30,079 matches
-
nord Vadu Crișului. In partea de nord-vest a satului se află Peștera Bătrânului, monument al naturii ce comunică cu Peștera Vadu Crișului. Extremitatea sud-estică este străbătută de râulețul Valea Mișidului, în care se varsă Valea Luncilor. In partea de est curge Valea Măguranului, un mic pârâu ce se varsă în Izbândiș, formând împreună un afluent al Crișului Repede pe teritoriul satului Șuncuiuș. In sfârșit un alt pârâu destul de consistent ca debit este Valea Letii, care străbate partea de sud a satului
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Călmățui este singura apă curgătoare permanentă de pe teritoriul comunei Bordei Verde, formând limita cu comuna Zăvoaia, pe o distanță de circa 5 kilometri, în zona satului Lișcoteanca. Călmățuiul este un râu de câmpie, puțin adânc și cu debit mic, care curge printr-o luncă foarte lată pentru dimensiunile sale (5-7 kilometri lățime în zona Lișcoteanca-Satnoieni), probabil o fostă albie a râului Buzău. Râul a fost regularizat și îndiguit pe toată lungimea sa în anii 1970-1980. În dreptul satului Lișcoteanca, în lunca râului
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
pe axa nord-sud, având o lungime maximă de aproximativ 350 km. În nord se află o parte din masivul ardeni, cu înălțimi de peste 600 m. Partea sudică este formată din platouri situate la aproximativ 300-400 m, străbătute de râuri ce curg spre vest. Principalele râuri sunt Sena, Marne și Aisne. Regiunea este renumită pentru vinurile sale, în principal pentru Șampanie ce își are originile în regiune și este denumire protejată de Uniunea Europeană pentru vinurile spumoase produse aici. În total în regiune
Champagne-Ardenne () [Corola-website/Science/300992_a_302321]
-
de la Gura Văii la baza dealului Aluniș, podiș numit de ei Lab (denumire ce se păstrează și azi - picior [de deal] n.n.). Ei ridică o curte domnească cu cele necesare unei mari curți. Clădirea orientată cu spatele spre Someșul ce curgea pe atunci în imediata apropiere a podișului, a servit de reședință-refugiu grofului și familiei sale. Construcția așezată strategic în această strâmtoare și care putea fi apărată cu ușurință de o mână de oameni, a devenit pentru câțiva ani reședința politică
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
de cult se pot vedea la Muzeul Mănăstirii Cocoșu. A fost o vreme parohie, dar dintr-un raport al sătenilor care refuzau ca centru parohial, cu avizul primăriei din 1975 sediul parohial se află în satul Nifon. Prin mijlocul comunei curge râul Taița.
Hamcearca, Tulcea () [Corola-website/Science/301842_a_303171]
-
Meșteru” din 1963 este traducerea toponimului turcesc. Locuit în exclusivitate de români care se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor domestice și apicultură. Are Școală și Biserică. Este situat pe versanții unui pârâu ce izvorăște din estul satului și care curge sinuos spre Dorobanțu, apoi, „șiret” se întoarce spre vest revărsându-se, pe lângâ Pecineaga, în Dunăre. Biserica, zidită de localnici prin anii1920-27, din piatră albă, pe o stâncă de piatră, cu hramul „Sf. Ilie” , a suferit din cauza cutremurelor secolului trecut
Meșteru, Tulcea () [Corola-website/Science/301850_a_303179]
-
din județul Vaslui, Moldova, România. Se află în depresiunea formată de dealurile: Corbu, Preda-Bârzești și Ludești-Budăiul, la 17,5 km. nord-vest de orașul Vaslui, 5,5 km. de reședința comunei și 2 km. vest de râul Bârlad. Prin centrul satului curge pârâul Muntenești care, cândva, aproape de vărsare în Bârlad, forma un iaz de 6 ha. folosit, mai ales, pentru irigarea grădinilor de legume și zarzavaturi și mai puțin pentru pescuit. Pe teritoriul acestui sat s-au făcut importante descoperiri arheologice. La
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
fost făcută de "ingineru topografu autorizat de Statu", Emanoil Vincler, cu participarea primarului comunei Bârzești, Alecu I. Frimu, unchiul socialistului I.C. Frimu. Prin urmare, cele două ulițe ale satului sunt drepte și paralele cu DN 15D, Vaslui-Roman. În nordul satului curge pârâul "Hanului" care-și are izvoarele la aproximativ 2 km nord-est. Prima atestare documentară a satului provine din 1 martie 1493 când Ștefan cel Mare dăruiește unui credincios slujbaș al său, Ion aprodul, ""...satul Scanțirești pe Bârlad"" pe care-l
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
mai mare dinspre N (19‰), NV (17‰), S și SE (13,5‰), cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 metri pe secundă. Rețeau hidrografică este compusă din pârâul Jăravăț, fiind unul dintre rarele ape curgătoare ce curg înspre N. Reprezintă principala resursă regenerabilă. Sunt favorabile agriculturii și creșterii animalelor. Reprezintă în primul rând o valoare ecologică, iar în al doilea rând constitue o valoare economică prin masa lemnosă ce poate fi exploatată. Pădurea are un rol însemnat
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
binecuvântat acest loc și Biserica a fost mereu reparata. Curtea bisericii este împărțită prin intermediul unui gard în cimitirul eroilor germani morți în zona satului Maluri și cimitirul locuitorilor. Demult Șiretul avea albia mai la vest de cea de astăzi și curgea prin ținutul Putn a, pe teritoriul actualei comune Vulturu. După deplasarea apei Șiretului în albia Bârladului, albia veche a rămas un curs secundar, ia cu timpul a secat și s-a astupat, dar nu pe tot traseul. Astfel a a
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
o suprafață de 800 ha.incluzând și pământurile oamenilor. Până la începutul secolului XX, în preajma satului era și o pădure(a Statului) de 102 ha. Satul este străbătut de două pârâuri, Mărășeni și Fundoaia, care seacă în anii secetoși. La nord curge pârâul Telejna iar la sud pârâul Ulmului. Clima este cea predominantă în această zonă și anume temperată cu extreme caniculare vara și geroase iarna. Din punct de vedere geo-structural, teritoriul satului este inclus în partea sudică a Platformei Moldovenești, ce
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
al comunei cu același nume din județul Vaslui, Moldova, România. Satul Roșiești este reședința comunei cu acelasi nume, comuna Roșiești. Numele satelor aflate în administrație: Rosiești, Rediu, Codrieni, Idrici, Gura Idrici, Gara Rosiești și Valea lui Darie. În apropierea comunei curge râul Bârlad și se află monumentul istoric Podul Doamnei din Chițcani, denumit și Podul Docolina, construit în anul 1841 pe teritoriul satului Chițcani (comuna Costești, județul Vaslui). Podul este situat pe DN24, la km 97, la circa 72 m est
Roșiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301915_a_303244]
-
satului Bănești încă nu este pomenit. Începutul rudiment al satului se afla pe atunci pe povârnișul care duce de pe platoul puțin ridicat și cu pantă puțin înclinată, din unghiul dintre râurile Siret și Suceava, spre lunca și apa Siretului, care curgea pe atunci pe la poalele platoului, dincoace de luncă, dovadă fiind brațele moarte și iazurile formate, ulterior modernizate în perioada comunistă. Bătrânii au transmis generațiilor că Biserica de lemn din Bănești a fost făcută chiar în mijlocul pădurii existentă pe atunci în
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
a transporta cereale la Brăila și Galați. "Râpa Manole" este o râpă în mijlocul satului Băsești prin care trece pârâul cu același nume "pârâul Manole" Prin satul Viișoara trece râul Urdești (vechea denumire este pârâul Manole). Pârâul izvorăște din "Dealul Podișul", curge prin satul Viișoara formând o râpă cu același nume, trece în comuna Urdești și se varsă în râul Elan aproape de satul Giurcani. În satul Viișoara sunt 479 gospodării în care trăiesc 1317 persoane. În prezent în localitate funcționează "Școala de
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
acces spre comună sunt: DJ 208B și DJ 208D. Prima atestare documentară a satului Hănțești este cuprinsă într-un act de danie emis la Suceava, la data de 15 iulie 1431 de către domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun. În estul comunei curge râul Siret care formează limita administrativ-teritorială a județului Suceava, în care se varsă râul hantesti care străbate satul Hănțești. Fauna este reprezentată de mistreți, cerbi, căprioare, iepuri, vulpi, rozătoare etc. Terenurile arabile au calitate medie. Activitățile mai importante ale cetățenilor
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
greutatea acestei cozi,în mijlocul pădurii taindu-o în două parti.aceasta vale numită și coadă Darmanului nu putea fi trecută de picior omenesc până când un cerb a rasturnat-o cu coarnele pierzandu-asi astfel capul.in locul unde cerbului i-a curs sângele a izvorât râul cerbul care există și acum și care spală coadă darmanului ajutând astfel oamenii să treacă de abruptul și alunecosul vaii.pentru că lupta s-ar purta mereu apă acestui izvor curge spre a înconjura satul și pe
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
in locul unde cerbului i-a curs sângele a izvorât râul cerbul care există și acum și care spală coadă darmanului ajutând astfel oamenii să treacă de abruptul și alunecosul vaii.pentru că lupta s-ar purta mereu apă acestui izvor curge spre a înconjura satul și pe unul din dealurile cel mai cultivate(dealul câmpul lui stroe,cot și fântână băieților).în una din extremitățile acestui deal la zona numită acum fântână băieților un grup de flăcăi ar fi deviat apă
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
la zona numită acum fântână băieților un grup de flăcăi ar fi deviat apă cerbului și când aceasta a atins pământul de aici a izvorât o apă și mai bună de la o adâncime de nici 50 de centimetri.aceasta apă curge pe o vâlcea numită vâlceaua cu gheață unde în tot timpul verii poți găsi cristale de gheață în firul de apă ce spală iarbă pe malul căruia cresc cele mai bune ciuperci.in prezent această zonă este acoperită de pruni
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Buda, Dumbrăveni, Jahalia, Râșca (reședința) și Slătioara. Se pare ca numele de Râșca reprezintă «românizarea» slavonescului „РЁЧЌА”, care inseamna „pârâu” (1), astfel mănăstirea și apoi localitatea împrumutând toponimul râului (pârâului) care curge în apropiere, și al moșiei pe care au fost așezate. Râul Râșca, afluent de dreapta al râului Moldova are un bazin de orientare NV-SV, ce se desfășoară pe o lungime de 53 km, cu o lățime maximă de 11 km
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
datând din 20 ianuarie 1505, document în care se pomenește pentru prima dată de locuitorii Câinenilor. Domnitorul Neagoe Basarab întărește așezămantul făcut de Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei, prin care se stabilește hotarul dintre Țara Românească și Tansilvania în ”locul unde curge Râul Vadului și se varsă în apa Oltului și se unesc toate la Valea Genunei, care este mai sus de Câineni”. Tot pe acest drum ancestral, Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, a încercat să cucerească "Terra Transalpina" a lui
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
celor moldovenești. Vizitându-le, Episcopul Calinic al Argeșului a scris pe Sfânta Evanghelie de la biserica "Sfinții Voievozi" din Câinenii Mici: „Am găsit la Câineni Voronețul Moldovei”. Despre "Valea Satului" (care înainte de 1945 se numea "Valea Arsurii"), râul de munte ce curge prin satul "Câinenii Mici", se spune că oferă zona cea mai ozonificată din România. De unde vine numele de Câineni? Legenda, transmisă pe cale orală, spune că a fost odată un cioban pe nume Ene, care s-a oprit aici cu oile
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
cu text bilingv, note, comentarii, postfața și bibliografie la zi, la Editură Christiana din București. Un loc aparte în cadrul acestor tălmăciri (unele rămase nefinalizate) îl ocupă traducerea realizată de poeta Eta Boeriu, în care, după cum constată criticul Ion Negoițescu, „poezia curge limpede și strălucitoare, pe albiile firești ale cuvântului românesc, că printr-o natură pură și însorită”.
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
un sat în comuna Chinteni din județul Cluj, Transilvania, România. Satul este situat la 17 km nord de Cluj, așezat pe fundul căldării, ce se adâncește între Fântânelele Clujului și comunele Pădureni, Satul Lung, Borșa și Câmpenești. Prin mijlocul satului curge Pârâul Feiurdenilor, care la Jucu se varsă în Someșul Mic. Locurile din apropierea satului au nume românești: Cot, Sub Pădure, Ulița Mare, Dâmbul Popii, Șes, Țelini, Dos, Față, Deal, Curmatura, Calea Borșii, Calea Giulii, Calea Clujului; iar hotarele mai depărtate de
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
Cei trei preoți uniți aveau în posesie 4 case parohiale, teren arabil și pentru cosit. Analiza Hârtii Iosefine indică că aceste case parohiale erau amplasate în centrul satului (simbolizate cu o cruce), la nord de intersecția celor două pâraie (unul curge de la Ciurgău, în direcția vest - est - nord, iar celălalt de la Fanate, în direcția sud - nord est - nord). Așa cum este menționat mai sus, centrul satului coincide cu locul unde se intersectează cele două pâraie principale ale satului, respectiv pârâul de la Ciurgau
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
în zona de sud a județului, în lunca Dunării. Alte localități învecinate: orașul Dăbuleni la 5 km N-E; orașul Bechet la 8 km N-V; la 1 km N com. Călărași; iar în S, la 3 km de sat curge Dunărea. Raportat la municipiul Craiova, pentru a se ajuge în Sărata se va parcurge o distanță de 75 km spre S.
Sărata, Dolj () [Corola-website/Science/300416_a_301745]