Târnava Mică. Primele dovezi ale unei existențe umane datează din perioada neolitică. Înființat în anul 1962, muzeul municipal găzduiește numeroase exponate ce atestă o existență sedentară și
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
de producție (intern și export) cât și de prestări servicii către populație. Evoluția demografică a localității din anul 1850 până în prezent (orașul Târnăveni fără satele aferente: Botorca, Bobohalma, Boziaș acum cartier al orașului din 1966) Populația orașului Târnăveni împreună cu satele componente începând cu 1880: Conform recensământului din anul 2002 orașul are o populație de 26.537 de locuitori structurați pe etnii și religie astfel: Cu numeroase exponate, prezintă vizitatorilor o bogată colecție arheologică, precum și materiale etnografice de pe Valea Târnavelor. În perioada
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
(în , în ) este un municipiu în județul Timiș, Banat, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Măguri și Tapia. Unul dintre cele mai importante centre ale mișcării culturale din Transilvania și Banat, Lugojul este cunoscut pentru rolul important pe care l-a jucat în dezvoltarea învățământului, în mișcarea de eliberare socială și
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
este un municipiu în județul Suceava, Moldova, România, format din localitățile componente (reședința), Șoldănești și Țarna Mare. Se află în nord-estul României. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de de locuitori, fiind al doilea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat municipiu în anul 1995, împreună cu alte
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Cimpa, Jieț, (reședința), Răscoala și Tirici. Străveche așezare situată la 675 m altitudine pe malul Jiului de Est, la intersecția pârâului Jieț cu pârâul Taia este atestată, în diferite documente, atât în anul 1499 cât și în anul 1493. Teritoriul
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]