30,395 matches
-
pentru care guvernele centrale au fost nevoite să Întărească rolul guvernelor locale. Verdier și Breen afirmă chiar că fondurile structurale provoacă o descentralizare direct proporțională cu sumele implicate (vezi Spania, Portugalia, Grecia și Irlanda). Efectul descentralizator al fondurilor structurale este sugerat și de Christiansen (1996). C) Astfel, deși putem observa anumite tendințe centralizatoare provocate de deciziile economice, la nivelul UE, deciziile politice provoacă, de obicei, tendințe descentralizatoare, dacă nu chiar de fragmentare. Deciziile politice importante, cele istorice, se iau cu contribuția
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În general, există trei tipuri de corupție care pot fi identificate. Primul este corupția În scopul de a obține sau grăbi materializarea anumitor drepturi pe care un cetățean sau o entitate legală le are de drept - corupția fără furt, după cum sugerează Shleifer și Vishney (1993). Acest tip este ilustrat atunci când o persoană mituiește un angajat al statului pentru a i se elibera un pașaport (la care mituitorul/corupătorul are drept, adică nu există o opreliște legală pentru ca pașaportul lui/ei să
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
prin faptul că există aici o criză de servicii, adică lungi liste de așteptare pentru obținerea anumitor servicii. Al doilea tip de corupție este cea care Încalcă regulile legale și/sau chiar aplicarea lor. Acesta presupune corupție cu furt, după cum sugerează Shleifer și Vishney (1993). Acest tip de corupție este relevant pentru sectorul de sănătate nu numai În cazul obținerii de servicii medicale propriu-zise, dar și al achiziționării, distribuirii și folosirii medicamentelor, precum și al achizițiilor de echipamente/materiale cu destinație medicală
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
deoarece este generică (genul poate semnifica orice problemă generată de construcția socială a diferențelor de sex, inclusiv problemele privind homo-/transsexualitatea) și nu descrie profilul politicii, ci o categorie de analiză, o variabilă (de altfel, foarte importantă) a politicilor echității, sugerând că problema politicii este structurată din perspectiva conceptului analitic de gen. În general, observăm că variabila gen se asociază În definirea politicilor cu termenul egalitate/echitate 1, care exprimă În esență scopul acestora. Egalitatea/echitatea de gen este, din această
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
amenințări de securitate de tip convențional, respectiv să răspundă unor atacuri venite de la nivelul mării (alte nave de luptă), de sub apă (submarine), din aer (diverse tipuri de avioane militare) și chiar de la sol. Pe de altă parte, s-ar putea sugera Însă că aserțiunea făcută anterior este prea tare, având În vedere faptul că fregata „Regina Maria” a participat la operațiuni militare precum „Active Endevour 2006”, care privesc tocmai combaterea activităților teroriste din Mediterana de Est, adică a unor activități ce
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
capacitatea de interceptare și la lupta aeriană. Această caracteristică se integrează, de altfel, perfect În activitatea rutinieră de patrulă și poliție aeriană a Forțelor Aeriene Române, răspunzând astfel și activităților ce vizează amenințări de securitate tradiționale. Așadar, departe de a sugera lipsa de utilitate a demersului de modernizare a flotei de avioane de luptă din România, considerăm că acesta trebuie să aibă Însă În vedere două cerințe strategice majore: prima ar fi aceea că proiectarea de capacități optime de luptă aeriană
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să fie denumită dreptul internațional al drepturilor omului și ale popoarelor. Dacă există, în mod cert, un domeniu de drept pozitiv al drepturilor omului, există, de asemenea, și o știință "autonomă"21 a drepturilor omului? Noțiunea însăși drepturi ale omului sugerează cantonarea în domeniul strict al dreptului. Ea este însă asociată cu o concepție referitoare la drepturile omului, iar această concepție poate fi juridică (desigur), filosofică, sociologică, etică, după cum poate fi politică sau economică. Neînțelegerile, uneori voite, apar datorită faptului că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mobile prin anticipație. Cât privește vânzarea de imobile prin destinațiune, aceasta nu intră sub incidența Convenției, imobilul prin destinațiune fiind accesoriu al imobilului principal și urmând soarta acestuia din urmă (accessorium principalem sequitur), pentru coerența reglementării ansamblului operațiunii. Termenul "marfă" sugerează ideea unei anume fungibilități, dar de aici nu trebuie trasă concluzia că numai genera, iar nu și res certae ar putea fi obiect al vânzării intrând sub incidența Convenției. §3. Asimilări și calificări 120. Spre deosebire de Convenția din 1955, care prin
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în care toate instrumentele de ratificare vor fi fost depuse înainte de această dată; nu se prevedea, însă, nimic cu privire la ipoteza în care unul sau mai multe state nu vor fi ratificat sau nu vor fi depus instrumentele de ratificare ceea ce sugera ideea că părțile nu au luat în considerare o asemenea alternativă (și aceasta concordă cu procesul general al aderării), care, cel puțin teoretic, exista. În conformitate cu art. 39 alin. 1-3 din Actul de aderare, Tratatul nu intra în vigoare la 1
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai procedase și în alte ocazii. Pentru susținerea demersului lor, polonezii au declarat că vor căuta să obțină sprijinul altor state cu o populație numeroasă (Marea Britanie, Franța, România 9, Cehia). La consultările și negocierile ulterioare, Polonia și-a nuanțat poziția, sugerând amânarea aplicării sistemului dublei majorități până în anul 2017 și înscrierea în Tratatul de reformă a unei clauze care să permită minorității înfrânte la vot să amâne aplicarea unei hotărâri luate cu dublă majoritate ("clauza Ioannina"10). În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
-se contractele atipice sau munca deghizată, dacă nu vor fi luate măsuri pentru adaptarea contractelor de muncă clasice (standard) în scopul determinării unei flexibilități crescute atât din punctul de vedere al lucrătorilor, cât și al angajatorilor. În acest sens, se sugera evaluarea gradului de flexibilitate a contractelor standard cel puțin în ce privește termenele de preaviz, costurile și procedura concedierii individuale și colective și, respectiv, definirea concedierilor abuzive. Se sugera, totodată, identificarea, împreună cu partenerii sociali, a acelor soluții pentru ca lucrătorii "integrați", cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
punctul de vedere al lucrătorilor, cât și al angajatorilor. În acest sens, se sugera evaluarea gradului de flexibilitate a contractelor standard cel puțin în ce privește termenele de preaviz, costurile și procedura concedierii individuale și colective și, respectiv, definirea concedierilor abuzive. Se sugera, totodată, identificarea, împreună cu partenerii sociali, a acelor soluții pentru ca lucrătorii "integrați", cât și cei "excluși" să poată traversa cu succes tranziția între diferitele statute (de la "integrat" la "exclus" și invers), prin învățarea pe tot parcursul vieții pentru a-și menține
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unei puneri în aplicare mai coerente și mai eficiente a acquis-ului comunitar. Acesta a cerut cu insistență ca statele membre să promoveze punerea în aplicare a Recomandării O.I.M. din 2006 cu privire la raporturile de muncă. Anumite state membre au mai sugerat, de asemenea, ca recomandarea să servească drept bază pentru discuții între statele membre și partenerii sociali asupra modalităților pentru o abordare mai bună, la nivel european, a fenomenului raporturilor de muncă deghizate".42 Nici recursul la această recomandare OIM nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de la București să contribuie ulterior la inițierea de contacte directe între Egipt și Israel, finalizate mai târziu în acordurile de la Camp David. Menționez în acest sens că prima întâlnire dintre președintele egiptean Anwar Sadat și premierul israelian Menahim Begin era sugerată și mijlocită de România. În septembrie 1967, Corneliu Mănescu, ministrul de externe al României, era ales președinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării generale a ONU, el fiind primul demnitar dintr-o țară est-europeană care îndeplinea o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
J. Iloniemi, director general în MAE finlandez. În felul acesta, reprezentantul țării gazdă încerca să devanseze orice discuție privind regulile de procedură, punând Consultările în fața unui fapt împlinit printr-un act unilateral. Numirea unui vicepreședinte permanent al Consultărilor putea să sugereze, în subtext, că el însuși, Tötterman, urma să fie președintele permanent al lucrărilor. Instantaneu, ambasadorul Lipatti a ridicat pancarta "Roumanie" și a anunțat "point of order", ceea ce însemna că delegația română cerea cuvântul. Tötterman a privit câteva clipe către locul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sensul că a dus la scăderea populației penitenciare, dar pe termen lung nu a avut efectele dorite nici asupra prevenirii infracțiunilor și nici asupra resocializării celor condamnați. Este motivul pentru care în Canada, deși Comisia de determinare a pedepselor a sugerat în 1988, abrogarea liberării condiționate și introducerea liberării automate, s-a păstrat, totuși, instituția liberării condiționate neacceptându-se propunerile comisiei. În sistemul penal englez și în genere al țărilor din sistemul common law, este, de asemenea, consacrată instituția liberării anticipate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
TRATAT DE ETICĂ Editat de PETER SINGER Introducere Titlul Tratat de etic] poate sugera un volum cu articole scurte, aranjate în ordine alfabetic], conținând informații sumare despre curente teoretice, idei și personalit]ți din domeniul eticii. Dup] cum o arăt] și cuprinsul, volumul de fâț] este foarte diferit. El cuprinde 47 de eseuri originale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a pleca de la ipoteza potrivit c]reia în circumstanțe normale, suntem responsabili pentru ceea ce alegem în mod liber s] facem. Determiniștii susțin c] exist] o explicație cauzal] pentru orice se întâmpl] în univers, inclusiv pentru comportamentul uman. Pare a se sugera astfel c] oamenii nu aleg în mod liber s] fac] orice, iar această implic] faptul c] nu suntem responsabili din punct de vedere moral pentru tot ceea ce facem. Sunt etică și determinismul incompatibile? Postfaț] PETER SINGER Index Despre autorii articolelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest lucru este imposibil, dar eu voi menționa doar dou]. (Pentru continuarea discuției, vezi capitolul 16, „Egoismul”.) 1. Primul are la bâz] un defect uman evident. Oamenii nu sunt, pur și simplu, atât de prudenți sau de constanți cum ar sugera aceast] variant]. Nici cea mai moderat] form] de comportament decent manifestat în realitate de oameni nu ar fi posibil] dac] s-ar baza exclusiv pe aceste tr]s]turi. 2. Al doilea motiv este reprezentat de o serie de calit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tocmai pentru a proteja acest hotar. Creștinii, spre deosebire de budiști, consider] c] sufletele, s]lașul tuturor facult]ților pe care le sl]vim, le aparține doar ființelor umane. Orice leg]tur] între specia noastr] și celelalte era considerat] degradant] pentru om, sugerând c] spiritualitatea noastr] nu era „într-adev]r” decât o serie de reacții animalice. Aceast] idee de animalitate ca principiu str]în, foarte îndep]rtat de spirit este una str]veche, folosit] adesea pentru a dramatiza conflicte psihologice intense între virtuți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Convins de validitatea unei etici bazate pe fort] și autoritate, el s-a hoț]rât s] înving] moartea. Pornit în misiunea să, a f]cut popas la o cârcium], unde hangita l-a avertizat cu privire la nebunia c]ut]rii sale, sugerându-i un sistem de valori diferit: O, Ghilgameș, unde r]r]cești la voia întâmpl]rii? Viața veșnic], pe care o urm]rești, n-o vei află. Cand zeii au f]urit omenirea. Viața Veșnic] au p]strat-o pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aduce pe nimeni din mormânt, de unde nu exist] cale de întoarcere. În lumea din afara granițelor Egiptului, se cunoșteau noțiunile pe care le aveau egiptenii cu privire la propria superioritate. Ei se considerau oameni diferiți de zei și superiori animalelor. Termenul „str]în” sugera o categorie inferioar] celei pe care egiptenii o considerau categoria uman], deoarece, conform gândirii egiptene, influența str]în] era responsabil] de dezbinarea social]. În unele scrieri, str]inii care locuiau departe de bog]ția Nilului și de normalitatea vieții din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decat datoria altuia îndeplinit] foarte bine (3.35). În ceea ce privește conținutul specific al datoriei și criteriul dup] care i se judec] validitatea, textul r]mane neclar. Cu toate acestea, promisiunea eliber]rii rezid] în acțiunea urm]riț] în mod dezinteresat, fiind sugerat] o „etic] crud] a muncii” (karmayoga) și lep]darea de egoism, ceea ce ar putea justifica realizarea ritualului prescris (sacrificiu, austeritate și d]ruire) (18.5), precum și uciderea (18.8). Dar Gita nu omite rolul semnificativ deținut de facultatea cvasirațional] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cele ale lui Aristotel sunt „o viat] activ] a celor care posed] rațiune” și „ceea ce este mai bun din „aretai”. Este discutabil dac] Aristotel se refer] deja la acea arete a intelectului care funcționeaz] în izolare sau dac] vrea s] sugereze altceva - poate combinația dintre această și tipul de arete pe care el îl consider] necesar în conduită vieții practice și care reprezint] subiectul principal al Eticii (înțelepciunea practic], dispozițiile relevante ale ethos-ului sau „caracterului”, dreptatea, curajul, spiritul și restul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de obligații competitive fâț] de alte grup]ri din cadrul orașului - asociații, prietenii, familia. Și mai important era faptul c] cet]țeanul avea un putenic simt al valorii sale și al competiției cu ceilalți. În absență oric]rei noțiuni care s] sugereze un imperativ moral, al unui „trebuie” (oricât de vag) care poart] cu sine pecetea autorit]ții, ap]rea des întrebarea: De ce o persoan] trebuie s] își onoreze acele obligații care par a fi invers proporționale cu distanță de cas]? (Aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]