30,256 matches
-
stil japonez, în atelierul institutului. Astfel pe drumul care începe cu fântâna de piatră pitorească și până la pădurea de brad ce alcătuiește un fond admirabil pentru întregul peisaj s-a amenajat o grădină japoneză, cu plante din flora Orientului Îndepărtat. Grădina prezintă o serie de elemente arhitecturale specifice Țării Soarelui Răsare: insula împodobită cu diferite plante, un pod curbat și ornamentat în stilul tradițional japonez, alături de un „mon” - poarta sacră și în jurul lacului au fost așezate patru lanterne de piatră. În
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
ornamentat în stilul tradițional japonez, alături de un „mon” - poarta sacră și în jurul lacului au fost așezate patru lanterne de piatră. În acest cadru specific japonez sunt cultivate numeroase plante ale Japoniei. În 1924 se reconstituie și adaptează palmarul de la vechea Grădină. Lucrarea, destul de complicată de altfel, a fost executată de 2 firme particulare, palmierii și celelalte plante mari ajungând în final sub siguranța unui nou acoperiș. Tot acum s-a construit drumul prin păduricea de brădet și s-au pavat numeroase
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
de altfel, a fost executată de 2 firme particulare, palmierii și celelalte plante mari ajungând în final sub siguranța unui nou acoperiș. Tot acum s-a construit drumul prin păduricea de brădet și s-au pavat numeroase cărări în noua Grădină. Până la acest moment Grădina nu fusese una publică. Dat fiind progresul deosebit al stadiului amenajărilor, conducerea Grădinii Botanice hotărăște că este momentul să o deschidă și pentru public. Astfel la 25 iunie 1925, directorul a invitat reprezentanții ziarelor locale și
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
executată de 2 firme particulare, palmierii și celelalte plante mari ajungând în final sub siguranța unui nou acoperiș. Tot acum s-a construit drumul prin păduricea de brădet și s-au pavat numeroase cărări în noua Grădină. Până la acest moment Grădina nu fusese una publică. Dat fiind progresul deosebit al stadiului amenajărilor, conducerea Grădinii Botanice hotărăște că este momentul să o deschidă și pentru public. Astfel la 25 iunie 1925, directorul a invitat reprezentanții ziarelor locale și naționale, prezentându-le Grădina
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
sub siguranța unui nou acoperiș. Tot acum s-a construit drumul prin păduricea de brădet și s-au pavat numeroase cărări în noua Grădină. Până la acest moment Grădina nu fusese una publică. Dat fiind progresul deosebit al stadiului amenajărilor, conducerea Grădinii Botanice hotărăște că este momentul să o deschidă și pentru public. Astfel la 25 iunie 1925, directorul a invitat reprezentanții ziarelor locale și naționale, prezentându-le Grădina și explicându-le istoricul organizării ei. Toate ziarele au scris în edițiile următoare
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
Grădina nu fusese una publică. Dat fiind progresul deosebit al stadiului amenajărilor, conducerea Grădinii Botanice hotărăște că este momentul să o deschidă și pentru public. Astfel la 25 iunie 1925, directorul a invitat reprezentanții ziarelor locale și naționale, prezentându-le Grădina și explicându-le istoricul organizării ei. Toate ziarele au scris în edițiile următoare despre frumusețea și scopurile științifice ale acestei instituții realizată într-o perioadă atât de scurtă de către administrația românească. În perioada anilor 1929-1930, Senatul Universității a repartizat o
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
scris în edițiile următoare despre frumusețea și scopurile științifice ale acestei instituții realizată într-o perioadă atât de scurtă de către administrația românească. În perioada anilor 1929-1930, Senatul Universității a repartizat o sumă necesară pentru împrejmuirea spre strada Louis Pasteur a Grădinii și pentru începerea construirii unui complex de sere. În 1960 au fost date în folosință serele noi ale grădinii cu cele 6 compartimente. În perioada 1963-1964 s-au asfaltat principalele alei ale grădinii, s-a consolidat lacul din Grădina Japoneză
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
de către administrația românească. În perioada anilor 1929-1930, Senatul Universității a repartizat o sumă necesară pentru împrejmuirea spre strada Louis Pasteur a Grădinii și pentru începerea construirii unui complex de sere. În 1960 au fost date în folosință serele noi ale grădinii cu cele 6 compartimente. În perioada 1963-1964 s-au asfaltat principalele alei ale grădinii, s-a consolidat lacul din Grădina Japoneză și înlocuit gardul împrejmuitor din lemn cu unul nou, de beton. După 1986 au fost desfășurate o serie de
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
pentru împrejmuirea spre strada Louis Pasteur a Grădinii și pentru începerea construirii unui complex de sere. În 1960 au fost date în folosință serele noi ale grădinii cu cele 6 compartimente. În perioada 1963-1964 s-au asfaltat principalele alei ale grădinii, s-a consolidat lacul din Grădina Japoneză și înlocuit gardul împrejmuitor din lemn cu unul nou, de beton. După 1986 au fost desfășurate o serie de lucrări de refacere a fundului lacului Grădinii Japoneze și a canalizării acestuia. Lucrările nu
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
a Grădinii și pentru începerea construirii unui complex de sere. În 1960 au fost date în folosință serele noi ale grădinii cu cele 6 compartimente. În perioada 1963-1964 s-au asfaltat principalele alei ale grădinii, s-a consolidat lacul din Grădina Japoneză și înlocuit gardul împrejmuitor din lemn cu unul nou, de beton. După 1986 au fost desfășurate o serie de lucrări de refacere a fundului lacului Grădinii Japoneze și a canalizării acestuia. Lucrările nu au fost încă finalizate din lipsă
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
1963-1964 s-au asfaltat principalele alei ale grădinii, s-a consolidat lacul din Grădina Japoneză și înlocuit gardul împrejmuitor din lemn cu unul nou, de beton. După 1986 au fost desfășurate o serie de lucrări de refacere a fundului lacului Grădinii Japoneze și a canalizării acestuia. Lucrările nu au fost încă finalizate din lipsă de fonduri, la momentul actual lacul fiind desecat. Din 1997 până în prezent s-a inițiat un program de reparații al complexelor de sere, la Institutul Botanic, s-
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
a modernizat iluminatul public. La o parte din alei li s-a schimbat pavajul din asfalt cu unul nou, mult mai estetic. Lucrările au fost derulate însă cu greutate, fondurile disponibile nefiind nici pe departe suficiente. La momentul de față grădina deține peste 10 000 de specii de plante, număr foarte mare pentru o grădină botanică, fapt care a dus la o evaluare a Grădinii printre cele mai prestigioase din lume. Flora și vegetația din țara noastră este reprezentată foarte bine
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
din asfalt cu unul nou, mult mai estetic. Lucrările au fost derulate însă cu greutate, fondurile disponibile nefiind nici pe departe suficiente. La momentul de față grădina deține peste 10 000 de specii de plante, număr foarte mare pentru o grădină botanică, fapt care a dus la o evaluare a Grădinii printre cele mai prestigioase din lume. Flora și vegetația din țara noastră este reprezentată foarte bine prin plante aduse din Banat, Moldova, Oltenia, dunele maritime ale Mării Negre, Câmpia și Podișul
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
fost derulate însă cu greutate, fondurile disponibile nefiind nici pe departe suficiente. La momentul de față grădina deține peste 10 000 de specii de plante, număr foarte mare pentru o grădină botanică, fapt care a dus la o evaluare a Grădinii printre cele mai prestigioase din lume. Flora și vegetația din țara noastră este reprezentată foarte bine prin plante aduse din Banat, Moldova, Oltenia, dunele maritime ale Mării Negre, Câmpia și Podișul Transilvan, dar și din Munții Carpați. Relieful variat a permis
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
realizată o împărțire a spațiului în mai multe sectoare: Complexul de sere existent este format din 2 grupe cu un total de șase sere (în suprafață totală de peste 3 500 de m²) în care sunt cultivate plante ecuatoriale și tropicale: Grădina Romană, sau "Grădina lui Pliniu", este dispusă în jurul statuii zeiței romane a agriculturii Ceres, în acest spațiu fiind aranjate o serie de piese arheologice descoperite în orașul roman Napoca, printre care și două sarcofage romane. Aici se află totodată o
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
a spațiului în mai multe sectoare: Complexul de sere existent este format din 2 grupe cu un total de șase sere (în suprafață totală de peste 3 500 de m²) în care sunt cultivate plante ecuatoriale și tropicale: Grădina Romană, sau "Grădina lui Pliniu", este dispusă în jurul statuii zeiței romane a agriculturii Ceres, în acest spațiu fiind aranjate o serie de piese arheologice descoperite în orașul roman Napoca, printre care și două sarcofage romane. Aici se află totodată o colecție de plante
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
dispusă în jurul statuii zeiței romane a agriculturii Ceres, în acest spațiu fiind aranjate o serie de piese arheologice descoperite în orașul roman Napoca, printre care și două sarcofage romane. Aici se află totodată o colecție de plante care decorau odinioară grădinile romane. Grădina Japoneză este aranjată în stilul tradițional "gyo-no-niwa" și cuprinde elemente de peisaj specifice Japoniei, aranjate într-un cadru tradițional japonez: un lac creat artificial, în mijlocul căruia se află o mică insulă legată de marginile lacului pe o parte
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
statuii zeiței romane a agriculturii Ceres, în acest spațiu fiind aranjate o serie de piese arheologice descoperite în orașul roman Napoca, printre care și două sarcofage romane. Aici se află totodată o colecție de plante care decorau odinioară grădinile romane. Grădina Japoneză este aranjată în stilul tradițional "gyo-no-niwa" și cuprinde elemente de peisaj specifice Japoniei, aranjate într-un cadru tradițional japonez: un lac creat artificial, în mijlocul căruia se află o mică insulă legată de marginile lacului pe o parte printr-un
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
la capătul căruia se află o poartă sacră japoneză, iar pe partea opusă se află un podeț din piatră. În jurul lacului sunt dispuse patru lanterne de piatră, zona fiind amenajată cu plante aduse din Orientul Îndepărtat. De-a lungul timpului grădina a reușit să dezvolte relații de colaborare cu peste 450 de instituții similare din peste 80 de țări, în domeniul botanicii. Grădina a devenit unul dintre membrii fondatori ai Asociației Grădinilor Botanice din România, iar în incinta sa se află
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
dispuse patru lanterne de piatră, zona fiind amenajată cu plante aduse din Orientul Îndepărtat. De-a lungul timpului grădina a reușit să dezvolte relații de colaborare cu peste 450 de instituții similare din peste 80 de țări, în domeniul botanicii. Grădina a devenit unul dintre membrii fondatori ai Asociației Grădinilor Botanice din România, iar în incinta sa se află Institutul Botanic al Facultății de Biologie și Geologie, care cuprinde o serie de instituții culturale și științifice. Sub patronajul Grădinii Botanice se
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
plante aduse din Orientul Îndepărtat. De-a lungul timpului grădina a reușit să dezvolte relații de colaborare cu peste 450 de instituții similare din peste 80 de țări, în domeniul botanicii. Grădina a devenit unul dintre membrii fondatori ai Asociației Grădinilor Botanice din România, iar în incinta sa se află Institutul Botanic al Facultății de Biologie și Geologie, care cuprinde o serie de instituții culturale și științifice. Sub patronajul Grădinii Botanice se află o serie de instituții cu scop științific, didactic
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
domeniul botanicii. Grădina a devenit unul dintre membrii fondatori ai Asociației Grădinilor Botanice din România, iar în incinta sa se află Institutul Botanic al Facultății de Biologie și Geologie, care cuprinde o serie de instituții culturale și științifice. Sub patronajul Grădinii Botanice se află o serie de instituții cu scop științific, didactic și cultural: Grădina editează, în același timp, o serie de publicații prin care își promovează activitatea: În prezent, în grădinile botanice existente în lume se estimează că sunt peste
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
România, iar în incinta sa se află Institutul Botanic al Facultății de Biologie și Geologie, care cuprinde o serie de instituții culturale și științifice. Sub patronajul Grădinii Botanice se află o serie de instituții cu scop științific, didactic și cultural: Grădina editează, în același timp, o serie de publicații prin care își promovează activitatea: În prezent, în grădinile botanice existente în lume se estimează că sunt peste 4 milioane exemplare de plante, aparținând la aproximativ 80 000 specii, multe dintre ele
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
o serie de instituții culturale și științifice. Sub patronajul Grădinii Botanice se află o serie de instituții cu scop științific, didactic și cultural: Grădina editează, în același timp, o serie de publicații prin care își promovează activitatea: În prezent, în grădinile botanice existente în lume se estimează că sunt peste 4 milioane exemplare de plante, aparținând la aproximativ 80 000 specii, multe dintre ele pe care de dispariție. În perioada ultimilor zeci de ani, dată fiind degradarea rapidă a habitatelor naturale
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
care de dispariție. În perioada ultimilor zeci de ani, dată fiind degradarea rapidă a habitatelor naturale ca urmare a supraexploatării, poluării, intensificării deșertificării s-a accelerat ritmul de dispariție al speciilor vegetale, fapt care a impus reconsiderarea rolului și importanței grădinilor botanice, care trebuie să depună eforturi în conservarea biodiversității mondiale. Misiunea globală a acestora trebuie să urmărească oprirea pierderii de specii și a diversității lor genetice în lume. Grădina botanică clujeană și-a impus încadrarea în aceste noi cerințe, inițiind
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]