29,295 matches
-
1959), " S-a furat o bombă" (1961), "Vacanță la mare" (1962), "Dragoste la zero grade" (1964), " Atunci i-am codamnat pe toți la moarte" (1971), "Frații Jderi" (1974), "Ringul" (1983), "O zi la București" (1986), "În fiecare zi mi-e dor de tine" (1987), "Zâmbet de soare" (1987), "Oglinda" (1993), "Punctul zero" (1996), "Triunghiul morții" (1999). În 2004 a jucat în serialul de televiziune "Numai iubirea". Un moment important din cariera sa a fost perioada Teatrului de Comedie, perioadă în care
Iurie Darie () [Corola-website/Science/305908_a_307237]
-
născut la Constanța, într-o casă de pe strada Mării, și prezența mării a avut o influență deosebit de puternică asupra copilăriei mele. Despărțirea de mare, din cauza refugiului, a fost un șoc care a lăsat urme adânci. M-a urmărit nostalgia mării, dorul de mare mi-a îndurerat copilăria. "Pânza de păianjen" - în mare măsură autobiografică - e plină de ecourile mării, de amărăciunea acelei despărțiri. Chiar mai târziu, în fața ei, cântam marea copilăriei mele. Bunicul meu, ceasornicar, era pasionat de descoperirile care se
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
în ediția din 1931, iar celelalte în ediția din 1937, în care acesta prezintă culegeri de cântece, după cum urmează în propria sa introducere: Altele din creațiile și culegerile sale au apărut în broșurile (șase la număr) „Spitalul amorului sau Cântătorul dorului”, în anul 1850, cu modurile cântărilor pe note psaltice. În introducerea lor, intitulată " La Balamuc", Anton Pann transmite câte un mesaj, "către cititori" (referitor la titlul și însemnătatea publicației) și "către domnii poeți ai poemelor noi care se adaogă la
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
artă la Comitetul de Cultură al jud.Prahova. 1987-Membru al juriului interjudețean-sectia teatre profesioniste de revista și de estradă-în cadrul Festivalului Național „Cântarea României”-secțiunea muzică pop 1961-1990-280 concerte și spectacole de muzică populară dirijate în emisiunile TV(„La portița dorului”,”Un cîntec pentru fiecare”,”Cîntați cu noi”etc...) 1961-2005,-180minute imprimate,cuOrchestra”FlacăraPrahovei”,OrchestraRadioBucurești, Orchestră ansamblului „Prahova”,cu soliștii Aurel Bănica,IleanaSărăroiu PetreSăbădeanu,Ileana Constantinescu,GeorgetaAnghel,TitaBărbulescu LuciaFilimon,DanMoisescu,IcaBlidaru,Ioanașerban,MariaNecula, AnaToma,LuciaHabără,NicolaeVicol,VictorVrânceanu,MariaCrăciun, Tita Maria Văduva
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
1986. “SUNTEM AICI,PENTRU TOTDEAUNA”(Country for ever”),publicat de ziarul Flamura Prahovei ,din Ploiești,măi 1977. “CINSTIRE MUNCII”(Homage to work)cor pe 4 voci,versuri Nicolae Dumitrescu,publicată în culegerea corala “Din cântecele noastre”,1981. “S-A LEGAT DORUL DE MINE” cor bărbătesc,p.a Corul I.P.P.G din Câmpina,dirijor Huba Bertalan. LUCRĂRI TIPĂRITE 1.VOTĂM VIITORUL-culegere de texte și cîntece pentru formațiile artistice,în colaborare cu C.Manolache și Nicolae Dumitrescu,editata de C.J.Î.C.M.A
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Yom Kipur, cercul de teatru a jucat în deplasare un spectacol intitulat „Prima dragoste” (Ahavá rishoná), în peninsula Sinai în fața soldaților. A fost întâia dată când cântecele cercului de teatru au fost înregistrate, iar cel interpretat de Ofra Haza „Gaaguiym” („Dor”) a fost transmis la radio și a ajuns în topul șlagărelor. În anul 1974 Ofra Haza a participat la Festivalul anual al cântecului în stil oriental și s-a clasat pe locul al treilea. În urma acestui succes, ea s-a
Ofra Haza () [Corola-website/Science/314689_a_316018]
-
la Radio. Un an mai tarziu a fost invitată la Casa Electrecord de către directorul Teodor Cartiș și a editat al doilea disc mic. După doi ani i-a apărut un LP mare cu douăsprezece cântece, intitulat " Ia-mă în brațe, dorule",care s-a bucurat de o foarte bună primire din partea publicului. Apoi a făcut și alte înregistrări la diferite case de producție. Are înregistrate trei CD-uri cu pricesne, două cu colinde, altele cu cântări de dragoste și de dor
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
dorule",care s-a bucurat de o foarte bună primire din partea publicului. Apoi a făcut și alte înregistrări la diferite case de producție. Are înregistrate trei CD-uri cu pricesne, două cu colinde, altele cu cântări de dragoste și de dor. Are înregistrat un CD "Mândre-s nunțile la noi" cu folclor din ceremonialul de nuntă năsăudeană și, de asemenea, are în repertoriu și balade. Repertoriul Valeriei Peter Predescu este năsăudean, dar cuprinde cântece și din alte zone ale județului Bistrița-Năsăud
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
un accident, ea a fost abuzată de părinții adoptivi (unchiul și mătușa ei), iar fratele ei, Satoshi, a dispărut. Totuși, în ”Matsubayashi-hen”, Irie sugerează că ea și-a omorât părinții, această neînțelegându-se bine cu ei. Deși îi este foarte dor de Satoshi, ea crede că acesta se va întoarce dacă ea va fi puternică, iar la un moment dat, ajunge să-l considere pe Keiichi noul ei ”nii-nii” (formă drăguță de la ”frate mai mare”), iar pe Shion ”nee-nee” (un termen
Higurashi no Naku Koro ni () [Corola-website/Science/313603_a_314932]
-
ne ajute în organizare. Voluntarii au venit prin programul Serviciul European de Voluntariat. Finanțator în 2013 a fost Administrația Fondului Cultural Național, iar partener principal: Casă de Cultură a Studenților Iași. Că și headlineri menționam: KROW (Brazilia), VALKYRJA (Suedia), Bucovina, Dor de duh, G.O.D., Gotic, Abigail. Concursul de Alternativ a fost câștigat de THE KRIPTONITE SPARKS din Botoșani, iar la Metal a câștigat VESPERĂ din Cluj. În 2014, cu ajutorul finanțatorului principal AFCN, festivalul a adus pe scena din Casă
Rock'N'Iasi () [Corola-website/Science/314012_a_315341]
-
colaborare cu formația Holograf la spectacole și albume precum: "69% Unpluged", "Supersonic", "Undeva departe" și "Holografica", susținând partitura de chitară acustică și backing vocal. În aceeași perioadă, îl regăsim alături de nume mari ale muzicii românești precum Ducu Bertzi pe albumele „Dor de ducă”, „Sufletul meu” și „Poveste de iarnă”; Mircea Vintilă - albumul „Madama de pică”, Ovidiu Lipan Țăndărică - „Renașterea”, Dinu Olărașu - „Vis-a-vis”, Stepan Project - „Sensul vieții”, Compact - „5.Compact”. În luna iunie a anului 2001 este cooptat în grupul "Pasărea Colibri
Marius Bațu () [Corola-website/Science/314046_a_315375]
-
Preponderent liric (de dragoste, de dor, de jale, de cătănie și haiducie), repertoriul muzical tradițional e completat de colinde, cântece de leagăn, bocete și balade. De regulă, melosul însoțește expresia verbală versificată, însă îl regăsim și în interpretări instrumentale, individuale sau în acompaniament orchestral. În acest
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
1976). Sociologul H.H. Stahl (1938) consideră drept sterile interpretările filosofice și literare, afirmând că, în definitiv, urcarea ciobanilor la munte se explică prin împrejurări istorice și economice, nu prin tânjirea după spațiul ondulat al plaiului, ocupația pastorală nefiind efectul unui dor metafizic Dramaturgului Victor Eftimiu (1942) nu propune nici sensuri noi, nici interpretări originale, ci epurarea acestei creații folclorice. „...faimoasa baladă a Mioriței, pe care unii o socotesc cea mai frumoasă poezie românească și pe care eu aș scoate-o din
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
Viena. În ziarul Timpul din 22 iulie 1879 apare un articol atribuit lui Mihai Eminescu, unde Miorița este definită ca un „suspin al brazilor și al izvoarelor de pe Carpați”. În 1883 (decembrie), Mihai Eminescu scrie poezia „Mai am un singur dor” (în patru variante) - un veritabil „testament” inspirat din varianta Alecsandri a Mioriței. Aron Densușianu (1837-1900), prin studiul "Epopeea noastră pastorală" (1895), susține, la fel ca și Alecu Russo, că Miorița ar fi "o epopee pastorală autohtonă". La cealaltă extremă se
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
s-a-ncălzi, / Eu la masă n-oi sosi”. Din vastul repertoriu al bocetelor reținem un singur exemplu în acest sens, un fragment dintr-un bocet pentru mireasă: “Numai noi te-om aștepta / Cu cină și cu lumină / Și cu dor de la inimă. / Tot cu cină caldă-n masă / Și cu apă rece-n vasă. Cina-n masă s-a răci, / Apa-n vasă s-a-ncălzi / Și tu șohan nu-i veni”
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
narative ale lui Garret sunt scrise sub impresiile exilului, dar stau sub semnul școlii arcadiene. Este vorba de "Camões" (1825), cu care marchează începutul romantismului portughez, și "Dona Brânca" (1826). În primul poem, eroul hoinărește pe străzile Lisabonei, copleșit de dorul iubitei moarte, de nedreptatea regelui care nu-i recompensă poemul; știrea fatală a dezastrului de la Alcácer Quibir vine să pună capăt acestei vieți fără rost, moartea poetului identificându-se ce cea a patriei. Poemul urmează foarte îndeaproape "Lusiadele" ca si
Almeida Garrett () [Corola-website/Science/314231_a_315560]
-
n-a fost îndemnată să meargă mai departe (...). În schimb nimeni n-o întrece când e vorba de credințe și legende transilvănene “ . În literatura română, cele mai cunoscute opere literare inspirate din balada Miorița sunt poezia „Mai am un singur dor” (în patru variante) de Mihai Eminescu (scrisă în decembrie 1883), respectiv romanul Baltagul (1930) de Mihail Sadoveanu. Literatura străină. În anul 1962, Giovanni Battista Pighi, profesor la Universitatea din Bologna (Italia) publică volumul “Le tre ecloghe ultime - X, XI, XII
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
o perioadă scurtă și a plecat în Franța din nou. Și-a împărțit iubirea între două țări și două culturi, la fel cum a împărțit iubirea între actorie și poezie. Locul cel mai important pentru omul Ioana Crăciunescu, loc de dor și regasire, rămâne Bulbucata, un sat spre Giurgiu unde se află mama artistei și casa de la țară. A jucat la Paris, la teatrul de poezie românească Opium de la Haute Allier, dar și la Avignon, în Belgia, Luxemburg, a interpretat roluri
Ioana Crăciunescu () [Corola-website/Science/314248_a_315577]
-
muzicale, Hora Reghin. Maria Gheorghiu a făcut parte din juriul a numeroase festivaluri de muzică folk, de multe ori fiind desemnată președintă a juriului: "Tatiana Stepa" - Mizil, "Toamna Baladelor", "Flori de gheață" și "MiniStar Cireșar" - București, "Acustic Live Festival" - Reghin, "Dor de Folk" - Brașov, "Fălticeni Folk" - Fălticeni. La începutul carierei, Maria Gheorghiu a fost inflențată de cantautoarele Joan Baez și Marcela Saftiuc. Este pasionată de fado. Renumita artistă portugheză Dulce Pontes a felicitat-o pentru modul în care interpretează celebrul său
Maria Gheorghiu () [Corola-website/Science/314307_a_315636]
-
cu Dorina Paraschiv Nistor Artist/Interpret și Cântec Românesc Folclor Autentic vol.2 Artist/Interpret la Nai Marian Nistor tot cu Metropol Music în anul 2002 au apărut trei albume SAVOY Colind de dragoste originale ,SAVOY BEST VOL.3 intitulat Dor de tine,SAVOY BEST 4 Ce frumos e omul la cele trei albume Marian Nistor:Compozitor,Aranjor,Artist/Interpret și Dorina Paraschiv Nistor Artist/Interpret la casa de discuri Metropol Music.In anul 2004 a aparut două albume reeditare cu
Savoy () [Corola-website/Science/313481_a_314810]
-
XIX-lea, arborele devenind de-a lungul următoarelor secole un simbol informal al orașului. Totodată, teii joacă un motiv literar semnificativ în mai multe poezii scrise de Mihai Eminescu. Iată un citat relevant din poezia sa, „Mai am un singur dor”: "Pătrunză talanga " "Al serii rece vânt" "Deasupră-mi teiul sfânt" "Să-și scuture creanga. Într-adevăr, s-a remarcat că în poezia eminesciană ""teiul este pomul preferat : sub el se culcă și dorm cei doi iubiți, în timp ce florile cad din pom
Tei () [Corola-website/Science/313837_a_315166]
-
rândurile alteia. „Ăștia, săracii, erau obișnuiți să mestece mâncarea. N-apucau să termine, că îi și sculau de la masă. Eu, cu școala orfelinatului, înghițeam tot din câteva îmbucături.” Toată huzureala asta l-a plictisit într-o zi. I se făcuse dor să facă parte dintr-o grupare, începuse să se simtă singur. Așa că a ieșit la raport: „Toa’șe, comandant, sunt soldatul Cașcaval, permiteți să raportez!“ Zi, mă, dobitocule! „Pe mine nu mă strigă nimeni la apel!“ Nu te strigă pe
Costel Cașcaval () [Corola-website/Science/313866_a_315195]
-
a căsătorit fără știrea părinților la vârsta de 19 ani cu o tecuceancă „de o frumusețe răpitoare”. Viitoarea soacră nu s-a împotrivit mariajului, când a aflat că el este compozitorul unor romanțe deja folclorizate: „Flori de nufăr”, „Mi-e dor”, „Frumoasa mea cu ochii verzi”. Pe textul „Poema ochilor” al lui Cincinat Pavelescu, Oardă a compus o romanță nemuritoare. Se stinge din viață la 10 septembrie 1979, tot în București. „Flori de nufăr” - (1924)
Ionel Băjescu-Oardă () [Corola-website/Science/313906_a_315235]
-
Vest). Ibn 'Arabi pleacă pentru totdeauna din Andaluzia în 1200. În 1202, a participat la peleginajul de la Mecca, după ce petrecuse doi ani la Cairo și Ierusalim. La Mecca va începe să compună faimoasa sa culegere de poeme "Tarjuman al-așwaq" (Tălmăcitorul dorurilor) inspirate de Nizam 'Ayn aș-Șams (numele de Nizam a fost redat în latina medievală prin Armonia), o tânără persană, de o mare frumusețe, cu o cultură bogată și o înaltă spiritualitate. Interpretarea mistică pe care Ibn 'Arabi o dă dragostei
Ibn Arabi () [Corola-website/Science/313913_a_315242]
-
s-au mutat împreună într-o locuință la Tel Aviv pe strada Arnon 15. În 1940 a apărut al doilea volum de versuri al poetei, intitulat " Spicul cu ochii verzi" (Shibolet yerukat ha'ain). Unele din versuri erau pătrunse de dor după locurile unde a copilărit. La Tel Aviv scriitoarea a fost consilieră literară a Teatrului național ebraic Habima, de asemenea a colaborat la Editura Sifriat Hapoalim (Biblioteca Muncitorilor)(la departamentul de cărți pentru copii între 1943-1944) și la cotidienele „Haaretz
Lea Goldberg () [Corola-website/Science/314790_a_316119]