291,046 matches
-
marine, în strânsă corelație cu factorii ecologici. Biologia marină este strâns legată de oceanografie și studiază relațiile dintre diversele fenomene și schimbări din mări și oceane, răspândirea și adaptarea organismelor care populează mediul marin. Aceasta include ecologia și problemele de mediu (încălzirea globală, deplasarea straturilor de dioxid de carbon) și conservarea mediului marin. Alte arii importante de studiu sunt lanțurile trofice marine, exploatarea resurselor marine, speciilor de pești și crustacee importante din punct de vedere economic, probleme legate de poluarea oceanului
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
legată de oceanografie și studiază relațiile dintre diversele fenomene și schimbări din mări și oceane, răspândirea și adaptarea organismelor care populează mediul marin. Aceasta include ecologia și problemele de mediu (încălzirea globală, deplasarea straturilor de dioxid de carbon) și conservarea mediului marin. Alte arii importante de studiu sunt lanțurile trofice marine, exploatarea resurselor marine, speciilor de pești și crustacee importante din punct de vedere economic, probleme legate de poluarea oceanului planetar. Recentele cercetări în biotehnologie s-au îndreptat către biologia marină
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
Alte arii importante de studiu sunt lanțurile trofice marine, exploatarea resurselor marine, speciilor de pești și crustacee importante din punct de vedere economic, probleme legate de poluarea oceanului planetar. Recentele cercetări în biotehnologie s-au îndreptat către biologia marină și mediul marin, în special studiul proteinelor, cu utilizări în medicină sau inginerie și care pot conduce la obținerea de materiale biomimetice.
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
a fost președintele Consiliului Științific al Institutului Delta Dunării. In 1998 obține titlul de doctor în știință la Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Catedra de Parazitologie, cu o teză din domeniul Ihtio-parazitologiei și anume, ”Cercetări asupra Diplostomozei la pești în mediul piscicol amenajat și natural din Delta Dunării”. In anul 1992 este ales vicepreședinte al Asociației Parazitologilor din România, iar în anul 2005 vicepreședinte a Societății Ihtiologice din România. Este membru al Societății Europene de Ihtiologie din anul 2001. Este nominalizat
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
ele sunt particule mici de plastic prezente în mediul înconjurător care au devenit o problemă majoră în special pentru mediul marin. Termenul „microplastic” a început să fie utilizat după descoperirea și recunoașterea amenințării pe care o constituie fragmentele de plastic asupra mediului înconjurător. Descrierea inexactă a creat confuzie cu privire la
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
ele sunt particule mici de plastic prezente în mediul înconjurător care au devenit o problemă majoră în special pentru mediul marin. Termenul „microplastic” a început să fie utilizat după descoperirea și recunoașterea amenințării pe care o constituie fragmentele de plastic asupra mediului înconjurător. Descrierea inexactă a creat confuzie cu privire la dimensiunea reală a problemei cauzate de microplastice. Recent, acest termen a
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
sunt particule mici de plastic prezente în mediul înconjurător care au devenit o problemă majoră în special pentru mediul marin. Termenul „microplastic” a început să fie utilizat după descoperirea și recunoașterea amenințării pe care o constituie fragmentele de plastic asupra mediului înconjurător. Descrierea inexactă a creat confuzie cu privire la dimensiunea reală a problemei cauzate de microplastice. Recent, acest termen a fost definit de mai mulți cercetători, în mod corespunzător. Atelierul Internațional de Cercetare privind apariția, efectele și evoluția microplasticelor, din septembrie 2008
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
2 mm). Alți cercetători au definit microplasticele ca fiind particule greu vizibile care trec printr-o sită de 500 μm dar sunt reținute de o sită de 67 μm (cu diametrul de ~0.06 - 0.5 mm). Agenția pentru Protecția Mediului a Statelor Unite a declarat într-un raport din anul 1992 că sursa principală de materiale plastice în mediul marin o reprezintă pierderile din timpul fabricării și transportului, sau, în unele cazuri, înainte de atingerea stadiului de fabricație. Studii recente arată faptul
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
500 μm dar sunt reținute de o sită de 67 μm (cu diametrul de ~0.06 - 0.5 mm). Agenția pentru Protecția Mediului a Statelor Unite a declarat într-un raport din anul 1992 că sursa principală de materiale plastice în mediul marin o reprezintă pierderile din timpul fabricării și transportului, sau, în unele cazuri, înainte de atingerea stadiului de fabricație. Studii recente arată faptul că cele mai multe microparticule din material plastic identificate în mediul marin sunt rezultatul procesului de fragmentare și de descompunere
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
anul 1992 că sursa principală de materiale plastice în mediul marin o reprezintă pierderile din timpul fabricării și transportului, sau, în unele cazuri, înainte de atingerea stadiului de fabricație. Studii recente arată faptul că cele mai multe microparticule din material plastic identificate în mediul marin sunt rezultatul procesului de fragmentare și de descompunere a deșeurilor din materiale plastice. <br> Deșeurile plastice provenite din surse terestre constituie 80% din deșeurile de acest gen, prezente în mediul marin. Astfel de materiale plastice includ microplasticele primare utilizate
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
faptul că cele mai multe microparticule din material plastic identificate în mediul marin sunt rezultatul procesului de fragmentare și de descompunere a deșeurilor din materiale plastice. <br> Deșeurile plastice provenite din surse terestre constituie 80% din deșeurile de acest gen, prezente în mediul marin. Astfel de materiale plastice includ microplasticele primare utilizate în produsele cosmetice și în tehnologia de sablare uscată cu jet de aer. Aceste tipuri de plastic au un potențial mare de a ajunge în mediul marin prin râuri, și prin intermediul
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
de acest gen, prezente în mediul marin. Astfel de materiale plastice includ microplasticele primare utilizate în produsele cosmetice și în tehnologia de sablare uscată cu jet de aer. Aceste tipuri de plastic au un potențial mare de a ajunge în mediul marin prin râuri, și prin intermediul sistemelor de canalizare. Materialele plastice constituie între 60 - 80% din deșeurile prezente în mediul marin, și 90% din deșeurile care plutesc pe mări și oceane. Deșeurile din plastic prezente în mediul marin reprezintă o amenințare
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
în tehnologia de sablare uscată cu jet de aer. Aceste tipuri de plastic au un potențial mare de a ajunge în mediul marin prin râuri, și prin intermediul sistemelor de canalizare. Materialele plastice constituie între 60 - 80% din deșeurile prezente în mediul marin, și 90% din deșeurile care plutesc pe mări și oceane. Deșeurile din plastic prezente în mediul marin reprezintă o amenințare atât pentru mediu, cât și pentru fauna marină, fiind înghițite de vițuitoarele din mediul marin. Statisticile arată că cel
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
de a ajunge în mediul marin prin râuri, și prin intermediul sistemelor de canalizare. Materialele plastice constituie între 60 - 80% din deșeurile prezente în mediul marin, și 90% din deșeurile care plutesc pe mări și oceane. Deșeurile din plastic prezente în mediul marin reprezintă o amenințare atât pentru mediu, cât și pentru fauna marină, fiind înghițite de vițuitoarele din mediul marin. Statisticile arată că cel puțin 267 de specii din întreaga lume sunt afectate de această problemă, incluzând 44% din păsări, 43
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
80% din deșeurile prezente în mediul marin, și 90% din deșeurile care plutesc pe mări și oceane. Deșeurile din plastic prezente în mediul marin reprezintă o amenințare atât pentru mediu, cât și pentru fauna marină, fiind înghițite de vițuitoarele din mediul marin. Statisticile arată că cel puțin 267 de specii din întreaga lume sunt afectate de această problemă, incluzând 44% din păsări, 43% din mamifere, 86% din țestoase precum și diferite specii de pești.<br> Deșeurile din plastic au un impact negativ
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
de Kyrat, o țară ficționala din regiunea munților Himalaya. Cand au construit Kyrat-ul, dezvoltatorii au combinat elemente din regiuni reale, precum Nepal și Tibet, exagerând pe alocuri. Dimensiunea hârtii este similară cu cea din "Far Cry 3", conținând însă un mediu mai diversificat și fiind mai densă și mai variată. Dezvoltatorii au sperat că jucătorii să se simtă ca niște exploratori atunci cand traversează prin diferitele regiuni. Echipa a sperat și că noua locație să fie credibilă, rămânând însă destul de interesantă pentru
Far Cry 4 () [Corola-website/Science/333527_a_334856]
-
în cavitățile uterine, care se extind și se ramifică. Acolo se face dezvoltarea embrionară. Nu există un orificiu pentru eliminarea ouălor. După ce ouăle s-au dezvoltat, proglotele respective se detașează de strobil și sunt eliminate din intestin o dată cu fecalele. În mediul extern, ouăle sunt eliberate prin dezagregarea proglotelor.
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
pot să fie ca bărbații dacă își formează mintea în acest sens. Feministele liberale au evitat problema controversei biologic-cultural și relevanța diferențelor, de teamă că acestea sunt opresive pentru femei și astfel au crezut excesiv că suntem produsul strict al mediului și socializării. Natura nu poate fi total depășită. Ideea că cele mai multe femei vor să fie ca bărbații. Există destule femei care preferă să aibă roluri tradiționale, ca alegere personală, nu neapărat din cauza îndoctrinării patriarhale. Anii investiți în rolul de soție
Feminism liberal contemporan () [Corola-website/Science/333646_a_334975]
-
unor femei cu un înalt nivel de educație și cu acces la cultura vestică. În particular, mișcarea feministă românească a fost preponderent urbană, întrucât la acea vreme societatea românească era în mare parte agrară, aproximativ 80% din oameni locuiau în mediul rural, iar industrializarea atinsese o mică parte din populație. De aceea mișcarea nu a fost una amplă, care să cuprindă femei din întregul spațiu românesc, indiferent de mediul de proveniență. Mișcarea a plecat ca un răspuns împotriva statutului normativ inferior
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
românească era în mare parte agrară, aproximativ 80% din oameni locuiau în mediul rural, iar industrializarea atinsese o mică parte din populație. De aceea mișcarea nu a fost una amplă, care să cuprindă femei din întregul spațiu românesc, indiferent de mediul de proveniență. Mișcarea a plecat ca un răspuns împotriva statutului normativ inferior al femeilor. În Codul Civil din 1865 era prevăzută incapacitatea femeilor din punct de vedere politic, social și economic, având un statut asemănător minorilor și persoanelor cu incapacități
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
genitale se repetă într-o lungă serie liniară. Ciclul evolutiv cuprinde trei gazde, din care două gazde intermediare și una definitivă (ciclu evolutiv heteroxen). Ouăle de "Ligula" ajung în apă odată cu excrementele păsărilor ihtiofage care reprezintă gazda lor definitivă. În mediul acvatic, oul eclozează și se transformă într-o larvă ciliată liberă și mobilă: coracidiu, care rezistă liber în apă 4 - 5 zile. Coracidiul conține în interior oncosfera, prevăzută cu trei perechi de cârlige. Larva coracidiu rezistă liberă în apă 4-5
Ligula intestinalis () [Corola-website/Science/333658_a_334987]
-
leagă localitatea Seciuri de Barajul Paltinu; baraj (aflat în arealul sitului) construit între anii 1968-1971, pe valea râului Doftana. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.613,30
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
puternic expuși infecției. De la un an la altul infecția se transmite prin miceliul din tuberculii infectați, mai rar prin miceliul din resturile vegetale. Oosporii nu prezintă interes ca rezervă de infecție. În funcție de momentul când s-a produs atacul, de condițiile mediului și sensibilitatea soiurilor cultivate pierderile de recoltă pot fi foarte mari. Tuberculii infectați pierd rezistența la putrezire și în timpul păstrării în silozuri sunt distruși de alte microorganisme.
Phytophthora infestans () [Corola-website/Science/333688_a_335017]
-
elementelor adiacente. De exemplu, în peisajele agricole, natura culturilor și modalitățile de gestionare (prelucrarea solului, utilizarea pesticidelor) poate favoriza sau diminua funcția coridoarelor formate din garduri vii. Coridoarele ecologice nu sunt întotdeauna continui, ele putând fi constituite din mozaicuri ale mediului și rețele asociate care formează un coridor ecologic funcțional de dimensiuni mici. De exemplu, pășunile umede și gardurilor vii asociate la un curs de apă curgătoare formează un coridor ecologic în cadrul peisajului. Această noțiune de "coridor mozaic" este esențială în
Coridor ecologic () [Corola-website/Science/333673_a_335002]
-
a fost studiat de M. Hamar și D. Marin. Are dimensiunile corpului și culoarea asemănătoare cu a șobolanului de apă ("Arvicola amphibius"). Șobolanul de apă ("Arvicola amphibius") este mai mare, cu blana aspră și incisivi ortodonți, și este dependentă de mediul acvatic; șobolan de apă de munte ("Arvicola scherman") este mai mic, mai puțin dependent de prezența cursurilor de apă, are blana mai moale, tuberculii plantari și palmari mai reduși, iar incisivii superiori proeminează puternic înainte și are un comportament scormonitor
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]