31,086 matches
-
prin stațiunile elegante de pe malurile lor: Lacul Maggiore (cu Insulele Boromee, considerat cel mai frumos dintre ele), Lacul Como (suprafață: 146 km pătrați, lungime: 51 km, Lățime maximă: 4,5 km, Lățime minimă: 0,65 km, adâncime maximă: 450 m), Lacul Garda, Lacul Iseo și Lacul Lugano - la granița cu Elveția. Câmpia Padului era în Evul Mediu o zonă mlăștinoasă datorită frecventelor revărsări ale Padului, cu mulți țânțari și cu dese cazuri de malarie. Începând cu sec. al XII-lea, a
Lombardia () [Corola-website/Science/296709_a_298038]
-
elegante de pe malurile lor: Lacul Maggiore (cu Insulele Boromee, considerat cel mai frumos dintre ele), Lacul Como (suprafață: 146 km pătrați, lungime: 51 km, Lățime maximă: 4,5 km, Lățime minimă: 0,65 km, adâncime maximă: 450 m), Lacul Garda, Lacul Iseo și Lacul Lugano - la granița cu Elveția. Câmpia Padului era în Evul Mediu o zonă mlăștinoasă datorită frecventelor revărsări ale Padului, cu mulți țânțari și cu dese cazuri de malarie. Începând cu sec. al XII-lea, a început amenajarea
Lombardia () [Corola-website/Science/296709_a_298038]
-
lor: Lacul Maggiore (cu Insulele Boromee, considerat cel mai frumos dintre ele), Lacul Como (suprafață: 146 km pătrați, lungime: 51 km, Lățime maximă: 4,5 km, Lățime minimă: 0,65 km, adâncime maximă: 450 m), Lacul Garda, Lacul Iseo și Lacul Lugano - la granița cu Elveția. Câmpia Padului era în Evul Mediu o zonă mlăștinoasă datorită frecventelor revărsări ale Padului, cu mulți țânțari și cu dese cazuri de malarie. Începând cu sec. al XII-lea, a început amenajarea fluviului, finalizată în
Lombardia () [Corola-website/Science/296709_a_298038]
-
Stirbey din Sinaia este considerat a fi fost unul dintre cele mai frumoase domenii aparținând familiei. Castelul care are arhitectură specifică stilului romantic german, tipic stațiunilor montane, era înconjurat de un parc natural, iar fațadă se oglindea într-un mic lac natural alimentat de un parau. În apropierea castelului, în același parc, se află și o capelă a familiei Stirbey, pictată de Gheorghe Tattarescu. În Sinaia se află câteva posibilități de practicare a sporturilor de iarnă:
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
vestică. Este unul din cele mai importante râuri din țară, având o lungime de 615 km, un debit mediu de 190 m³/s și un bazin hidrografic ce se întinde pe 24.050 km². Pe Olt există aproape 30 de lacuri de acumulare, barajul de la Slatina fiind unul dintre cele mai importante baraje amenajate pe râu. Pusă în funcțiune în anul 1981, acumularea hidroenergetică Slatina, prezintă următoarele caracteristici: H baraj = 23 m, S acumulat = 497 ha, V total acumulat = 31 milioane
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamț a constituit o permanentă vatră de locuire. În Piatra Neamț, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistrița și Cuiejdi. Printre pârâiașele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamț sunt acumularea Lacul Bâtca Doamnei (255 ha și un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu același nume) și lacul Reconstrucția (10 ha și un volum de cca. 250 mii mc, din care
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
al municipiului Piatra Neamț a constituit o permanentă vatră de locuire. În Piatra Neamț, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistrița și Cuiejdi. Printre pârâiașele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamț sunt acumularea Lacul Bâtca Doamnei (255 ha și un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu același nume) și lacul Reconstrucția (10 ha și un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriței). Ambele
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Cuiejdi. Printre pârâiașele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamț sunt acumularea Lacul Bâtca Doamnei (255 ha și un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu același nume) și lacul Reconstrucția (10 ha și un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriței). Ambele sunt lacuri de acumulare pe râul Bistrița. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Doamnei (255 ha și un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu același nume) și lacul Reconstrucția (10 ha și un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriței). Ambele sunt lacuri de acumulare pe râul Bistrița. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate și altitudini mai mari în vest și în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
pe cursul mijlociu și inferior ale râului Bistrița în anii 1960, rolul economic și aspectul râului s-au schimbat. Plutele au dispărut, au apărut hidrocentralele ca sursă nepoluantă de energie, debitul apei nu mai cunoaște variațiile din trecut, au apărut lacuri de acumulare și baraje care modifică în întregime aspectul albiei. La apogeu, zona industrială și agricolă a municipiului includea: un combinat de îngrășăminte chimice și unul de fire și fibre sintetice ("Platforma Săvinești-Roznov") o fabrică de utilaje agricole ("Mecanica Ceahlău
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Grupul nordic constă din „keskmurre” sau dialectul central, pe care se bazează limba standard, „läänemurre” sau dialectul vestic, corespunzând zonei Läänemaa și Pärnumaa, „saarte murre” de pe insulele Saaremaa și Hiiumaa, și „idamurre”, dialectul estic, vorbit pe malul de nord-est al lacului Peipus. Grupul sudic constă din dialectele Tartu, Mulgi, Võru (limba võro) și Setu. Acestea sunt uneori considerate variante ale limbii estone sudice și alteori limbi separate. De asemenea, Setu și Võro se deosebesc mai puțin prin limbă și mai mult
Limba estonă () [Corola-website/Science/296722_a_298051]
-
au fost amenajate rezervoarele de apă de la Ghidighici și de la Ialoveni că locuri de recreere și agrement. La începutul anilor '50 în partea de sud-vest a orașului a fost amenajat Parcul Central de Cultură și Odihnă al Comsomolului Leninist și Lacul Comsomolului (astăzi ambele numite "Valea Morilor"). În parcurile din cartierele Rîșcani și Botanica, la Barieră Sculeni au fost construite cascade mici cu lacuri naturale. Carcasa verde a municipiului Chișinău este constituită din circa 220 specii și 55 varietăți de foioase
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
de sud-vest a orașului a fost amenajat Parcul Central de Cultură și Odihnă al Comsomolului Leninist și Lacul Comsomolului (astăzi ambele numite "Valea Morilor"). În parcurile din cartierele Rîșcani și Botanica, la Barieră Sculeni au fost construite cascade mici cu lacuri naturale. Carcasa verde a municipiului Chișinău este constituită din circa 220 specii și 55 varietăți de foioase și conifere, dintre care 168 specii de arbori, 97 arbuști și 10 liane. În 2011, din cei 87 de arbori luați sub protecție
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
collibita, Luscinia luscinia) preferă să-și camufleze cuiburile pe sol în învelișul ierbos de la bază arbuștilor. Componentă reptilelor și amfibienilor nu este prea bogată. Cel mai des sunt întâlnite șopârlele, șerpii, broaștele, broaștele de rău, broaștele țestoase, broaștele râioase. În lacul "Valea Morilor" (fostul lac "al Comsomolului") și în cel de la Ghidighici au fost numărate cca 20 specii de pești. Unele lacuri sunt populate speciile de amfibieni: broasca-mare de lac ("Rană ridibund"a) și broască mică de lac ("Rană lessonae"). În
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
să-și camufleze cuiburile pe sol în învelișul ierbos de la bază arbuștilor. Componentă reptilelor și amfibienilor nu este prea bogată. Cel mai des sunt întâlnite șopârlele, șerpii, broaștele, broaștele de rău, broaștele țestoase, broaștele râioase. În lacul "Valea Morilor" (fostul lac "al Comsomolului") și în cel de la Ghidighici au fost numărate cca 20 specii de pești. Unele lacuri sunt populate speciile de amfibieni: broasca-mare de lac ("Rană ridibund"a) și broască mică de lac ("Rană lessonae"). În rezervoarele de apă din
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
este prea bogată. Cel mai des sunt întâlnite șopârlele, șerpii, broaștele, broaștele de rău, broaștele țestoase, broaștele râioase. În lacul "Valea Morilor" (fostul lac "al Comsomolului") și în cel de la Ghidighici au fost numărate cca 20 specii de pești. Unele lacuri sunt populate speciile de amfibieni: broasca-mare de lac ("Rană ridibund"a) și broască mică de lac ("Rană lessonae"). În rezervoarele de apă din oraș viețuiesc: babușca, plătica, soreanul, carasul, răspărul, bibanul, crapul, roșioara ș.a. Se întâlnesc diferiți fluturi și gândaci
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
șopârlele, șerpii, broaștele, broaștele de rău, broaștele țestoase, broaștele râioase. În lacul "Valea Morilor" (fostul lac "al Comsomolului") și în cel de la Ghidighici au fost numărate cca 20 specii de pești. Unele lacuri sunt populate speciile de amfibieni: broasca-mare de lac ("Rană ridibund"a) și broască mică de lac ("Rană lessonae"). În rezervoarele de apă din oraș viețuiesc: babușca, plătica, soreanul, carasul, răspărul, bibanul, crapul, roșioara ș.a. Se întâlnesc diferiți fluturi și gândaci, inclusiv vătămători ai faunei (păduchi de plantă, căpușe
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
broaștele râioase. În lacul "Valea Morilor" (fostul lac "al Comsomolului") și în cel de la Ghidighici au fost numărate cca 20 specii de pești. Unele lacuri sunt populate speciile de amfibieni: broasca-mare de lac ("Rană ridibund"a) și broască mică de lac ("Rană lessonae"). În rezervoarele de apă din oraș viețuiesc: babușca, plătica, soreanul, carasul, răspărul, bibanul, crapul, roșioara ș.a. Se întâlnesc diferiți fluturi și gândaci, inclusiv vătămători ai faunei (păduchi de plantă, căpușe, viermi de matase etc.). în anumiți ani apar
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
număr de parcuri, largi bulevarde, monumente și fântâni. Cel mai mare parc al capitalei, situat pe malul drept al raului Manzanares, este Casa de Campo, de fapt o padure-parc, care acoperă aproape 1750 ha, în cuprinsul căruia sunt amenajate trei lacuri. Alte parcuri: Retiro, Campo del Moro și Parc del Oeste.( V.Cucu,1971) Templul extraordinar de la Debod este un edificiu egiptean antic achiziționat de Spania în perioada construcției marelui baraj de la Assuan. Acesta a fost reclădit lângă Rosales, oferind o
Madrid () [Corola-website/Science/296725_a_298054]
-
cu câteva prepoziții) și vocativ (folosit pentru adresare). În plus, pentru unele substantive există cazul locativ folosit pentru a arăta un loc (înlocuit de obicei cu ablativul), dar acest împrumut de la indoeuropeni este de găsit doar pentru câteva nume de lacuri, orașe, localități și câteva alte lucruri.
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
și genetice cuprinzând numeroase secții (economia de apă a plantelor, apărarea acestora împotriva secetei, conservarea speciei, geneza speciilor). În paralel au fost efectuate numeroase lucrări pregătitoare pentru așezarea grupelor est-asiatice și în special pentru amenajarea grădinii japoneze pe insula din lacul artificial. Lanternele de piatră au fost pregătite la Scoală de Arte și Meserii din Zlatna, iar podul, în stil japonez, în atelierul institutului. Astfel pe drumul care începe cu fântâna de piatră pitorească și până la pădurea de brad ce alcătuiește
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
grădină japoneză, cu plante din flora Orientului Îndepărtat. Grădina prezintă o serie de elemente arhitecturale specifice Țării Soarelui Răsare: insula împodobită cu diferite plante, un pod curbat și ornamentat în stilul tradițional japonez, alături de un „mon” - poarta sacră și în jurul lacului au fost așezate patru lanterne de piatră. În acest cadru specific japonez sunt cultivate numeroase plante ale Japoniei. În 1924 se reconstituie și adaptează palmarul de la vechea Grădină. Lucrarea, destul de complicată de altfel, a fost executată de 2 firme particulare
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
Louis Pasteur a Grădinii și pentru începerea construirii unui complex de sere. În 1960 au fost date în folosință serele noi ale grădinii cu cele 6 compartimente. În perioada 1963-1964 s-au asfaltat principalele alei ale grădinii, s-a consolidat lacul din Grădina Japoneză și înlocuit gardul împrejmuitor din lemn cu unul nou, de beton. După 1986 au fost desfășurate o serie de lucrări de refacere a fundului lacului Grădinii Japoneze și a canalizării acestuia. Lucrările nu au fost încă finalizate
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
perioada 1963-1964 s-au asfaltat principalele alei ale grădinii, s-a consolidat lacul din Grădina Japoneză și înlocuit gardul împrejmuitor din lemn cu unul nou, de beton. După 1986 au fost desfășurate o serie de lucrări de refacere a fundului lacului Grădinii Japoneze și a canalizării acestuia. Lucrările nu au fost încă finalizate din lipsă de fonduri, la momentul actual lacul fiind desecat. Din 1997 până în prezent s-a inițiat un program de reparații al complexelor de sere, la Institutul Botanic
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
din lemn cu unul nou, de beton. După 1986 au fost desfășurate o serie de lucrări de refacere a fundului lacului Grădinii Japoneze și a canalizării acestuia. Lucrările nu au fost încă finalizate din lipsă de fonduri, la momentul actual lacul fiind desecat. Din 1997 până în prezent s-a inițiat un program de reparații al complexelor de sere, la Institutul Botanic, s-au asfaltat alei și s-a modernizat iluminatul public. La o parte din alei li s-a schimbat pavajul
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]