31,059 matches
-
jazz, pop și folk. Din 1998 și până în 2011 a activat că solista într-un jazzband vocal «UniVox». În prerioada anilor 2005 - 2007, a fost profesor de jazz vocal la facultalea de canto, a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Moldova. În 2006 ea a obținut o bursă la Fundația Soros, secțiunea "Music". În 2007 Geta Burlacu a participat într-un turneu internațional, alături de celebra formație cubaneza "Buena Vista Social Club», pe cele mai mari scene ale României. În 2008
Geta Burlacu () [Corola-website/Science/312703_a_314032]
-
complet îndepărtate în procesul de elaborare sau care au fost introduse în mod voit, pentru a le conferi anumite proprietăți (elemente de aliere). Fonta prezintă următoarele caracteristici generale: se toarnă bine, se prelucrează prin așchiere, dar nu se poate prelucra plastic (nu se poate lamina sau forja) și nu se poate suda. Fontele turnate în piese mari sunt numite și fonte de a doua topire și se obțin din fonte brute, prin retopirea în cuptoare speciale (cubilouri) în scopul înlăturării impurităților
Fontă () [Corola-website/Science/312698_a_314027]
-
a românilor. Aproximativ în anul 1947 a reînceput să lucreze după o perioadă de aproape totală orbire, un număr de pânze descriind vechiul oraș București sau scene din Istoria Românilor: Execuția lui Gheorghe Doja, 1954. În anul 1956, Uniunea Artiștilor Plastici a organizat la București o retrospectivă Ignat Bednarik. Ignat Bednarik a dat expresie unei problematici filosofice, atât prin compozițiile sale sociale sau simbolice, cât și prin simbolismul portretelor sau al florilor care redau întotdeauna o stare de spirit. În privința tematicii
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
Ioan și Rodica Socolan. Aceasta este unul dintre cei doi copii ai familiei, având încă o soră, Andreea Socolan. Ea a început școala generală în orașul natal, iar din clasa a doua a fost elevă Liceului de Muzică și Arte Plastice „Sigismund Toduță”, ale cărui cursuri le-a urmat până în clasa a douăsprezecea, absolvindu-le. La vârsta de doisprezece ani, a început să practice dansurile populare și moderne, fiind aleasă drept solista ansamblului din care făcea parte. La scurt timp de la
Celia () [Corola-website/Science/312024_a_313353]
-
și biserici (Agapia). În 1861, ajunge la Paris cu o bursă de studii devenind elev al "Școlii de Belle-Arte" și studiind conștiincios pe marii maeștri cum ar fi Rembrandt, Rubens sau Géricault. Pictorul inițiază un nou mod de a gândi plastic fiind mai aproape de peisajul plein-air-iștilor de la Barbizon. Totodată este influențat și de pictura lui Millet, Corot sau Courbet el realizează un stil personal contopind stilurile celor trei. Experiența acumulată face ca Grigorescu să fie un deschizător de drumuri din punct
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
ale personajelor. Cea mai importantă schimbare se evidențiază în peisaj, stil nepracticat înainte de plecarea în Franța și foarte rar abordat de înaintașii săi, dar care îl va urma în întreaga activitate. Noul stil al lui Grigorescu constă în delimitarea formelor plastice de pete de culoare și nu de linie utilizând o pensulație rapidă și energică. Cu timpul stilul se perfecționează ajungând a fi o variantă proprie a "plein-air-ismului" deosebindu-l de cel al barbizoniștilor cât și de cel al impresioniștilor. În
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
și de cel al impresioniștilor. În 1877, Grigorescu este prezent pe front ca reporter unde realizează o compoziție istorică („Atacul de la Smârdan”) punând în valoare mișcarea unui personaj din câteva linii. Ca peisagist Grigorescu nu urmărește specificul etnografic ci sugestiile plastice. Peisajul realizat de acesta are o tentă lirică înfățișând seninătatea verilor toride de pe meleagurile românești luminate puternic, determinând un univers ireal. Importanța luminii în peisajele grigoresciene este deosebită subordonând componența limbajului plastic și anume forma, culoarea și spațiul. Față de motivele
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
peisagist Grigorescu nu urmărește specificul etnografic ci sugestiile plastice. Peisajul realizat de acesta are o tentă lirică înfățișând seninătatea verilor toride de pe meleagurile românești luminate puternic, determinând un univers ireal. Importanța luminii în peisajele grigoresciene este deosebită subordonând componența limbajului plastic și anume forma, culoarea și spațiul. Față de motivele din nordul Franței pictate în tonuri intense, folosind pensulația energică, peisajele din România sunt realizate cu o tendință de a așterne o „surdină” ce se va accentua o dată cu scurgerea timpului. La bătrânețe
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
Pallady având o personalitate cu structură clasică se apropie de pictura lui Ingres și va admira opera lui Leonardo. În evoluția artei sale ajunge treptat la un stil modern dar fără excese. Pictura lui Pallady conține toate elementele de limbaj plastic ale tabloului: linii, culori, forme, folosește desenul cu măiestrie dar și compoziția cromatică într-un stil desăvârșit. Din punct de vedere cromatic, Pallady folosește tonuri stinse de griuri îmbinate cu desene geometrice. O lucrare deosebită este „Pălăria și umbrela artistului
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
din Dobriceni, sătenii sărbătoresc evenimentul printr-o petrecere la care participă cu mic, cu mare. În anul 2001, sărbătoarea a fost mai specială deoarece în ziua respectivă a avut loc ceremonia de dezvelire a basoreliefului realizat și donat de artistul plastic Eugen Ilina, ai cărui părinți sunt fii ai satului Dobriceni, basorelief ce îl reprezintă pe ctitorul școlii, preotul Dumitru Popescu, ocazie cu care va fi schimbată și denumirea școlii după numele celui care a înființat-o. Artistul a mai realizat
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
din Iancu Jianu. Și contribuția fiilor satului nu se oprește aici. Mai precis, la începutul lunii septembrie, în organizarea Muzeului satului Dobriceni, la inițiativa învățătorului muzeograf Mihai Petrescu, are loc "Tabăra de Creație Plastică PLAI DOBRICENEAN" la care participă artiști plastici membri ai U.A.P. din România. Anul 2006 este anul celei de a II a ediții, de fiecare dată, cei 12 participanți finalizându-și documentația cu vernisarea lucrărilor realizate, vernisare care are loc în Pinacoteca muzeului. Cu această ocazie, domnul
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
modern, laic, pozitiv, rațional. Dar nu numai simpla studiere a operelor antichității a condus la această prefacere radicală, ci și alte evenimente care au lărgit orizontul culturii și civilizației europene: Tranziția către anatomia modernă a fost pregătită de marii artiști plastici care au urmat lui Giotto (1266 - 1336), precursorul artei moderne, artiști care au abandonat modelele picturii și mozaicurilor bizantine, pentru a reprezenta oameni vii, în mișcare, cu jocul mușchilor cât mai bine redat. Dintre aceștia, cel mai desăvârșit anatomist a
Medicina Renașterii () [Corola-website/Science/312230_a_313559]
-
superficiale ale metalelor și pentru lipire. Cuptoarele electrice se utilizează și pentru topirea metalelor. Dacă un dielectric este introdus între două armături plane, alimentate în curent alternativ, acesta se încălzește din cauza pierderilor de polarizare. Fenomenul este utilizat pentru topirea maselor plastice, la încălzirea îmbinărilor din lemn, la încălzirea alimentelor în cuptoarele cu microunde ș.a. Calculul la încălzirea produsă de trecerea curentului electric prin conductoarele aparatelor și mașinilor electrice este foarte important: încălzirea nu trebuie să afecteze stabilitatea termică a materialelor izolatoare
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]
-
obține și cuprul electrotehnic de mare puritate. Galvanoplastia constă în depunerea unor straturi metalice subțiri pe obiecte metalice în scop de protecție sau decorativ (nichelare, cromare, argintare, aurire etc.) Galvanostegia constă în depuneri electrolitice de metal pe mulaje din materiale plastice (sau ceară), impregnate cu un strat de grafit, pentru a le face conductoare. Mulajul este montat la catod și după depunerea metalului se îndepărtează materialul mulajului. Se obțin astfel reproduceri foarte fidele ale formei unor obiecte (sculpturi, alte opere de
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]
-
important obiectiv istoric, ci a devenit un reper cultural la sfârșitul anilor '90, când în acest spațiu s-au desfășurat manifestarea "Poezia din turn" (la inițiativa actorului băimărean Paul Antoniu). Atât exponenții "Școlii băimărene de pictură", cât și alți artiști plastici de renume au fost fascinați de silueta bătrânului turn cu orologiu și pridvor țărănesc la mansardă, motiv pentru care a fost imortalizat, din diferite unghiuri, în memorabile opere de artă.
Turnul Ștefan din Baia Mare () [Corola-website/Science/311555_a_312884]
-
Sporul”, care se bucură de o bună primire. Irina Schrotter vorbește trei limbi străine: engleză, franceză și italiană. În 1990, Irina Schrotter activează pentru un an ca medic stagiar la Spitalul de Urgențe “Sf. Ioan” Iași, în Secția de Chirurgie Plastică și Reparatorie. După adoptarea Legii privatizării nr. 54/1990, se decide să meargă pe calea afacerilor și a designului vestimentar. În perioada 1990-2008, devine asociată în mai multe firme: S.C. Exclusiv Comp SRL, S.C. Confecții Integrate Moldova Srl., S.C. Imobiliare
Irina Schrotter () [Corola-website/Science/311554_a_312883]
-
Județean. Din dispoziția lor, o echipă de ofițeri de Miliție sub conducerea colonelului Ghircoiaș a realizat operațiunea de verificare a cadavrelor și de triere a lor, apoi în seara aceleiași zile au introdus cele 43 de cadavre în saci de plastic, apoi le-au urcat într-o izotermă adusă de la Autobaza COMTIM. A doua zi dimineața (în jurul orei 4:15), autoizoterma plină cu cadavre a plecat spre București, fiind însoțită de un autoturism al Miliției Timișoara. Cele 40 de cadavre au
Constantin Nuță () [Corola-website/Science/311573_a_312902]
-
din Europa dar și în cele mai mari orașe din China (2001 și 2003) și Japonia (1998 și 2000). Din 1990 până în prezent este profesor titular (Gradul didactic I), la Catedra de Teorie și Solfegii - Școala de Muzică și Arte Plastice nr.3 din București - recompensat cu Salariu de merit, în ultimii 2 ani. Din 2004 până în prezent, în paralel cu activitatea didactică, este colaborator constant al Teatrului Național Radiofonic, SRR, în calitate de regizor muzical, compozitor, corepetitor, interpret. În această calitate a
Stelică Muscalu () [Corola-website/Science/311674_a_313003]
-
inspirație barocă și rococo și un mod de reprezentare pictural și dinamic, străin tradiției post-bizantine. În cadrul creației sale pictura de la Bârsana reprezintă cel mai coerent ansamblu decorativ, ce include pictura murală, iconostasul și mobilierul, interiorul bisericii dând impresia unui spațiu plastic inedit prin raport cu tradiția post-bizantină, dominantă până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ansamblul monahal a fost construit din lemn, după tradiția locală, sub direcția arhitectului Cordoș Dorel. Acesta este compus din: poarta specifică maramureșeană, turnul cu clopotnița, biserica
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
Editura Premier, 2003. - Semne 2. Pana și penelul, Ploiești, Editura Premier, 2004. - Semne 3. Meridiane, Ploiești, Editura Premier, 2005. [Aceste trei volume intitulate Semne cuprind studii de literatură română, de literatură universală și comparată sau referitoare la reloația literatură - artele plastice. Despre ele au scris: Nicolae Boaru, în "Prefața" la Semne 1, Ion Dumitru, prezentând "Semne 2" în "Axioma", VI, nr. 1(58), ian. 2005, p. 33-34, Marian Chirulescu, recenzând, în aceeași revistă, nr. 11 (68), nov. 2005, p. 37-38, "Semne
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
Meridiane București, Fundația Culturală Libra, 2007. Studii de literatură universală și comparată. Cronici despre această carte au apărut în „Spații culturale” , „Axioma”(vezi „Referințe critice”). -"Ploieștii dinspre Caragiale−" Editura Ploiești-Mileniul III, 2010 (vezi "Referințe critice"). -"Semne 4. Literatură și arte plastice. Editura Premier, Ploiești, 2010 (vezi "Referințe critice"). - "natură în mișcare cu infantă flamingo și fără măr" - Editura Premier, 2012, Ploiești - Antologia cenaclului ATITUDINI al Casei de Cultură „I.L.Caragiale” a Municipiului Ploiești; antologator și prefață de ; redactor de carte Marian
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
ieftine, cele scumpe având capul din porțelan. În sec. al XIX-lea, tehnica a pătruns și în SUA, unde s-a dat aprobarea ca bancnotele retrase din circulație să fie folosite la fabricarea de replici ale busturilor personalităților. Apariția maselor plastice a dus la abandonarea "papier mâché" în producția de serie. În prezent, "papier mâché" se folosește doar pentru lucrări artizanale, precum măști decorative sau obiecte de mici dimensiuni.
Papier mâché () [Corola-website/Science/311015_a_312344]
-
și armonia totalității, în OS, nr. 3, 1978, p. 5. 6. George Bălăiță, Ucenicul neascultător, București, 1978, în OS, nr. 6, 1978, p. 8. 7. Recenzie radiofonica: Dionisie din Furna, Carte de pictură, trad. rom., București, 1979, în emisiunea “Carnet plastic”, la Radio Iași, 20 februarie 1980, ora 1815 1830. 8. (În colaborare cu Remus Zăstroiu) Istoricul Centrului de Lingvistică, Istorie literară și Folclor, în “Buletinul informativ al Universității Al. I. Cuza”, ianuarie iunie, 1984, p. 33 42. 9. În memorian
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, cântăreței Aurelia Fătu-Răduțu i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.
Aurelia Fătu-Răduțu () [Corola-website/Science/311076_a_312405]
-
În partea de sus a stemei se află o stea în cinci colțuri.”" Stema a fost creată de Evghenii Nichitovici Merega, ale cărui merite în acest sens au fost recunoscute prin hotărârea Conducerii și Biroului de partid al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova din 29 iunie 1971. Creația sa a rămas în vigoare până în 1990, cu mici modificări. Astfel, în anii '50 a fost schimbată ortografia limbii, astfel încât în lozinca comunistă, îndemnul „uniți-vă” (униць-вэ) a fost scris cu „i” plin
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]