30,037 matches
-
Luchian a atins apogeul, operele sale fiind expuse în marea majoritate a expozițiilor din această peioadă. A fost perioada în care Luchian a realizat cele mai de seamă picturi ale sale, atât în ceea ce privește compozițiile, precum și în ceea ce privește portretele, florile și peisajele. Suferința cauzată de boală s-a contopit cu cea a omenilor împilați și umili, cu iubirea pentru frumusețile României, cu dragostea de om și de natură. Pe vremea când locuia în cartierul Filantropia, Luchian a recepționat cu groază știrile care veneau
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
aprofundată, arta portretului lui Luchian se arată aparent simplă, dar ca mod de exprimare deosebit de diversă și bogată ca înțelesuri lăuntrice. Confruntat cu propria sa dramă, a ajuns să cunoască aproape organic atât nefericirea celor umili cât și tristețea fiecăruia. Suferințele celor din jurul său filtrate printr-o mare sensibilitate artistică, s-au transformat fără căutări sterile și fără artificii, în pictură. Din conștientizarea acestor resurse interioare decurge și simplitatea și vibrația lirică a portretelor sale, care prin discreție și demnitate sugerează
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
adus în prim-plan la începutul secolului al XX-lea figurile de lucrători, o dată cu mișcările muncitorești care se aflau într-o perioadă de plin avânt în România. Ținând cont de perspectiva pe care Luchian a avut-o privitor la propriile suferințe și încercări, autoportretul "Un zugrav" pe care l-a pictat în anul 1906 reprezintă un emoționant document de viață. Comparându-l cu "Autoportretul" pictat în anul 1891 ce degajă o energie scânteietoare a tinereții sau chiar cu "Autoportretul" făcut în
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
Un zugrav" se remarcă prin dramatismul expresiei măcinate de boală precum și prin determinarea ce transpare din privire și atitudine, de continuare și desăvârșire a operei artistice pentru care era convins că s-a născut. Lucrarea oglindește nu numai propria-i suferință, ci și condiția grea a artistului în societatea burgheză, tabloul reușind să exprime un tragism necunoscut până atunci în portretistica românească. "Autoportretul" realizat în anul 1908, care astăzi se află la Muzeul de Artă din Cluj sau cel din 1910
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
1908), Dumitrițele (1910), Trandafirii (1910) și alte lucrări cu flori realizate în preajma sfârșitului vieții sale, impresionează prin măreția execuției și deopotrivă prin conținutul emoțional. Fără a le considera simple pretexte cromatice, florile au fost mijloc de comunicare a clipelor de suferință sau a momentelor de biruință. Cu strălucire de smalț, vibrând de viață, incandescente, florile lui Ștefan Luchian pot fi considerate: pagini dintr-un jurnal intim desenat cu penelul. Deși atunci când expertizele sunt pertinente picturile lui Luchian ajung la recorduri de
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
la Salonul Artiștilor Independenți din Paris în anul 1896, Munch îi dă titlul "Femeie îndrăgostită", dovedind faptul că în ochii săi religia și senzualitatea sunt strâns legate una de cealaltă. În viziunea lui Munch, femeia iubită se confundă cu Madonna suferinței. Femeia cu sânii dezgoliți și părul despletit, cu capul lăsat pe spate este în culmea extazului iubirii. "Dansul vieții", cel mai mare tablou din ciclul " Frizele de viață", ilustrează amintirile, dorințele, dezamăgirile și experiențele artistului. Munch transformă o distracție plăcută
Edvard Munch () [Corola-website/Science/297872_a_299201]
-
hotărăște să se stabilească definitiv la Paris, într-o casă veche, cunoscută sub numele de "Bateau Lavoir", unde locuiesc studenți, pictori, sculptori și actori. Pictează la început tablouri triste, în tonuri albastre reci (așa numită perioadă "albastră"), ce exprimă singurătatea, suferința și sărăcia, reflectând o dispoziție afectivă melancolică. Cunoaște pe Fernande Olivier, o tânără brunetă și elegantă, de care se îndrăgostește și cu care va locui împreună. În pânzele lui Picasso domină acum nuanțele deschise, senine (perioada "roz"). Fascinat de universul
Pablo Picasso () [Corola-website/Science/297881_a_299210]
-
și artei sunt o consecință directă a pesimismului său și a influenței filozofiei budiste. Voința este un impuls existențial care nu dă nici o satisfacție, dimpotrivă, creând permanent noi necesități ce nu pot fi în întregime satisfăcute, devine o sursă de suferință. De aceea nu poate exista o fericire de durată; viața este o vale a plângerii, plină de dureri. La un nivel superior, însă, omul se poate sustrage dictatului Voinței, reușind să se elibereze. Eliberarea de suferință se realizează prin "negarea
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
devine o sursă de suferință. De aceea nu poate exista o fericire de durată; viața este o vale a plângerii, plină de dureri. La un nivel superior, însă, omul se poate sustrage dictatului Voinței, reușind să se elibereze. Eliberarea de suferință se realizează prin "negarea Voinței", care poate fi obținută prin contemplația artistică sau prin asceză, renunțare și meditație. Prin artă, omul scapă de sub dominația Voinței și devine un "subiect pur și pasiv al cunoașterii".El a fost numit al doilea
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
contemplația artistică, concepția etică a lui Schopenhauer dă soluția negării durabile a Voinței. Spre deosebire de Kant, etica lui Schopenhauer nu se bazează pe rațiune și pe legile morale; el vede în ""milă"" singura modalitate a comportamentului moral. Prin compătimire și înțelegerea suferinței lumii, omul își depășește egoismul și se identifică cu semenii săi ("Über die Grundlage der Moral", 1840). Metafizica lui Schopenhauer poartă eticheta budismului; tot astfel etica sa este impregnată de concepția budistă asupra lumii și de misticismul creștin. La apariția
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
a altor persoane percepute ca fiind de origine din Orientul Mijlociu. Principalele organizații musulmane din Statele Unite au condamnat imediat atacurile de la 11 septembrie și au cerut „musulmanilor americani să vină fiecare cu priceperea și cu resursele sale să ajute la alinarea suferințelor celor afectați și familiilor acestora”. Printre aceste organizații se numără: Societatea Islamică din America de Nord, Alianța Musulmană Americană, Consiliul Musulman American, Consiliul pentru Relații Americano-Islamice, Cercul Islamic al Americii de Nord, și Asociația Cercetătorilor Shari'a din America de Nord. Pe lângă donații bănești masive, numeroase
Atentatele din 11 septembrie 2001 () [Corola-website/Science/297889_a_299218]
-
șederea în închisoare, vădesc sensibil depărtarea de principiile sale estetizante. În confesiunea "De profundis" (1897) el nu mai face risipă de paradoxuri strălucitoare, ci povestește cu multă durere în suflet despre zbuciumul său. Ideea că viața este un vârtej de suferințe pe care oamenii și le pricinuiesc unii altora stă la baza ultimului poem al lui Oscar Wilde, „Balada închisorii din Reading”("The Ballad of Reading Gaol", 1898). Ea a fost scrisă sub impresia lăsată de executarea unuia dintre deținuții care
Oscar Wilde () [Corola-website/Science/297971_a_299300]
-
spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, prezentat în mijlocul comunității și însoțit de discuții aprinse:</spân></spân></spân></p> „O dezbatere aprinsă a început atunci cand spectatorii au arătat care sunt rădăcinile suferințelor lor. Câțiva dintre ei i-au numit pe studenți participanți activi în structurile care oprima comunitatea din Samaru, în special pentru că îi reclamă pe locuitorii din Samaru serviciului de pază, de fiecare dată când aceștia vin la Universitate pentru apa
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
sau mistic sau de neatins. Nu este poțiunea care îți tămăduiește toate rănile, dacă o găsești. </spân></spân></spân></p> În prezent, ”găsirea” iubirii e o temă vehiculată constant. Peste tot în filme, cărți, muzica există dorința de iubire și suferința din cauza ne-găsirii acesteia. Aproape nicăieri iubirea nu e prezentată că o etică și că un mod de viață asumat, la care lucrezi constant, ca o practică zilnică în relația cu tine și relația cu lumea. </p> Iubirea în capitalism
De ce să citești All about love, de bell hooks () [Corola-website/Science/296161_a_297490]
-
un mod de viață asumat, la care lucrezi constant, ca o practică zilnică în relația cu tine și relația cu lumea. </p> Iubirea în capitalism este văzută greșit. Trăim într-o lume injusta, cu inegalități grave și cu extrem de multă suferință de pe urma acestora, iar consumerismul ne ofera plăceri imediate. Suntem într-o constantă căutare de droguri. </p> De multe ori, ”iubire” se numește doar perioadă de început a unei relații romantice, când oamenii încă nu se cunosc. E vorba despre perioada
De ce să citești All about love, de bell hooks () [Corola-website/Science/296161_a_297490]
-
refuzau să crească și să facă orice muncă emoțională, pentru că nu doreau să devină niște bărbați macho, așa că nu mai creșteau deloc. Ca să evolueze, să își contureze o altă identitate decât aia prescrisa de societate, ar fi trecut prin multă suferință. Acceptarea suferinței este inerentă practicii iubirii și a deconstruirii masculinității toxice. Refuzul durerii care însoțește învățarea iubirii este refuzul de a crește și de a te bucură de creșterea persoanelor alături de tine. </p> Iubirea în comunitate</p> Cel mai important
De ce să citești All about love, de bell hooks () [Corola-website/Science/296161_a_297490]
-
crească și să facă orice muncă emoțională, pentru că nu doreau să devină niște bărbați macho, așa că nu mai creșteau deloc. Ca să evolueze, să își contureze o altă identitate decât aia prescrisa de societate, ar fi trecut prin multă suferință. Acceptarea suferinței este inerentă practicii iubirii și a deconstruirii masculinității toxice. Refuzul durerii care însoțește învățarea iubirii este refuzul de a crește și de a te bucură de creșterea persoanelor alături de tine. </p> Iubirea în comunitate</p> Cel mai important mi s-
De ce să citești All about love, de bell hooks () [Corola-website/Science/296161_a_297490]
-
rotund conversația (nu mai primește niciun răspuns care să răstoarne situația), Lary arată care e poziția justă din care trebuie judecat. Intervenția lui sprijină punctul de vedere al Sandrei, dar fără exagerări emoționale și înclină balanța: să ne gândim câtă suferință ne-a adus munca silnică la canal. Bărbatul rațional, calm, lucid, dar deloc insensibil, știe să dea o dimensiune politică și argumentativă suferinței personale.</p> Această postură a dreptei judecăți inseparabile de caracteristicile tradiționale ale masculinității civilizate și raționale se
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
sprijină punctul de vedere al Sandrei, dar fără exagerări emoționale și înclină balanța: să ne gândim câtă suferință ne-a adus munca silnică la canal. Bărbatul rațional, calm, lucid, dar deloc insensibil, știe să dea o dimensiune politică și argumentativă suferinței personale.</p> Această postură a dreptei judecăți inseparabile de caracteristicile tradiționale ale masculinității civilizate și raționale se manifestă și în alte scene. După ce are loc, în sufragerie, discuția cu valențe filozofice dintre bărbați, despre cum ar trebui să ne fundamentăm
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
demantelarea și explicarea unui întreg eșafodaj de ierarhii și poziții de putere, atunci, da, ar fi avut, mai mult ca sigur, valoare de educație sau măcar de invitare la reflecție politică. Dar câtă vreme accentul filmului este pus evident pe suferințele emoționale ale exploatatorilor, relațiile de dominare rămânând schematice și prezentate ca un dat, nu ca un proces istoric, care ar fi valențele emancipatoare ale unui astfel de demers? Pare că Gorzo și Lazăr s-au bucurat foarte mult să-i
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
este în ce măsură contribuie acest automatism la aproprierea de către discursul dominant a poveștii Szomnei?</p> * Unul dintre momentele cele mai emoționante ale spectacolului e cel în care părinții fetei se zbat împreună, nereușind să rupă șnurul rezistent al furiei și al suferinței care îi leagă. Șnurul îi ține sufocant de aproape unul de celălalt. N-au scăpare, iar când încearcă să se îndepărteze, să se elibereze, revenirea e bruscă și dureroasă. Imagine din spectacol. Foto: Adriana Cocic Sursa: Scenă 9 Un alt
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
5</sup></a>. Desigur, nu putea să lipsească povestea de dragoste cu tânără romă rebela (și-a abandonat bărbatul), nesupusa (o scenă deosebit de inconfortabila este încercarea patriarhului rom care îl găzduiește pe francez de a o violă, sub pretextul alinării suferinței sale sufletești), frumoasa, dar din nou în limitele prescripțiilor gadjii (are un dintre îmbrăcat în aur, isi freacă trupul cu flori parfumate după baia în albie), pasionala și, desigur, vulgara în limbaj. Aceste atribute sunt clișee care populează imaginarul gadjiu
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
Cancerul rămâne mai departe o problemă dificilă, dar citostaticele s-au dovedit eficiente în unele forme, ca leucemia și altele. Din toate aceste progrese rezultă însă și o serie de probleme de etică medicală, cele mai multe controversate. Avem dreptul să prelungim suferința unui bolnav incurabil când el își dorește un sfârșit cu ajutor medical ("moartea asistată") sau să menținem într-o stare de viață vegetativă cu ajutorul aparatelor un bolnav cu excluderea funcțională a scoarței cerebrale ("sindrom apallic") ? Este morală întreruperea sarcinii la
Medicină () [Corola-website/Science/296546_a_297875]
-
secțiune a „teologiei după Auschwitz”, în sensul că Biserica creștină a regândit și revizuit discursul asupra vinovăției evreilor în procesul lui Iisus și încearcă să-și dea seama cât de mult a contat discursul/predica creștină despre responsabilitatea evreilor în suferințele lui Christos și antisemitism). Atitudinea majorității creștinilor a fost șovăitoare și uneori ambiguă în ceea ce privește luarea de poziții și combaterea încălcărilor atât de grave ale drepturilor omului, îndeosebi în fața persecuției și exterminării evreilor. La inițiativa unor persoane mai curajoase, uneori chiar
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
creat pentru apă, e mortal să fie scos afară din mare. Este lipsit de elementul său vital pentru a servi ca hrană omului. Dar în misiunea pescarului de oameni se întâmplă contrariul. Noi oamenii trăim alienați, în apele sărate ale suferinței și ale morții; într-o mare de obscuritate lipsită de lumină. Plasa evangheliei ne trage afară din apele morții și ne conduce la splendoarea luminii lui Dumnezeu, la adevărata viață." Și a continuat: "Pescarul de oameni, urmându-l pe Cristos
Papa Benedict al XVI-lea () [Corola-website/Science/298425_a_299754]