3,037 matches
-
, (n. 10 mai 1858, Iași - d. 17 aprilie 1939, Iași) a fost un istoric și scriitor român, mai cunoscut sub pseudonimul de N. A. Bogdan. N. A. Bogdan își trage originea dintr-o veche familie boierească, unul dintre înaintașii săi fiind postelnicul Dumitru Bogdan, proprietar de moșii. Părinții săi erau Gheorghe Bogdan din Botoșani și Irena Andriescu, fiica preotului de la biserica din Bârnova. Data sa de naștere nu este cunoscută precis. Deși însuși N. A. Bogdan afirmă într-o "Notiță
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
sa "Istoria Românilor" rămâne o lucrare de referință a științei istorice românești. Vlad Georgescu s-a născut la București, la 20 octombrie 1937, într-o familie boierească. În scurta biografie inclusă în volumul "Istoria românilor", Mihai Botez îi menționează printre înaintașii lui Vlad Georgescu pe generalul I. Georgescu (bunic din partea tatălui) care fusese aghiotant al regelui Carol I și pe Emanoil Porumbaru, bunic din partea mamei, care a fost un important membru al Partidului Național Liberal, ministru de externe (între anii 1914
Vlad Georgescu () [Corola-website/Science/310474_a_311803]
-
ale scaunelor secuiești sau săsești. O diplomă emisă de regele Ungariei Ladislau al V-lea Postumul în august 1457,a reînoit, la cererea adunării tuturor nobililor, cnezilor și a altor români din cele opt districte, vechile privilegii acordate lor de către înaintașii săi . Aceste privilegii au fost reconfirmate de către principele transilvan Gabriel Bathory, prin documentul din 3 aprilie 1609 . <br> Districtele românești privilegiate aveau scaune de judecată proprii, prezidate de către un cnez sau de către un voievod. Scaune de judecată ale mai multor
Districtele românești bănățene () [Corola-website/Science/304965_a_306294]
-
orașului, sărbători care au loc pe parcursul a zece zile, cu trei săptămâni înaintea Paștelui catolic. În primă duminică de "fiesta" are loc un pelerinaj la schitul Magdalena, localnicii și vizitatorii străbătând pe jos drumul pe care l-au făcut și înaintașii. În Evul Mediu se ridică biserică, devenită catedrală la jumatatea secolului al XV-lea. Orașul devine reședința provinciei în secolul al XIX-lea, atunci când apar primele edificii moderne în Castellon: Spitalul Provincial, Cazino, Parcul Ribalta sau Teatrul Principal. Gastronomia specifică
Provincia Castellón () [Corola-website/Science/304981_a_306310]
-
și unde anume nu se știe. La 8 noiem. 1616 domnitorul Radu Mihnea Ionașcu îi întărește lui Ionașcu, fiul Bilei, un sfert din s. Medveja. În fine, mai aflăm că în 1665 moșia aparținea unor boieri din neamul Hajdeu, niște înaintași ai lui Bogdan Petriceicu Hașdeu. Secetele din ultimul deceniu al sec. XIX afectează puternic viața medvejenilor, care sunt nevoiți să ia porumb și orz cu împrumut de la zemstvă, datorie, pe care urmează s-o achite cîțiva ani la rînd. Apoi
Medveja, Briceni () [Corola-website/Science/305140_a_306469]
-
familii, în total 107 persoane În satul Baraboi colectivizarea a început în luna iulie 1949, pe data de 28 a acestei luni luând ființa cartelul agricol “Scânteia”, președinte fiind Tudor Filip Focșa. Pe parcursul lunii august mai apar înca 3 colhozuri: Înaintașul, Jdanov și Bolsevițcaia pravda. În 1952 toate patru colhozuri formează unul singur, acela pe nume Viața Nouă, cu președinte Ignat Corneiciuc. În 1967 numele colhozului este schimbat în Farul (Maiak). În 1973 populația satului număra 4117 de locuitori și 1392
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
Din august 1917 până în martie 1918 deține funcția de prefect al poliției Chișinău. Cu prilejul aniversării a 15-a de la Unire, publică „Albumul Basarabiei in jurul marelui eveniment al Unirii”, lucrare cu valoare de document istoric. După 1940 activitatea acestui înaintaș este învăluită de mister. Teodor Vicol (s-a născut în anul 1888). A colaborat activ cu ziarul „Cuvânt Moldovenesc” și revista „Viața Basarabiei”, el este autorul volumelor de nuvele „Pe scara vieții” (1919), „Dureri și nădejde” (1937) și a devenit
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
de cuvinte a căreia, ar aparține denumirea satului. Ciocâlteni este un sat cu oameni gospodari și statornici, în venele cărora curge năvalnic sângele răzeșilor de odinioară, și care în goana veacurilor, au păstrat cu sfințenie dragostea față de glie și față de înaintași. Localitatea Ciocâlteni este des menționată la sfârșitul sec. XVIII, fiind înzestrată cu loturi întinse de pământ de către domnii Moldovei, dăruite slugilor devotate. Astfel, către sfârșitul sec. XVIII, hotarele moșiei erau deja bine conturate, fiind aproximativ asemănătoare cu cele de astăzi
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se că aceasta adevărată slugă a noastră și credincios boier, pan Oana vornic, a slujit mai înainte sfintraposatilor noștri înaintași cu dreapta și credincioasa slujba, iar astăzi ne slujește nouă cu dreapta și credincioasa slujba. De aceea, noi, văzînd dreapta și credincioasa lui slujba către noi, l-am miluit cu deosebită noastră milă și i-am dat în țara noastră
Vorniceni, Strășeni () [Corola-website/Science/305211_a_306540]
-
un cunoscut conducător al rromilor români până în 1989, care s-a autoproclamat în anul 1992 ca "rege internațional al țiganilor". s-a născut la data de 7 ianuarie 1935 în orașul Băilești din județul Dolj, fiind fiul lui Miluțescu Cioabă. Înaintașii lui au condus etnia țiganilor nomazi căldărari încă din anii 1800. Împreună cu familia, în copilărie a fost deportat în lagărele din Transnistria, în timpul celui de-al doilea război mondial. După război a absolvit școala generală, apoi a fabricat cazane industriale
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
Octoihul", "Liturghierul", "Acatistierul", "Carte folositoare de suflet", "Învățătură pentru duhovnici" și "Pravila mânăstirească", pravilă după care s-a condus obștea mânăstirii Cernica și a schitului de la Frăsinei. Prin înființarea acestei tipografii, Sfântul Calinic a continuat opera culturală și artistică a înaintașilor săi, episcopii Antim Ivireanul, Damaschin, Climent, Chesarie și Filaret. Cu un an înainte de moarte, Calinic a donat tipografia cu tot inventarul și cu cărțile aflate în depozit orașului, punând însă condiția ca jumătate din veniturile viitoare să fie folosite pentru
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
Lazăr. Monumentul, care a costat 550 de florini, a fost amplasat în curtea bisericii gr. răsăritene ortodoxe în așa fel încât să fie vizibil din drum. Tot în Avrig, în centrul localității, a fost instalat, ulterior, un bust dedicat marelui înaintaș, conceput cu mare putere de expresie de sculptorul Cornel Medrea. Și la Sibiu, în fața palatului ASTRA, se află un bust al lui Gheorghe Lazăr. În semn de prețuire pentru fondatorul învățământului în limba națională, mai multe instituții de învățământ poartă
Gheorghe Lazăr () [Corola-website/Science/306154_a_307483]
-
timpului", rev. Rațiunea, septembrie 2005; · Maria Ionică, dr. în științe: “"Culisele Diplomației româno-franceză"”(Din însemnările unui ambasador român la Paris, 2 vol.) Rațiunea, pg. 116-118 (2006); · Marian Barbu, “"Trăind printre cărți"”, vol. IV (2006); · Emil Lăzărescu: “"Respectul față de tradiții și înaintași dau forță viitorului"”, Rațiunea pg. 122-124 (2006); · Nicolae Dragoș: “"Monografia comunei Goicea"” (2008); · George Corbu: “"Cuvânt înainte"”, la volumul “"Printre Epigramiștii olteni"” (2008); · Marian Barbu: “Raită prin librării: Comuna Goicea cu oameni și fapte” (2007); · Dumitru Botar: “Summitul epigramiștilor olteni
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
preamărite victoriile lui Godfrey de Bouillon și a altor cruciați de frunte. Unele dintre ele, așa cum a fost faimosul Chanson d'Antioche, au avut un caracter semiistoric, în vreme ce altele erau complet fantastice, descriind lupte cu dragoni sau legându-i pe înaintașii lui Godfrey de legenda cavalerului lebedei. Împreună, toate aceste "cântece" formează ceea ce este cunoscut cu numele de "ciclul cruciadei". Prima cruciadă a fost sursă de inspirație și pentru artiștii din secolele care au urmat cuceririi Ierusalimului. În 1580, Torquato Tasso
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
repetate și regulate ale unui organism în mediul lui de viață. Acest fenomen să naștere unui efect care alterează procesul de selecție timp de mai multe generații. Moștenitorii preiau genele părinților, dar și caracteristicile determinate de mediu, generate prin comportamentul înaintașilor. Alte exemple de caracteristici ereditare care nu sunt controlate de informația genetică sunt caracteristicile culturale, ereditatea de grup și simbiogeneza. Aceste exemple de ereditate, nelegate de informația genetică, poartă numele de selecție la mai multe nivele (în ). Ideea eredității genelor
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
tătari"”. Matei al Mirelor, un erudit născut în Egipt și care studiase la Constantinopol, ajuns în Țara Românească ca egumen al Mănăstirii Dealu și ulterior al Mănăstirii Bistrița, scria despre Radu Șerban în prefața lucrării sale "Viața Sfântului ": Continuând tradiția înaintașilor săi, Radu Șerban a fost un important ctitor de mănăstiri și biserici. El a rezidit Mănăstirea Comana, ctitorie din 1461 a lui Vlad Țepeș, care se ruinase complet. În 1588, înainte de a ajunge domn al Țării Românești, el a început
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
Zidind biserici, le-a înzestrat cu moșii pentru a se întreține, luând această povară de pe umerii dreptcredincioșilor, care nu totdeauna, după îndestularea familiei, au putut susține cu prisosul muncii lor Sfânta Biserică. Pilda Voievodului a fost urmată de alți vrednici înaintași, care au sporit bunurile bisericești ca Biserica Neamului să poată înfrunta veacurile. La altarele bisericești s-a clădit și iubirea de Neam și Țară, salvându-se pământul strămoșesc pentru noi cei de azi. Sub stăpânirea austro-ungară, averile mănăstirilor din Bucovina
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
Partidului Democrat la vremea aceea. De la Domniile lor așteptam cealaltă jumătate a pădurii noastre după care, laudele și mulțumirile cuvenite n-ar fi întârziat. Nu vom conteni lupta noastră, în țară și în străinătate, până când testamentul voievozilor și celorlalți vrednici înaintași nu va fi respectat. (...) Căci, ridic glas de protest, spun astăzi și pentru viitor: administrarea Fondului Bisericesc de către Stat înconvoaie și umilește nu atât capul Episcopului Bucovinei, ci, în primul rând Biserica din Bucovina, obștile monahale, preoții și credincioșii din
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
Teatrului Național din București în seara de 29 septembrie 1907, la deschiderea stagiunii, cu rolul Vidrei din ""Răzvan și Vidra"" de Hasdeu. A jucat în 167 de piese dintre care în 45 a deținut roluri principale. A jucat alături de marii înaintași ca, Nottara, Aristizza Romanescu, Agatha Bârsescu, Petre Liciu. A avut parteneri admirabili Aristide Demetriade, Nicolae Soreanu, Tony Bulandra. Rolurile au fost multe și variate, pe registre multiple, de la ingenue până la femei fatale, regine, personaje clasice, personaje de legendă, cochete și
Maria Filotti () [Corola-website/Science/306282_a_307611]
-
a pierdut totuși controlul asupra multora din orașele-stat grecești, pe care le stăpânise până atunci. El a stabilit o monarhie stabilă și a pus bazele dinastiei Antigonidă. Succesorul său Demetrius al II-lea (239-221 î.Hr.) s-a folosit de realizările înaintașului său pentru a restabili dominația macedoneană în regiune. Sub domnia lui Filip al V-lea al Macedoniei (221-179 î.Hr.) și a fiului său, Perseus al Macedoniei (179-168 î.Hr.), regatul a intrat în conflict cu tot mai puternica Republică Romană. În timpul
Macedonia Antică () [Corola-website/Science/306297_a_307626]
-
(n. 1843, Brody; d. 1928, Galați) a fost un filantrop și activist pe tărâm obștesc evreu român din Galați, născut în Ucraina, unul din înaintașii mișcării naționale a poporului evreu, președintele Congresului Sionist de la Focșani, 1881, primul congres de acest fel. s-a născut în anul 1843, în localitatea Brody (Galiția), ca fiu al scriitorului, talmudistului și maskilului Herș Mendel Pineles. S-a stabilit în
Samuel Pineles () [Corola-website/Science/305925_a_307254]
-
Magheriu sau Măgheriu. Ba mai mult, numele rezultat din toponimicul Magherești este Magherescu ceea ce duce la concluzia că originea toponimicului trebuie căutată în altă parte. Primii Magheri olteni sunt menționați sporadic în actele vremii făcând grea munca de reconstituire a înaintașilor acestei familii. Astfel, acel Vlad Măgheriu și fiul său Constantin, apar în menționarea târzie a unui act, astăzi dispărut, al lui Constantin Brâncoveanu în care li se confirmă proprietatea asupra bunurilor și pământurilor cumpărate în Câlnic pe Ghilort. Până la jumătatea
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
superpuse de venetici”. Concepția lui Eminescu se baza pe ideea că popoarele se diferențiază unele de celelalte prin trăsături psihice bine precizate. Sub influența determinismului riguros care domina epoca lui, Eminescu considera că și caracterul oamenilor este strict determinat de înaintași prin moștenire. De aceea interacțiunea diferitelor popoare este o confruntare între mentalitățile lor diferite. El considera că psihologia românilor este dictată de faptul că până la Regulamentul Organic ei au fost păstori, ceea ce explica faptul că erau „un popor plin de
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
relevă o activitate culturală efervescentă în perioada anterioară. Evident, nu lipsesc nici fotografiile, corespondențele și documentele ce au aparținut unor personalități culturale locale (George Pop de Băsești, Petre Dulfu, Ion Șiugariu), ceea ce facilitează un contact sentimental cu opera acestor iluștri înaintași. Aici se derulează anual programe și proiecte culturale cu caracter interactiv, de educație muzeală (gen „Muzeul viu”) pentru a determina un interes sporit din partea comunității locale îb scopul cunoașterii istoriei. O serie de expoziții temporare marchează multiculturalismul regional sau obiectivele
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș () [Corola-website/Science/314133_a_315462]
-
Kún Kocsárd (n. 25 iunie 1803 - d. Kocsárd, Orăștie) a fost descendentul unei familii nobiliare ardelene din comitatul Trei Scaune (Osdola). Un înaintaș, cu numele Antal Kun, a fost menționat ca participant în 1506 la adunarea de la Luteni. În familie este frecvent întâlnit prenumele german "Gotthard" în varianta maghiară "Kocsárd". Pentru că a fost unul dintre fiii lui Antal, căpitan de oaste, care în
Kocsárd Kun () [Corola-website/Science/314284_a_315613]