384,087 matches
-
joc, de-a hip-hop-ul, de-a societatea de consum, de-a antropologia și, mai ales, de-a literatura. Dar, pentru unii din ei, cel puțin (mai sinceri și mai...verzi), PMM-urile sunt punctul unde se sfârșește fabulația și de unde începe mitologia personală.
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
asemenea amator profesionist, fără studii de specialitate și fără nici o istorie specifică în spate, este pictorul Sabin Opreanu. Cunoscut și impus de multă vreme ca poet, cu precădere în vestul țării (de altfel, orașul său este Băile Herculane), el a început și să picteze, cu mai mulți ani în urmă și după ce a depășit binișor vîrsta de cincizeci de ani. Fără cunoștințe temeinice în ceea ce privește pictura ca disciplină artistică, cu probleme de tehnică și de limbaj bine individualizate, poetul s-a lăsat
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
poetul s-a lăsat purtat exclusiv de instinct și, evident, de un gust artistic în același timp natural și cultivat. Stăpînindu-și deplin sentimentele și deprins din practica poetică să-și coaguleze sensibilitatea în expresie, Sabin Opreanu a refuzat încă de la început orice tentație a temelor picturii, a acelei exteriorități care fascinează firile slabe și compromite grav cele mai bune intenții. Nici portretul, nici peisagistica, nici natura statică și nici măcar fabulația lirico-onirică, acel suprarealism de buzunar, în capacana căruia scriitorul - atît ca
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
ai vieții mele? Vezi tu, Alex. Ștefănescu, asta mă întreb și eu... S-a dus veselia, cu peștișorii argintii cu tot... pesemne într-o țară mai blîndă, într-o epocă mai curată. Dar asta nu înseamnă că nu rîd. - A început un nou an universitar... - Mie îmi plac mult vacanțele. - Cum sunt studenții tăi? - Ca și-n anii trecuți. Învățămîntul universitar a devenit de masă, așa că studenții pe care-i am sînt, cu mici excepții, abia... alfabetizați. Elevii pe care i-
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
pildă, clasa la care am fost dirigintă, aproape toți sînt în străinătate, împrăștiați din Germania și Spania pînă-n Canada și S.U.A. Dar studenții... Cei de la filosofie sînt, firește, cu pretenții, chiar dacă cei mai mulți nu știu să facă o frază corectă. Eu încep în fiecare an cu un mare elan și cu o puzderie de iluzii, dar în sesiune, cînd le corectez lucrările, mă calmez: bravii mei studenți nu pot construi o frază, fac greșeli de ortografie, și, bineînțeles, nu învață nimic. Facultatea
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
interesează acest text, această lume, estetica și teoriile lui Wilde. De aceea, cred că pe scenă este mai degrabă o dezbatere efervescentă de idei, decît dezvoltarea uneia, esențială, care să concretizeze mesajul, să-l ordoneze. Construcția barocă devine obositoare, se încep multe căi, se apucă multe fire și puține sînt conduse pînă la capăt. E o filozofie întreagă pe scenă, simbolistica oglindirii și a oglinzii, sufletul vîndut în schimbul iluziei că tinerețea este veșnică, budoarele luxoase ale plăcerii și voluptăților, rama aurie
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
de "enșpe"ori pe micul ecran intervențiile lui Adrian Năstase, C.V.Tudor ș.a. în legătură cu renunțarea lui Teodor Stolojan la candidatura pentru președinție. Bravo! Ca să nu mai spun că șiroaiele de lacrimi băsesciene mi-au umezit megavijănu' pe la integrate încât a început să arate imagini romboidale și oameni cu capul pătrat - Doamne-ferește-ne!... La "Realitatea Tv", într-o emisiune-maraton consacrată aceluiași eveniment al zilei - abdicarea domnului Stolojan - Robert Turcescu a reușit de vreo câteva ori să facă pe moderatorul în fața lui Mircea Dinescu
"Țepele" – joc dpbrogean de la Basarabi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12414_a_13739]
-
se văd lucrurile de acolo? Ce ecou are viața literară din România la Paris? D. F.: Aș fi tentat să spun de la bun început că nu are nici un ecou, nu se vede. Dar un colocviu internațional precum cel de la Neptun începe să deplaseze sursa acestei lungi eclipse, de care în bună măsură e responsabilă imaginea confuză lasată în exterior chiar de România. Pe de altă parte, nu vreau să fiu nedrept față de cei cîțiva, puțini, editori francezi care se încumetă să
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
că mă obsedează. Cuvîntul se vehicula și înainte să fi luat eu drumul spre Occident. Dacă mă gîndesc bine, cred că deja tăiam cu această ață firavă mămăliga în patru în discuțiile cu viitorii cenacliști de luni, care gravitau la început prin preajma revistei Amfiteatru unde eram eu slujbaș. Și cred că eram și eu entuziasmat îndeobște de latura neconformistă a acestei energii, ușor dezabuzată, ce te îmboldea să dai cu tifla în manieră ,post". Încă nu venise vremea afirmării depline pentru
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
futile probleme de stil, în vreme ce condotierii postmodernismului rămăseseră singurii, chipurile, să sape cu furia lor strict instinctivă la temelia comunismului. E un proces de intenție patent și o gravă deturnare a însăși naturii ficțiunii. Discuția serioasă, ce ar trebui să înceapă prin a pune întrebarea cît mai credem în literatură și de ce (sau: unde ne aflăm? - vezi severul bilanț făcut de Culianu), este coborîtă, iată, la nivelul resentimentelor naționale recente. Nu ai fost postmodernist? Afară! Culmea este că postmodernismul literar românesc
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
Care a fost evoluția ta ca scriitor? Ce experimentezi în prezent? Unde vrei să ajungi cu scrisul? Și, înainte de toate, mai contează scrisul pentru tine atît de mult cum conta pe vremea cînd ne-am cunoscut, în 1970? - Am să încep cu sfîrșitul întrebării. Literatura este tot ceea ce pot să pun eu mai bun în viața mea. Nu spun că este mai importantă decît, să zicem, relația mea umană cu cei apropiați sau decît relația mea anamnezică cu cei dispăruți. Eu
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
mea, din sat, făcuseră sau urmau să facă descoperiri asemănătoare. După o vreme, însă, am uitat totul. Dar s-a întîmplat că, peste cîțiva ani, tot într-o vară, după ce citisem mai toate cărțile de la biblioteca din Prundu Bârgăului, am început să împrumut, nu prea convins, și cărți de poezie. Așa i-a venit rîndul unei antologii de poezie americană tradusă în 1946 (ultimul an în care se mai putea) de poeta și pictorița Margareta Sterian. Și nu mică mi-a
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
au efectuat în Transilvania în secolul XIX, la cererea Scaunului apostolic. Redactate în limbile italiană, latină și română, documentele beneficiază acum de o ediție critică judicioasa, presupunând nu numai necesare traduceri, ci și portrete biografice, informații suplimentare și elucidări. 8. Începând cu 1999, la inițiativa istoricului Ion Bulei, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanista de la Veneția, fondat de N. Iorga, tipărește două publicații proprii: Annuario și Quaderni. Recentul număr din Annuario, purtând girul spiritual și intelectual al istoricului Ioan-Aurel Pop
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
vizitat de crema localității Moruzeni (baroana Frunzetti, văduvă, - consort, șeful de gară + consoartă, popa + consoartă, pădurarul, misogin, deci - consoartă) și de fantomele tinereții sale nesăbuite, adică Isabel (Ioana Moldovan) și propria sa variantă tânără (din nou, Dan Bittman). Dar filmul începe cu prințul 1 fiind călcat de Orient Expres; chiar dacă reușești să crezi că scapă, tot îi vezi mormântul, cu poză cu tot, care atestă c-a dat ortul popii la treizeci-și-nouă de ani, aceeași vârstă la care - aflăm de la Costache
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
Arghezi în nr. 27, Bacovia în nr. 34, Rebreanu în nr. 39). Am urmărit în mod deosebit (și voi urmări în continuare) aparițiile acestei colecții, pentru că este cel mai important proiect postdecembrist de editare academică a clasicilor (coerent, sistematic, eficient). Începând din 1999 și până la mijlocul acestui an, au apărut 47 de volume, într-un format stil "Pleiade", pe o hârtie foarte bună, la Editura Univers enciclopedic, căreia i s-a asociat din 2003 Editura Academiei Române. Cadrul instituțional favorizant este completat
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
tabăra Alianței. Vom vedea, nestăvilit, de ce sunt capabili oamenii lui Iliescu și Năstase în setea lor oarbă după putere și bani. Vor pune la bătaie totul, doar-doar îi vor determina pe adversari să se recunoască învinși chiar înainte de-a începe campania electorală. În aceste condiții, speranța rămâne tot electoratul. Dezvăluirile și scandalurile de presă vor atinge cote apocaliptice, arătând încă o dată iresponsabilitatea și micimea morală a multora din personajele publice de la noi. Fluiditatea evenimentelor nu îngăduie nici un fel de previziune
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
-a și așa mai departe? Dar dacă există asemenea categorii de bolnavi, ce facem cu cei care refuză să fie considerați bolnavi premianți, deși ar avea motive? Bătrîna doamnă s-a ocupat de lucrări de interes public de gradul I, începînd din anii "60, dar nu concepe să i se facă "favoruri". Ar da de la ea pentru alții, nu vrea să ceară nimic pentru ea. Mă plec în fața unui asemenea orgoliu, dar nu îl recomand. Eu cred că într-o țară
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]
-
în străinătate. Doamna despre care vorbesc a fost operată cu vreo două săptămîni în urmă și i-a revenit vederea. Apoi are nevoie de un anumit medicament, Ederen, fără de care era posibil să-și piardă vederea din nou. Fiica doamnei începe de caută prin farmaciile din București. Cercetează metodic, pe rețele - nu există! Caută și prin farmaciile de apartament. Nimic. Mă întreabă dacă nu cumva aș putea face rost de medicamentul cu pricina. Dar îmi spune că mama ei nu mai
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]
-
calitatea științifică a ofertei. Toată "modestia" aparatului filologic, critic și istorico-literar al ediției din 2001 te face să regreți că nu ai în asemenea condiții grafice demne de invidiat marea și (se vede) inegalabila ediție critică a lui Niculae Gheran, începută în 1968 și ajunsă în 2003 la volumul 22, rămânând să se încheie cu un tom consacrat caietelor cu cele mai diverse însemnări ale prozatorului. Dacă ar fi avut această ocazie de a-și revizui ediția critică, în puținele locuri
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
ardelean cu un devotament ce ar fi meritat o astfel de încununare. Așa însă beneficiază de condiții luxoase o ediție nici critică, nici măcar suficient documentată, o ediție improvizată, alcătuită în pripă. Mircea Coloșenco și Ilderim Rebreanu ar fi trebuit să înceapă cu nuvelele lui Liviu Rebreanu, așa ar fi fost firesc dacă ar fi respectat cronologia operei, dar încep cu romanele pentru că editorilor li s-a părut mai ușor de rezolvat acest sector de creație. De aici pornesc de fapt suspiciunile
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
o ediție nici critică, nici măcar suficient documentată, o ediție improvizată, alcătuită în pripă. Mircea Coloșenco și Ilderim Rebreanu ar fi trebuit să înceapă cu nuvelele lui Liviu Rebreanu, așa ar fi fost firesc dacă ar fi respectat cronologia operei, dar încep cu romanele pentru că editorilor li s-a părut mai ușor de rezolvat acest sector de creație. De aici pornesc de fapt suspiciunile despre seriozitatea noii ediții. Nota asupra ediției Rebreanu (p. LXIX-LXII) e o mostră de prestidigitație nereușită, de promisiuni
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
te-ai împerecheat cu vreun partid... Nu mi-a răspuns. A sorbit adânc din pălincă și, după câteva clipe, lăsându-și capul în piept, a adormit. Să fi fost ora terminării emisiunii Andreei Bănică ? Nu știu. Cert este că a început să urle în somn, să se apere de nu-știu-ce cu mâinile și picioarele, să-și frământe trupul ca apucat de friguri... L-am zgâlțâit cât am putut reușind să-l trezesc tocmai când la televizor se trasmitea un reportaj despre
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
Iordan Datcu După o sută de ani de la încheierea ediției princeps, lucrarea lui Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, I-X (1895-1903), începe să fie reeditată, într-o ediție anastatică, semnată de Mugur Vasiliu, cu o prefață de Nicolae Constantinescu, la Editura Scara, unde au apărut deocamdată volumele I-II (2003) și III (2004). Și în secolul al XIX-lea, și cu prilejul
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
expuse metodic. Elogiul merge până acolo încât lucrarea lui Zanne ar avea importanța unei opere originale. Dar ea n-a avut la Academia Română doar susținători, ca B.P. Hasdeu și Nicolae Ionescu. Dintr-o scrisoare a lui Zanne aflăm că la început academicianul Petru Poni, chimist și mineralog, a spus că lucrarea nu trebuie tipărită, fiind o... prostie. Ultima contestare a fost semnată S.Fl. Marian, care, propus să refere dacă lucrarea merită premiul cel mare, a scris că ea nu este
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
trist s-a trecut la interdicția de a fi singur. La ce bun să fii singur, cînd în lumea de astăzi se comunică atît de ușor? A curs și atîta cerneală filosofică ca să ni se explice că individul uman nu începe să existe decît atunci cînd se deschide spre celălalt. Poate că este adevărat, poate că marii schivnici erau doar niște supremi orgolioși, iar de deschis se deschideau numai spre ei, trecînd prin dedublare sau prin divinitate. Dar cum se face
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]