30,622 matches
-
faptul că Silvestru Tomi trimite, în noiembrie 1860, două hărți, cu dorința ca ele să fie expuse în sala de reuniuni a C. r. Cea dintâi acțiune o reprezintă abonarea la publicațiile „Gazeta de Transilvania”, „Federațiunea”, „Transilvania”, „Albina”, „Telegraful român”, „Magazin pedagogic”, „Convorbiri literare”, „Ateneul român”, considerate cele mai active în acțiunea de ridicare culturală și de solidarizare a românilor. Un moment crucial este anul 1868, când societatea se reorganizează, luând denumirea de Reuniunea Română de Lectură. În anul următor, conducerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286133_a_287462]
-
îl traverseze în copilărie fără ajutorul mâinilor. Cartea este un „pod de vise” alcătuit din scrisori, jurnale și fragmente de jurnal, ficțiuni și mărturisiri intercalate în alte narațiuni, reluarea unei povestiri dintr-un volum anterior (Joc de statui, din volumul Magazinul de clepsidre, 1987). Alternarea continuă a planurilor, a perspectivei temporale, aglomerarea halucinantă a detaliilor și caracterul fantomatic al unor personaje dau senzația instabilă, plutitoare, a visului. Ș. a lăsat în manuscris un volum de poezie. SCRIERI: Valiza cu zăpezi, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
personaje dau senzația instabilă, plutitoare, a visului. Ș. a lăsat în manuscris un volum de poezie. SCRIERI: Valiza cu zăpezi, Iași, 1977; Jurnal de una singură, București, 1980; Jur că voi spune adevărul, București, 1983; Glonțul de porțelan, București, 1984; Magazinul de clepsidre, București, 1987; Podul de vise, București, 1989. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Vocații epice, LCF, 1977, 14; Laurențiu Ulici, Focuri de artificii, RL, 1977, 23; Radu G. Țeposu, Proză poetică, TR, 1977, 23; Sultana Craia, Detalii sugestive, LCF, 1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
SLAST, 1984, 46; Mihai Ungheanu, „Glonțul de porțelan”, LCF, 1985, 11; Mircea Vasilescu, Un roman construit prin metaforă, RL, 1985, 20; Al. I. Friduș, „Glonțul de porțelan”, CL, 1985, 5; Cristian Moraru, Balistică și narațiune, AFT, 1985, 8; Dan Măran, „Magazinul de clepsidre”, SLAST, 1987, 9; Radu Levârdă, Patosul angajării politice, RL, 1989, 46; Popa, Ist. lit., II, 943. A.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
noastre, Sarah P. Turnbaugh (1979) a încercat să determine variațiile modei bonetelor feminine din perioada 1830-1898 prin intermediul analizei de conținut a unor ilustraților din revistele de modă reprezentative pentru mijlocul secolului al XIX-lea: Godey's Lady's Book și Magazine. Spre deosebire de Alfred L. Kroeber, care considera schimbarea modei un proces ciclic, Sarah P. Turnbaugh (1979, 241) aduce dovezi în sprijinul ipotezei că traiectoria unor schimbări în modă este continuă, liniară. În acest sens, cercetătoarea americană demonstrează că cele patru stiluri
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
rochiilor în perioada 1846-1920. Pentru a repera moda perioadei menționate, autorii au analizat un număr de 733 de fotografii din revistele de modă ale secolului al XIX-lea: Harper's Bazar, Godey's Lady's Book și Arthur's Home Magazine. Dintre acestea, 41% din stiluri au fost inițiate de designeri vestimentari și 69% au fost impuse de cerințele funcționale ale utilizării articolelor vestimentare din acel timp (M.C. Peteu și S.H. Gray, 2009, 58). În ceea ce privește natura schimbării vestimentației contemporane, aceasta a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de Pierre Bourdieu pe un eșantion de 1.271 de subiecți. Mai recent, interviurile realizate de Virag Molnar (2002, 94) cu un număr de 20 de persoane de culoare arătau faptul că aceștia reprezintă un procent semnificativ al consumatorilor din magazinele de pe celebra arteră comercială americană Fifth Avenue, respectiv 41% comparativ cu 32% americani albi. Pornind de aici, autorii formulează ipoteza potrivit căreia consumul a devenit o formă de comportament colectiv a cărei normă constă în "a conduce o mașină scumpă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a fermierilor (62%) și a lucrătorilor manuali (55%). Dorința de a ține pasul cu moda apare pregnant la soțiile directorilor adjuncți și ale funcționarilor (43%). Locul de unde le achiziționează diferă: soțiile muncitorilor își cumpără îmbrăcămintea din piață sau din raioanele magazinele populare, în timp ce soțiile din clasa de mijloc optează pentru magazinele renumite de pe piața de haine (P. Bourdieu, 1979/1984, 378). Din aceste procente se pot observa obiectivele diferite ale claselor sociale: economisirea resurselor de timp, bani și efort este o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a ține pasul cu moda apare pregnant la soțiile directorilor adjuncți și ale funcționarilor (43%). Locul de unde le achiziționează diferă: soțiile muncitorilor își cumpără îmbrăcămintea din piață sau din raioanele magazinele populare, în timp ce soțiile din clasa de mijloc optează pentru magazinele renumite de pe piața de haine (P. Bourdieu, 1979/1984, 378). Din aceste procente se pot observa obiectivele diferite ale claselor sociale: economisirea resurselor de timp, bani și efort este o caracteristică a claselor cu un nivel socio-economic redus, în schimb
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în Fashion Theory, 8, 4, 2004, pp. 461-476. Feinberg, Richard A., Mataro, Lisa și Burroughs, Jeffrey W., "Clothing and Social Identity", în Clothing and Textiles Research Journal, 11, 1992, pp. 18-23. Filitti, Georgeta, "România acum o sută de ani", în Magazin Istoric, 3 (456), 2005, pp. 47-50. Fine, Gary Alan și Kleinman, Sherryl, "Rethinking Subcultures: An Interactionist Analysis", în The American Journal of Sociology, 85, 1, 1979, pp. 1-20. Flügel, Jean C., "Protection", în Malcolm Barnard (ed.), Fashion Theories: A Reader
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în Clothing and Textiles Research Journal, 10, 1992, pp. 1-23. Rokeach, Milton, The Nature of Human Values, The Free Press, New York, 1973. Roman, Marina și Ștefănescu, Cristian, "Lumea la anul 1960", în Clipa 2000, o altfel de enciclopedie, S.C. Lumea Magazin S.A., București, 1999, pp. 32-36. Rotariu, Traian și Iluț, Petru, Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică, Editura Polirom, Iași, 2001. Rousseau, Jean-Jacques, Discurs asupra inegalității dintre oameni, Best Publishing, București, 2001. Roquette, Michel-Louis, Despre cunoașterea maselor. Eseu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
etc.). Din cauza asocierii cu tulburările anxioase, arousal-ul accentuat al atacului de panică poate fi declanșat de o fobie specifică sau poate fi reacția unui copil cu anxietate de separare gravă pus în imposibilitatea de a vedea persoana apropiată. Caz practic Magazinul era foarte aglomeat și Sara începea să fie obosită de cumpărături. Deodată, fetița a început să simtă că îi fuge podeaua de sub picioare și, imediat, a cuprins-o un sentiment de panică și groază. Simțea că explodează. Inima a început
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
cruzime față de ceilalți cruzime față de animale furt în timpul confruntării (de pildă, jaf) Distrugere de proprietate incendiere cu scopul de a face rău distrugere de bunuri Înșelare sau furt violare de proprietate (casă, mașină) înșelarea celorlalți furt (sustragere de bunuri din magazin, falsificare) Încălcarea regulilor petrecerea întregii nopți în oraș* fuga de acasă absențe nemotivate frecvente* Pentru punerea diagnosticului de tulburare de conduită, este necesară prezența a cel puțin 3 din cele 15 simptome de mai sus. Acestea trebuie să se fi
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
conflict cu autoritatea. Ca și în cazul tulburării opoziționale, subiecții au o atitudine sfidătoare și încalcă regulile, însă nu le fac rău celorlalți (de pildă, absentează nemotivat, fug de acasă). Comportament problematic implicit. Subiecții încalcă regulile (de exemplu, fură din magazine sau recurg la vandalism), dar nu sunt violenți față de cei din jur. Comportament problematic explicit. Subiecții sunt agresivi la o vârstă fragedă și continuă să recurgă la acte agresive și violente împotriva celorlalți. Comportament problematic dual explicit/implicit. Subiecții încalcă
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
6 % din populația urbană a Bucovinei, Basarabiei și Moldovei și 14,3 % din întreaga populație urbană a țării. În orașe ca, de exemplu, Chișinăul și Cernăuțiul, ... unde evreii ajungeau pînă la 52,6 și 44,9 % din populație, majoritatea firmelor magazinelor erau scrise cu litere ebraice.10 În ciuda faptului că germanii și evreii își acceptaseră poziția în cadrul statului național român, acest lucru nu a fost niciodată valabil și pentru populația maghiară. Înainte de război, ei reprezentaseră naționalitatea conducătoare în Transilvania, acum fiind
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
se aflau pe străzi laterale dispuse radial. Într-o serie de regiuni, locuințele erau împrăștiate pe o suprafață mare și înconjurate de cîmpurile și livezile proprietarilor. În funcție de mărimea populației, centrul satului includea biserica, clădirile administrației și școala, precum și hanuri, cafenele, magazine și ateliere meșteșugărești. În cadrul acestei societăți sărace, magazinele aveau în general stocuri limitate și erau specializate în vînzarea produselor coloniale, ca zahărul și cafeaua, și a unui mic număr de articole pe care familiile țăranilor nu le puteau confecționa în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o serie de regiuni, locuințele erau împrăștiate pe o suprafață mare și înconjurate de cîmpurile și livezile proprietarilor. În funcție de mărimea populației, centrul satului includea biserica, clădirile administrației și școala, precum și hanuri, cafenele, magazine și ateliere meșteșugărești. În cadrul acestei societăți sărace, magazinele aveau în general stocuri limitate și erau specializate în vînzarea produselor coloniale, ca zahărul și cafeaua, și a unui mic număr de articole pe care familiile țăranilor nu le puteau confecționa în gospodăriile lor. Meșteșugarii asigurau și ei servicii care
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
programului politic și economic socialist a avut, evident, un efect zguduitor asupra structurii sociale existente. Propaganda comunistă și-a îndreptat în general cele mai puternice atacuri împotriva "burgheziei". Deținătorii de proprietăți din rîndul clasei de mijloc, de la proprietarii de mici magazine sau chiar de tarabe din piețele comerciale pînă la marii industriași, erau puși în fața pericolului de a li se confisca proprietățile și de a-și schimba dramatic ocupația obișnuită. Dacă erau norocoși, puteau primi posturi de directori în întreprinderile aflate
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu Alianța Socialistă, iar comuniștii se vor pierde printre cetățenii de rînd.31 Djilas critica totodată traiul în puf al liderilor comuniști. Asemeni colegilor lor din alte țări, vechii revoluționari se auto-răsplătiseră într-adevăr pentru sacrificiile făcute. Avînd locuințe bune, magazine speciale și stațiuni de vacanță, ei beneficiau de condiții mult mai bune decît cetățeanul obișnuit, în ciuda idealurilor socialiste egalitariste, și mulți abuzau de puterea conferită de poziția lor. Orice critică la adresa acestei situații nu putea decît să provoace o reacție
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
plus, chiar dacă situația lor personală s-a îmbunătățit, viața la oraș îi punea în contact cu cei mai mari beneficiari ai sistemului politic și social. Ei erau martori oculari ai vieții clasei privilegiate și ai obiectelor de lux din vitrinele magazinelor. Tulburările și nemulțumirile au avut drept rezultat creșterea opoziției față de guvernul aflat la putere. Cabinetul Karamanlis, ca și regimurile socialiste, trebuia să facă față problemei alegerii celui mai bun mijloc de asigurare a unei situații economice mai bune. Grecii din
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
345-360. Vezi și Richard Frucht ed., Labirinth of Nationalism Complexities of Diplomacy: Essays in Honor of Barbara and Charles Jelavich, Columbus; Slavica, 1992. Vezi și Paul E. și Jean T. Michelson, Charles și Barbara Jelavich la 70 de ani, în "Magazin istoric", Serie Nouă, an XXVII, nr. 6 (315), iunie 1993, pp. 83-85. 16. Mai vezi: Paul E. Michelson, Barbara Jelavich: 1923-1995, în "Slavic Review", volume 54, Numer 1, Spring 1995, pp. 258-259. Prof. Cornelia Bodea, Barbara Jelavich, în "Analele Academiei Române
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
întemeiat lucrarea pe realitățile vremii și împrejurările în care viețuiau românii, consacrându-și viața transformării societății pe o cale revoluționară. Sub acest unghi de vedere a considerat el și rolul istoriei. „Istoria - spune spune N. Bălcescu în Cuvânt înainte la „Magazin istoric pentru Dacia” (1845) - este cea dintâi carte a unei nații; întrânsa ea își vede trecutul, prezentul și viitorul”. Atunci când scrie Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, N. Bălcescu face precizarea că evocă timpuri de glorie, vremuri eroice, menite „să deștepte în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
istorie, dacă vor utiliza izvoarele originale și nu numai operele istoricilor moderni. N. Bălcescu s-a gândit chiar la formarea unei societăți istorice, menită să descopere și să strângă documente. Pe această cale, un pas hotărâtor 1-a constituit apariția „Magazinului istoric pentru Dacia”, în 1845, adică în anul în care și-a încetat existența „Arhiva Românească” a lui M. Kogălniceanu. De altfel, acesta a și văzut în creația lui Bălcescu și Laurian o „vrednică moștenitoare” a periodicului său. În Cuvânt
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a patra și, respectiv, a cincea categorie de izvoare istorice. După cum se știe, N. Bălcescu nu s-a mulțumit numai cu alcătuirea unui program de lucru, ci s-a și străduit să-l pună în practică, după cum o dovedesc cuprinsul „Magazinului istoric pentru Dacia” și întreaga sa operă istorică. Lui N. Bălcescu îi datorăm descoperirea sau punerea în circulație a unui important șir de surse documentare, între care am cita doar publicarea în „Magazin istoric pentru Dacia” (tom II) a actului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pună în practică, după cum o dovedesc cuprinsul „Magazinului istoric pentru Dacia” și întreaga sa operă istorică. Lui N. Bălcescu îi datorăm descoperirea sau punerea în circulație a unui important șir de surse documentare, între care am cita doar publicarea în „Magazin istoric pentru Dacia” (tom II) a actului emancipării clăcașilor moldoveni (1749), descoperirea lucrării lui Del Chiaro, a portretelor unor domnitori români ș.a. Stăruința și spiritul critic de care era animat în munca de investigare a izvoarelor se vădesc și în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]