3,653 matches
-
reușit să articuleze, parcă trezit la realitate dintr-un vis urât, trufașul Rex. Așa precum am spus, mărite rege! Din cei rămași la Cotnari, cam patru-cinci mii de viteji, s-a ales praful și pulberea. Mai întâi că s-au îmbătat cu licorile de must de prin cramele locului, după care au făcut pântecăraie și, în sfârșit, au ieșit să-și facă nevoile pe la margine de șanțuri. Și moldovenii hăcuiau în voie ca la abator. Apoi încălecau pe caii lor sprinteni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
gospodărie: o greblă, o cosie, o coadă la topor, o ciutură și câte altele pe la moară. Nu-i putem lăsa să moară în sărăcie! Or veni ei cei doi din Germania și vom scăpa de toate relele lor. Așa mă îmbată cu apă rece și crede că eu am uitat cât i-a plătit lui Linzy pentru fiecare comandă. Mă ia cu binișoru ca să nu-i spun nimic despre Roza care știe să dea în cărți ca să-l ademenească la așternutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să-și verse căldarea cu zoaie printre noi și prinde a puți că ne scoate afară! Vezi că nici înțelegerea noastră cu bulibașa nu o respectă... ca la cârciumă să vie spălați și bărbieriți ca la biserică... Șî când s-îmbată să sî ducă acasă, că pe-aici numai di scandal îs buni... Giovan și-a luat romu și s-a grăbit să-l amestece, zicea, cu berea îngurgitată în după-amiaza acelei zile. Mai bagă o jumătate de român! A cerut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
teamă să nu i-o fure noaptea. Orașul, care li se păruse nu demult foarte aproape, fugise departe, șatra se scufundase undeva în adâncuri. Numai ei doi planau deasupra unei lunci pline de ierburi, de tufișuri și flori nemuritoare ce îmbătau împrejurimile cu mirosurile lor tari. În afară de ei, lumea nu mai exista. Aveau impresie că se aflau în paradis. Vișinel o luă în brațe pe Voica, o sărută prelung. Deși nu-și potolise setea și ar fi vrut ca acest sărut
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
alăture visului mîntuirii creștine. Sînt ciungi de vis. Gîndirea nu poate accepta umilința, pe cînd sălbatecul, da. O caută, chiar. Este condiția lui naturală. El știe că viața e o brută, că, de e lovit e rău, iar cînd se îmbată e plăcut și fierbinte. Așa că răul e clar, iar binele, așișderea. Pe cumpăna culmii reperele sînt însă, alunecoase. Deșteptul se vrea pur și nu e, pe cînd sălbatecul, murdărindu-se, curăță lumea sa. Subtilă prostituție: să-ți pui torționarul să
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
și vîrste. Vorbele lui Descartes: „Omul e etalonul tuturor: a ființei celor celor ce sînt și al neființei non-existentelor“. Gîndind la ele, V. tînăr visez sinuciderea de parcă mi-aș injecta un drog. Îmi aduc propria moarte aproape de suflet și mă îmbăt cu ea seară de seară. Ajung să miros a moarte ca alții a rachiu. Și nu sînt sigur dacă aceasta nu-i decît o formă a ipocriziei mele de a mă nega. Cu încetul, neliniștea morții ocupă tot. Nici un gînd
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
templele și piramidele minții sale și el se plimbă singur printre ele. A mai încercat cîteodată, să-și invite prieteni în acest ciudat oraș dar ei, fie că au strîmbat din nas fie că l-au lăudat, apoi s-au îmbătat și au urinat pe ziduri. Așa că va rămîne singur pe vecie aici, colindînd, construind sau bolind prin vreo firidă, consolîndu-se cu virtutea de a fi păstrat curățenia orașului. Tînărul Doctor continuă: „-Dumnezeu are să te întrebe: „-Băi, deșteptule, tu crezi că
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
fericirea?“ V. tînăr închid ochii stîngîndu-i cu putere și scrîșnesc din dinți ca să mai pot, cumva, zîmbi. Îi răspund: „-Să mergi pe stradă și să saluți lichele, să-ți scoți nevasta la mititei și bere, să te exciți, să te îmbeți din cînd în cînd doar ca să fii aidoma lumii. Să nu se cunoască nici o clipă că tu trăiești pe o planetă a ta.“ Doctorul vîrstnic e din nou lîngă mine și îmi ascultă inima. Și parcă transformat brusc din vîrsta
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
cu materia primară. E naștere și moarte într-o plutonică îngemănare iradiind energii distrugătoare, așteptînd să spulbere, într-o secundă, lumea. Doctorul și-a reluat lectura. Personajul V. tulburat de crima pe care altul din sine a comis-o, se îmbată ca să-și anestezieze somnul dar crima făcută în noaptea următoare de Justițiarul visului devine furibundă, patologică. Următorul dușman e găsit rupt în bucățele și vînăt tot iar polițiștii nu-și pot închipui ce armă înfiorătoare a putut înfăptui o asemenea
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
că timpul le va șterge îngîmfarea, pretind că lumea e o capcană înșelătoare și se închid în temple sau inventează arte perfecte să le mai așeze tulburarea. Fără talent sau putere de renunțare e însă mult mai ușor să te îmbeți ca porcul, să te droghezi cu ce-ți pune viața la îndemînă: jocuri, violență gratuită, perversiune. Căci orice letargie îmblînzește timpul. Te aruncă înapoi într-un trecut fantastic ca o uitare de zei. Îl văd pe V. tînăr întorcîndu-se în
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
că sub chipurile perfecțiunii se ascunde încrîncenarea fundamentală. Violența ce se apără. Ca bolnavii tăi ce-ar vrea să abată pedeapsa asupra patului de alături. Nutrind altora moartea, îți amețești suferința faptului de a fi și speri că o vei îmbăta și ea are o să te uite. Ți-e scîrbă de ziua de azi și nici pe mîine n-o suporți. Înnebunești la gîndul că va veni. Mai bine trăiești renunțînd la orice măsură. Bătîndu-ți joc de ea. Te naști și
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
a declanșat ura. Și gînditorul și animalul se vor grăbi să-l ucidă și să-i ascundă trupul. Pentru că tot ce le e superior le face spaimă, îi amenință, le devorează rostul fără de rost. Înseamnă că titanul e un monstru îmbătat cu sine! Pentru că el trăiește în utopia că, dincolo de masochista sa gîndire, prin aburii inutilității sale schimbate în alcool, mai pîlpîie încă un zeu pe care-l poate prinde în mînă și strînge tare. Cu mare mirare îl ascultă tînărul
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
ce duc la Marea Piramidă și simt cum mi se scurge prin tot trupul durerea primordială. Cea din care s-a născut lumea. Lumina strălucitoare ce mă înconjoară crește pînă cînd tot peisajul dispare în ea. „-De ce nu te îmbeți?”-mă întreabă Doctorul servindu-mă îmbietor cu o băutură fină. „-Beția”spune el-„ucide convenția și eliberează fără durere de lege.” Tăcem, ciocnim. Simt aroma înțepătoare cum curge încet în mine pătrunzînd pe coridoarele labirintice pînă în ultimele celule. Totul
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
la morga spitalului. Aici însă, în zgomotul infernal, printre miile de buturi agățate în cîrlige picurînd încă, senzația ce se degajă e de nemăsurată virilitate. Ochii se dilată de încîntare. Îl văd, V. din spital, îl urmăresc pe cel tînăr îmbătat de sînge. Închis în vitraliu privesc îngrijorat, cu blînda mea pasăre violet încălzindu-mi umerii, cum fluxul urcă apele peste noi. Și nu mai am timp să-mi pregătesc ca Noe o corabie. Nici n-aș avea cu ce o
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
relief. O ține în brațe. Își ridică încet capul și îi forțează obrazul să-i primească sărutul. Alunecă spre gură și apoi urcă și-i sărută ochii, ca să descopere gustul sărat al lacrimilor, ca să anuleze cumva gustul celălalt, ca să se îmbete cu cocktailul ăsta nou, cu drogul ăsta abia descoperit. Sophia stă în brațele lui și simte că ea e unicul supraviețuitor al unui naufragiu cumplit. Simte că el e barca salvatoare, care o leagănă ușor. Și pe oceanul ăsta e
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
i-a trebuit lui Stasuc. S-a oprit brusc în mijlocul horei, desprinzând-și brațele de mijlocul unei țărăncuțe cu trup de top model și strigă tare: - Oprește, muzica!... Oprește muzica!... - De ce, părinte?... Strigă unul din lăutari. - Oprește muzica!... S-a îmbătat o scroafă!... Babele și moșnegii s-au pus din nou pe râs în hohote. Femeile prinse în horă s-au oprit ca la o comandă, când au auzit jignirea, ofensa adusă preotului și s-au repezit asupra urâtei gata să
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
să petrec la fel ca acei de vârsta mea. Nu mergeam la distracții, la discotecă sau la nunți. Eu doar cântam la fluier oilor și nedespărțiților mei prieteni - câinii. Tata nu-mi dădea bani, ba mă înjura și când se îmbăta, căuta să mă lovească. Și am răbdat cât am răbdat de dragul mamei care suferea mult, fiind bolnavă. N-avea nici 40 de ani când și-a dat duhul. Fără dragostea ei și cum tata era tot mai înrăit, m-am
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
tractorul abia intrat pe brazdă spre fâșie. Colegul trebuia să vireze la stânga pentru a se înscrie cu brazda spre șosea. Eu, cum ți-am spus, eram la început de brazdă. Țuica pe care o băusem și-a făcut efectul imediat, îmbătându-mă. Colegul a ajuns la tractorul lui și beat fiind și el, a oprit tractorul în șanțul șoselei. Eu m-am urcat pe tractor și în loc să țin brazda drept înainte, am intrat pe fâșia grănicerilor. Prutul avea malul abrupt și
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
schimbi. În studenție ați fost colegi, nu-i așa? se interesa Fanny. — Da. Am fost colegi de grupa încă din prima săptămână. Am ajuns de nedespărțit. Locuiam împreună, redactam o revistă împreună, scriam împreună scheciuri pentru teatrul de revista, ne îmbătam împreună... — Într-unul din românele dumneavoastră există o scenă în care doi studenți se îmbată după examenul de licență... — Primăvară vieții, spuse Adrian, pufnind în râs. Da, noi eram aia. Am ieșit din sediul Asociației Studenților și l-am zărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
colegi de grupa încă din prima săptămână. Am ajuns de nedespărțit. Locuiam împreună, redactam o revistă împreună, scriam împreună scheciuri pentru teatrul de revista, ne îmbătam împreună... — Într-unul din românele dumneavoastră există o scenă în care doi studenți se îmbată după examenul de licență... — Primăvară vieții, spuse Adrian, pufnind în râs. Da, noi eram aia. Am ieșit din sediul Asociației Studenților și l-am zărit pe Șam mergând pe trei cărări în mijlocul campusului, cu o sticlă în mână și căutându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Dimitrios, care sosea o dată pe lună în port și vroia să-i găsească pe amândoi așteptându-i ordinele pe cheiuri. Știau ce aveau de făcut. Dimitrios încărca birja cu o mulțime de flori exotice, după care Filip și Nikolai plecau îmbătați de soare și de mirosurile afrodiziace ale petalelor spre cartierul oriental. Erau urmați, la câteva minute, de alte două birje, una cu lăutari țigani tocmiți cu ziua și cealaltă cu Dimitrios, distins și absent, îmbrăcat în smoching negru, joben pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
foame titanică. Fast-food-ul funcționa eficient de ambele părți. Chiar și Mișu se mai îngrășase puțin. * Mariana murea încet de rușine și de dorul lui Mișu. Cu Popa dispărut și Mișu emigrat, devenise regina MaxiBarului. Avea grijă de elevii care se îmbătau, îi hrănea cu varză când rămâneau fără bani, făcea whisky după ultimele indicații ale lui Mișu, ținea socotelile barului și îi ducea bani și mâncare doamnei Popa, din ce în ce mai însărcinată. Continua să meargă cu ea la cursurile de gravide, respectând conștiincios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
trebuie să fie sigur, de fețele asistenților săi bucuroși că în sfârșit au dat de urma lui Leo Raman, moderatorul talk-show-ului luându-i cel mai important interviu din viața lui, apoi cartea și premiile care veneau din toate colțurile lumii. Îmbătat încă de vis, lui Zara toate acestea puteau să-i pară aievea, însă se convinse de realitatea lor atunci când, luând ziarul să caute anunțurile pentru joburi, găsi fotografia și știrea despre propriul succes literar datorat biografiei lui Raman. O parcurse
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
urechi. De ce, Îi Întrebăm. De ce a urmat, după ieșirea din Încăpere, a voastră. Ce a urmat? Ne-a dat, pe rând, cuvântul, nouă. Și noi am istorisit, cum, cei trei, se ceartă, zilnic; se Înjură, mai cu seamă, după ce se Îmbată; se dau dracului, unii pe alții; se insultă; se acuză, de tot ce vrei și de tot ce nu vrei; se reclamă, uneori, reciproc. De cele mai multe ori, soții, pe el, singurul, care e chiar singur, că e fără nevastă, că
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
trecut și la spartul sticlelor. Au găsit În ele ceva ca un magiun. Ca un magiun din prune. L-au dus la nas, la gură. Bun. L-au mestecat și l-au Înghițit. Oho, și mai bun! Și s-au Îmbătat, cam toți, cei care-au gustat câte oleacă, și, după ce s-au Îmbătat, au umplut curtea, ca niște bușteni, sub fierbințeala soarelui de vară. A mâncat și eroul Costică Ruptun Cur. S-a Îmbătat și el. Și a adormit cu
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]