30,021 matches
-
Lay ca fiind cel mai important; el corespunde și tendinței spre activitate a copilului. În consecință, Lay propunea ca în școală să se extindă activitățile practice ale elevilor, utilizîndu-se forme cît mai variate (muncă manuală, modelaj, desen, dramatizări, cînt, muzică, dans etc.). Ideea extinderii activității practice cunoaște în epocă o largă circulație. Ea era una din tezele fundamentale ale "educației noi". Așa cum se va vedea însă, între pedagogia acțiunii și școala activă există mari deosebiri în ceea ce privește activitatea practică. Deocamdată reținem orientarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Creatorul școlilor Waldorf privește euritmia dintr-o triplă perspectivă: a) ca artă, b) sub aspect didactico-pedagogic și c) sub aspect igienic. a) Ca artă euritmia este o "vorbire mută, vizuală, alături de vorbirea articulată și muzicală; ea nu este mimică, pantomimică, dans; nu este nici imitație, ci "plăsmuire a contextului armonios". b) Ca "joc al mișcării pătruns de suflet" euritmia presupune angajarea inițiativei și voinței. c) Omul fiind un microcosmos, prin euritmie se integrează în ritmul și armonia universului (macrocosmosului), ceea ce îi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cele mai multe elemente pentru conștientizarea criteriilor de apreciere a valorilor. Din punctul de vedere al acestei filosofii, conținutul învățămîntului apt să trezească decizia de conștientizare a celui care învață este oferit mai ales de istorie și literatură, de arte plastice, muzică, dans și teatru. Studierea disciplinelor umaniste oferă tinerilor posibilitatea "întîlnirii", adică a unui contact spiritual cu marile personalități ale culturii. S-ar putea replica filosofilor că o astfel de întîlnire are loc în mod curent în procesul instruirii, că ideea deci
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și marile curente filosofice (E.D.P., București, f.a.), Bogdan Suchodolski numește aceste teorii pedagogia existenței și, respectiv, pedagogia esenței. 24. A se vedea O. DECROLY, La fonction de globalisation et son application și O. DECROLY, Le rôle du phénoméne de globalisation dans l'enseignement, în "Buletin et Annales de la Soc. Royale des Sciences medicale et natur. de Bruxelles", 1927. 25. O. DECROLY și DEGAND, Expériences de mémoire visuelle verbale et de mémoire des images chez les enfants normaux et anormaux, în "Année
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
experimentale din România, E.D.P., București, 1967. 39. Cf. NICOLAE ȚANE, Ion Slavici educator, în revista "Cetatea Albă", nr. 3-4, 1936. 40. ION SLAVICI, Educația morală, 1909. 6. Reorganizarea învățămîntului în perioada interbelică 1. B.I.E., L'organisation de l'instruction publique dans 53 pays, Genève, 1933. 2. G. G. ANTONESCU și I. I. GABREA, Organizarea învățământului în 28 de țări, Editura Institutului pedagogic român, București, 1933. 3. Cf. GH. COMICESCU, Realizări și tendințe în școala americană contemporană, Institutul de arte grafice "Brawo
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
primar și secundar în ultimii 20 de ani, f.a. Datele statistice oferite de I. I. GABREA în Școala românească. Structura și politica ei 1921-1932, sînt puțin diferite de cele ale lui C. ANGELESCU. 4. L'organisation de l'instruction publique dans 53 pays, Geneva, 1933, apud I. I. GABREA, Din problemele pedagogiei românești, Editura Cultura Românească, București, 1937. 5. D. GUSTI, Un an de activitate la Ministerul Instrucției, Cultelor și Artelor, 1932/1933, București, 1934. 6. Lege pentru organizarea și funcționarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
română, la Editura Didactică și Pedagogică în anii 1976, 1978 și, respectiv, 1977). A se vedea și 5. 8. CEZAR BÂRZEA, Reforme de învățămînt contemporane. Tendințe și semnificații, studiu introductiv de M. Malița, E.D.P., București, 1976. 9. JACQUES HALLAC, Investir dans l'avenir, Editions L'Harmattan, Paris, 1990. 10. GEORGE S. PAPADOPOULOS, Les réformes éducatives dans le monde occidental, le point sur un débat, în "Perspectives", UNESCO, vol. X, nr. 2, 1980. 11. Cf. IOAN JINGA, Educația permanentă, Editura Științifică și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vedea și 5. 8. CEZAR BÂRZEA, Reforme de învățămînt contemporane. Tendințe și semnificații, studiu introductiv de M. Malița, E.D.P., București, 1976. 9. JACQUES HALLAC, Investir dans l'avenir, Editions L'Harmattan, Paris, 1990. 10. GEORGE S. PAPADOPOULOS, Les réformes éducatives dans le monde occidental, le point sur un débat, în "Perspectives", UNESCO, vol. X, nr. 2, 1980. 11. Cf. IOAN JINGA, Educația permanentă, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979; J. THOMAS, op. cit., pp. 64-84; CH. HUMMEL, op. cit., pp. 32-82. 12. Să
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
VIOREL NICOLESCU, NICOLAE SACALIȘ, Antologia pedagogiei americane contemporane, E.D.P., București, 1972. 29. GEORGE F. KNELLER, Existentialism and Education, New York, 1958; apud I. STANCIU, VIOREL NICOLESCU, NICOLAE SACALIȘ, op. cit. 30. Cf. MAX MARCHAND, Le couple de l'éducateur et l'élève dans leurs relations concrètes. Essai sur une éducation à basse existentielle, Alger, 1954. 31. I. GH. STANCIU, VIOREL NICOLESCU, NICOLAE SACALIȘ, Antologia pedagogiei americane contemporane, E.D.P., București, 1972. 32. R. M. HUTCHINS, The Higher Learning in America, New Haven, 1936, apud
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
BRAMELD, Imperatives for a Reconstructed Philosophy of Education, apud I. GH. STANCIU, VIOREL NICOLESCU, NICOLAE SACALIȘ, op. cit. 34. I. B. BERGSON, The ideal and the Community A Philosophy of Education, New York, 1952. 35. GILBERT DE LANDSCHEERE, La recherche en éducation dans le monde, P.U.F., Paris, 1986. 15. Cercetările psihologice și inovarea procesului instructiv-educativ 1. IOAN NEACȘU, Instruire și învățare, Editura Științifică, București, 1990. 1 bis. H. AEBLI, Didactică psihologică, traducere de BIANCA BRATU, E.D.P., București, 1973. 2. J. DEWEY
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
C. Angelescu. Centenar 2005 Simpozion comemorativ Lucio Fabbriciani, Implicarea umană și competitivitatea în afaceri Ronald McQueen, Christina Knussen, Metode de cercetare în științele sociale Doina Balahur, Sociology of Law. Studies and Research Felicia Dumas, Olivier Dumas, Iași et la Moldavie dans les relations franco-roumanies. Histoire chronologique du XIV-e au Xxe siècle Virgil Mihailescu-Bîrliba, The Great Medieval Coin Hoard of Iași Iulian Popescu, Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaumne Elena Prus, Pariziana romanescă: mit și modernitate Stelian Dumistrăcel, Limbajul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
după ce Îl prinsese el, aproape din Întâmplare (Întâmplarea precisă, a surâs el posac, din momentul exact), Într-un lagăr de refugiați din sudul Sudanului. O zi cu muncă de rutină, cu un balet Încordat și tăcut, cu pași subtili de dans printre copii care mureau extenuați În fața camerelor lui foto, femei slăbite cu priviri absente, bătrâni cărora le ieșeau oasele, fără alt viitor decât propriile amintiri. Și, pe când asculta cum zumzăia motorul camerei Nikon F3, rebobinând filmul, Faulques a văzut-o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
adevărată unitate a gândirii muzicale și medicale, originile lor sunt cele ale umanității înseși, iar evoluția acestora se rezumă la evoluția spiritualității umane. Ambele sunt situate în centrul oricărei civilizații și întotdeauna legate de activitatea omului. Descoperirile arheologice demonstrează că dansul și cântecul au precedat vorbirea, ceea ce înseamnă că muzica este un limbaj primordial, universal al omenirii. Influența binefăcătoare a muzicii asupra funcțiilor organismului uman în general și mai ales asupra psihicului a fost observată din cele mai vechi timpuri, folosirea
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
afecțiune organică apare sau se agravează din cauza prezenței unei tulburări în sfera psihicului. Specialiștii din domeniul meloterapiei fac următoarele recomandări: piesele muzicale cu dominantă ritmată prin faptul că stimulează viața senzorială și ritmul biologic contribuie la dinamizarea corpului (muzica de dans, muzica lui Stravinski); piesele muzicale cu dominantă melodică stimulează viața afectivă (muzica lui Beethoven, Schumann, Brahms); piesele muzicale cu dominantă armonică stimulează viața intelectuală și modul de gândire (muzica lui Mozart, Vivaldi, Bach). Cercetătorii români preocupați de acest domeniu (dr.
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
și orchestră în sol minor; Antonin Dvorak: Adagio din simfonia Lumea Nouă; Gabriel Fauré: Agnus Dei din Requiem op. 48; Gustav Mahler: Simfonia nr. 3, a șasea mișcare; Claudio Monteverdi: Psalmul laudate Dominum; Franz Schubert: Rosamunde; P.I. Ceaikovski: Scena și dansul reginei din Lacul Lebedelor; Antonio Vivaldi: Anotimpurile; J.S. Bach: Preludiile; F. Chopin: Valsurile; Pietro Mascagni: Cavaleria Rusticană. → Relaxare L. van Beethoven: Simfonia pastorală; F. Schubert: Serenada; F. Liszt: Vis de dragoste; V. Papatanasiu: Apocalipsul animalelor; P.I. Ceaikovski: Lacul lebedelor: J.S.
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
opera Tanhäuser; Finalul din opera Maeștrii cântăreți din Nürnberg; G. Verdi: Marșul din opera Aida; C.F. Gounod: Actul V din opera Faust. → Echilibru și armonie interioară R. Wagner: Uvertura la opera Parsifal; F. Chopin: Nocturnele; C. Debussy: Clar de lună; Dansuri sacre și profane; J.S. Bach: Cvartetul italian; W.A. Mozart: Concertul pentru flaut și harfă nr. 2. → Înlăturarea surmenajului intelectual J.S. Bach: Fugile; E. Grieg: Dimineața; B. Smentana: poemul simfonic Vltava. → Hipertensiune arterială W.A Mozart: Don Juan; F.Liszt
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Comarnescu, loc. cit., p. 149. (12) Eric Marty, L’écriture du jour. Le Journal d’André Gide, Éditions du Seuil, Paris, 1985, p. 15. (13) Béatrice Didier, op. cit., p. 182. (14) Jean Rousset, Narcisse romancier. Essai sur la première personne dans le roman, Librairie José Corti, Paris, 1973, p. 37. (15) Ibidem, pp. 43-44. (16) Ibidem, pp. 33-36. (17) R. D. Laing, Soi et les autres, Gallimard, Paris, traducere din limba engleză de Gilberte Lambrichs, 1971. (18) Michel Beaujour, Mirois d
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
d’ou ce livre). De la psychanalyse et de la critique politique, je ne suis donc disposer qu’à la manière d’Orphée: sans jamais me retourner, sans jamais les regarder, les déclarer (ou si peu: de quoi remettre encore mon interprétation dans la course de l’imaginaire). Le titre de cette collection (X par lui-même) a une portée analytique: moi par moi? Mais c’est le programme même de l’imaginaire! Comment est-ce que les rayons du miroir réverbèrent, retentissent sur moi
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
legendă, în care patosul iubirii este esențial și deviază cursul normal al acțiunii. Ceea ce urma să fie o aventură a unor italieni căutători de comori se metamorfozează într-o revelație a frumuseții femeilor de la noi, sfârșită tragic. Iar cântecul și dansurile (hora) prințeselor autohtone (iele) sunt de sorginte folclorică, dar în coloratură romantică, pe alocuri expresionistă. S. urmărește să creeze altceva, chiar dacă pornește de la modele clasice: un Oedip altfel, care nu se confundă cu cel mitologic (Oedip salvat, 1947), o replică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
organelor la rândul lor, acestea influențează activitatea sistemului nervos, prin impulsurile primite de la mușchi și încheieturile mușchilor. I. P. Pavlov spunea: Una din cele mai importante funcții biologice este mișcarea. De aceea pensionarii nu trebuie să întrerupă mișcarea zilnică, cultura fizică, dansul, exerciții fizice, mersul pe jos, respirația profundă, frecții periodice, masaj, dușuri, după care ștergerea corpului cu un prosop uscat. Toate acestea sunt necesare ca aerul, lumina, hrana, munca și odihna. Programul de viață, adică ritmul în care decurge viața de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Dumnezeu pentru a-și menține relația sa cu mediu intern, extern și spiritual; din punct de vedere socio-cultural, diferiți specialiști din domeniul sociologiei evidențiază faptul că mișcarea ar implica raporturile interdisciplinare între diferite activități stimulând dorința omului de a relaționa (dans, joc), de a-și dovedi abilitățile și capacitățile și de a primi recunoașterea pentru acestea (performanța sportivă, psihomotrică, recunoscută în competiții specifice), de a se încadra în limitele unor repere sociale (exemplu: activitățile de întreținere corporală - tip fitness - pentru a
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
specifice. 8. Gimnastică ritmică Elemente de echilibru: stând pe vârfuri; stând pe un picior, cu celălalt îndoit înainte; stând pe un picior, celălalt întins înapoi (arabesque); Întoarceri cu pași succesivi și arcuiți. Val de corp înainte. Săritură închisă-deschisă. Pași de dans clasic și modern. 9. Gimnastică aerobică Elemente tehnice pe fond muzical. Legări de 2-3 elemente pe fond muzical. Program cu conținut impus. Programa de educație fizică pentru clasa a VI-a Programa a fost aprobată prin Ordin al Ministrului Educației
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ritmică Elemente de echilibru: stând pe vârfuri; stând pe un picior, cu celălalt îndoit înainte; stând pe un picior, celălalt întins înapoi (arabesque); Întoarceri cu pași succesivi și arcuiți; Val de corp înainte și lateral; Săritură închisă deschisă Pași de dans clasic, sportiv și modern Piruete pe un picior, cu celălalt îndoit înainte și sprijinit (passé) Săritura pas 9. Gimnastică aerobică Programe pentru fete și băieți, pe fond muzical, cuprinzând exerciții pentru principalele segmente și regiuni musculare Programe mixte. Mijloace de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și combinat, în arc, cerc și opt; val de corp înainte și lateral; stând pe vârfuri cu trunchiul în diferite poziții; întoarcere cu învăluire și balansarea unui picior înainte (fouetté); pirueta passé; pirueta arabesque; săritura pas; pași specifici; pași de dans clasic și modern. 10. Gimnastică aerobică programe pentru fete, băieți și mixte, pe fond muzical. V. NOȚIUNI DE ARBITRAJ reguli de joc și noțiuni de bază specifice disciplinelor sportive studiate. Programa de educație fizică pentru clasa a VIII-a Programa
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Primăvară al Asociației Artiștilor Plastici, Iași; Expoziția Națională de Icoane “Rugămu-ne Ție” - Muzeul de Artă Naivă, Pitești; premiul special al juriului la expoziția - concurs de la Muzeul Municipal din Curtea de Argeș; premiul “First” la Salonul de Artă Naivă de la Timișoara, pentru lucrarea “Dans țigănesc”; mențiune la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici, Iași, pentru lucrarea “Lăutarii”; a XXXIV-a ediție a Salonului Național de Artă Naivă, Pitești; Salonul Național de Pictură “1 Decembrie” - Alba Iulia; Expoziția “Crăciunul și Anul Nou În creația
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]