76,615 matches
-
în mijlocul cercului. Restul fiind așezați cu fața la conducător al cărui scaun rămâne liber. La semnalul de începere, conducătorul încearcă să ocupe scaunul (cercul) fiind împiedicat de jucătorii care se mută spre dreapta sau spre stânga, de pe un scaun pe altul. Dacă încercarea reușește, devine conducător jucătorul care a ocupat scaunul liber. 36.Acul și ața O parte din jucători sunt așezați în cerc ținându-se de mâini, cu fața spre centru. Un număr de 8-9 elevi, așezați în flanc, ținându-se de
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
arab, format de Abbasizi și al Imperiului Bizantin. Ridicarea turcilor otomani a fost posibilă datorită faptei necugetate a papei, care a trimis cavalerii apuseni cu semnul crucii pe mantia albă, nu împotriva islamicilor, ci împotriva împăratului bizantin, în anul 1204. Încercarea de dezmembrare a Imperiului Bizantin și crearea acelui Imperiu Latin de Răsărit, aflat sub incidența papei și a catolicismului a dus la creșterea puterii otomane. Tentativa lui Alexios al III-lea Anghelos de a se refugia în Niceea și apoi
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
lui Walérand de Wavrin, cavaler burgund, în coaliție cu Iancu de Hunedoara și Vlad Dracul, va încerca, în anul 1445, recucerirea cetăților românești de la Dunărea de Jos. Iată ce spune Walérand de Wavrin, care a fost și cronicar, despre acestă încercare: „După ce cardinalul seniorul de Wavrin și românii au plecat de la castelul Turcan, a doua zi ei au ajuns în insula Giurgiului, unde era o cetate puternică, pătrată, cu patru laturi lungi de zid și la colțul fiecărei laturi era câte
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Sultanii care au urmat după Soliman Magnificul au stat mai mult în palatul Topkapî din Istanbul, fiind considerați conducători trândavi. În timpul lui Selim al II-lea (1566-1574) vor fi încurajate intrigile, traficul de influență și va prolifera corupția. O ultimă încercare de a păstra tonusul expansionist al Imperiului Otoman a fost asediul Vienei, din 1683. Deși marele vizir Kara Mustafa promisese sultanului că se va întoarce cu cheile de la porțile Vienei, acest lucru n-a fost posibil. Dacă, până atunci, Polonia
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
eliberarea lui Selim al III-lea, detronat și ținut ostatic de către cler și ieniceri. Din păcate Selim n-a putut să fie reinstalat pe tron, acesta fiind decapitat, din ordinul sultanului Mustafa al IV-lea. Se încheia o domnie cu încercări de reformare a societății otomane, dar și cu înfrângeri militare, care vor diminua prestigiul orgoliosului Imperiu al turcilor. Un alt sultan care a încercat să mențină un echilibru în zona balcanică, dar, va suferi o înfrângere în două războaie cu
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
În aceste condiții, oile spaniole cu lână fină au fost supuse unor acțiuni intense de selecție, iar prin intervenția directă a omului, concomitent cu îmbunătățirea condițiilor de hrănire și întreținere, s-au format primele rase cu lână fină. În Marea Britanie încercările de formare a unor rase de oi cu lână fină au eșuat deoarece climatul oceanic excesiv de umed este foarte greu suportat de acest tip de ovine. Cu toate că în rasă curată ovinele Merinos nu s-au “impus” în insulă, acestea se
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
exploatate în comun și accesibile tuturor membrilor comunității. Exploatarea lor se făcea după reguli stabilite la nivelul comunității și monitorizate și impuse de către adunarea obștească. Sistemele de reguli erau diferite de la o obște la alta, ceea ce a complicat foarte mult încercările ulterioare de stabilire a unei ordini juridice la nivelul întregii zone a Vrancei (Stahl, Serafim, 1939). Totuși, sistemul de reguli era funcțional datorită particularităților grupurilor implicate. Pentru a fi eficiente, regulile trebuiau stabilite ținând cont de particularitățile sistemului de resurse
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
care este distribuția autorității în cadrul comunității, cum se face legătura dintre alegerile individuale și deciziile colective, cum circulă informația și care este modul în care vor fi distribuite beneficiile (Ostrom, 2003, p. 66). Aranjamentele instituționale sunt perfectibile prin intermediul procesului de încercare și eroare. Durata mare în timp a sistemului de resurse comune și a relațiilor existente la nivelul comunității face ca diferitele probleme de funcționare a sistemelor de reguli să poată fi corectate de către cei care trebuie să le respecte. Experimentele
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a proprietății asupra pământurilor. Obștea, organ de alegere colectivă, considera proprietatea ca fiind comună și utilizată în devălmășie, iar statul, prin Codul Civil (nivel constituțional) nu recunoștea proprietatea devălmașă , ci doar proprietatea privată. Analizele lui H.H. Stahl relevă faptul că încercările oficiale de stabilire a drepturilor de proprietate s-au dovedit extrem de complicate (Stahl, Serafim, 1939; Stahl, Costa-Foru, 1932). În faza inițială, reglementarea situației juridice a terenurilor a ținut cont de sistemul existent în cadrul devălmășiei absolute. În Vrancea nu exista individualizarea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
mai mare de resurse. Acaparatorii locali vor vinde terenurile deținute către cei din afara comunității. Acest lucru era posibil datorită diferențelor majore care existau între regulile de la nivelul constituțional și regulile de la celelalte niveluri. Schimbarea putea fi rezultatul unui proces de încercare și eroare care afecta modul în care se desfășurau interacțiunile. Inițial în satele vrâncene principiul fundamental de utilizare a bunurilor comune era cel al devălmășiei absolute. Acest principiu s-a modifică odată cu evoluția tipului de organizare a satului de la satul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
pentru agricultură și creșterea animalelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 215). Odată cu dezvoltarea economică și cu creșterea valorii produselor generate de bunurile comune apare faza de supraexploatare. Dezvoltarea economică aduce după sine și începutul desființării regimului devălmășiei absolute prin apariția încercărilor tot mai dese de ieșire din indiviziune și delimitare a drepturilor de proprietate . În cadrul regimului devălmășiei absolute existau anumite forme incipiente de proprietate asupra unor locuri. Aceste drepturi de proprietate, cunoscute sub numele de stăpâniri locurești , nu erau permanente, ci
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
îngrășării cu bălegar (Stahl, 1998, vol. I, pp. 275-276). Tehnica pârjolului: ca și în cazul defrișării prin incendiere, se urmărea îngrășarea și fertilitatea mai îndelungată a solului. Tehnica pârjolului putea deveni o amenințare pentru recolte, ceea ce a dus la o încercare de reglementare a acesteia la nivel constituțional. În 1785, M. Șutzu a încercat să limiteze aplicarea acestei tehnici la primăvară și toamnă; la rândul său, Divanul a cerut oprirea unei astfel de practici. Aceste reguli nu au avut însă niciun
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
trecerea la producția capitalistă de mărfuri, la spargerea obștii în gospodării autonome și la transformarea devălmășiei în proprietate individuală. O a doua cale de desfășurare a procesului de dizolvare a devălmășiei absolute este una violentă și extraeconomică și constă în încercarea de aducere a țăranilor în stare de aservire (Stahl, 1998, vol. II, p. 14). Contractele de vânzare-cumpărare vin în contradicție cu regulile specifice devălmășiei absolute. Posibilitatea de a obține indigenatul sătesc prin cumpărare ridică probleme în ceea ce privește relațiile sociale predominante în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
creșterea demografică (este cauză separată, dar acționează în aceeași direcție, motiv pentru care este notată aici) ; - îmbunătățirea, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a transportului și a tehnologiei de exploatare. De-a lungul timpului, au existat diverse încercări venite din partea unor actori privați puternici de a-și apropria întregul teritoriu, părți ale acestuia sau foloase ilicite de pe urma sa. În ordine cronologică, primele încercări au venit din partea boierilor care au încercat să transforme aranjamentul devălmaș în moșie. Prima astfel
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
-lea, a transportului și a tehnologiei de exploatare. De-a lungul timpului, au existat diverse încercări venite din partea unor actori privați puternici de a-și apropria întregul teritoriu, părți ale acestuia sau foloase ilicite de pe urma sa. În ordine cronologică, primele încercări au venit din partea boierilor care au încercat să transforme aranjamentul devălmaș în moșie. Prima astfel de tentativă a venit din partea boierului Roznovanu și a atras un proces complicat în divanul domnesc care a durat 16 ani. Această acțiune colectivă îndelungată
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
astfel de tentativă a venit din partea boierului Roznovanu și a atras un proces complicat în divanul domnesc care a durat 16 ani. Această acțiune colectivă îndelungată a întărit în mod semnificativ coeziunea internă a aranjamentului și rolul nivelului confederativ. Alte încercări au venit din partea a diferiți cămătari, a negustorului unic și a foștilor delegați în procesul menționat mai sus, dar nu au generat efecte deosebite. În sfârșit, un al treilea val a venit din partea primelor companii de exploatare industrială a lemnului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a toată Vrancea” în Năruja; satului Spinești i se lasă 30 lei „pentru moș Toder Țârde, umblând și el pentru giudecăți”, satului Negrilești, alți 12 lei „pentru ostenelile lui Taftă, ce și el au fost în giudecată pentru moșiile Vrăncii”. Încercările de constituire a posesiunilor private cresc în perioada următoare. Un șir de episoade menționate sunt legate de preotul Șerban și urmașii acestuia, care încearcă să capitalizeze avantajul ridicând pretenții la proprietate privată și alte privilegii financiare (vezi Jalonul III mai
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
conjuncturi particulare. Secțiunea va nota pe scurt trei evoluții generale importante care au avut loc în perioada dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și colectivizare. Toate trei sunt generate de introducerea Codului silvic din 1881 și a celui din 1910. Încercările de a obține un statut de exceptare de la prevederile primului cod nu au avut succes (Chirilă, 2005, p. 100). 4.6.1. Externalizarea exploatării industriale a resursei Faza cea mai avansată a integrării economice a obștii vechi în piețele interne
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
apetenței de consum, creșterea demografică), acest lucru a facilitat integrarea treptată a zonei în economia națională, dar a cauzat și importante alterări ale structurii stimulentelor, anume în direcția teritorializării și privatizării resurselor. În plus, a crescut mizele și frecvența diverselor încercări de apropriere privată venite din exteriorul și interiorul aranjamentului. În raport cu aceste presiuni de teritorializare, privatizare și apropriere, am observat că nivelul confederal al aranjamentului a funcționat mai degrabă satisfăcător, administrând timp de 150 de ani procesele de teritorializare și privatizare
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
am observat că nivelul confederal al aranjamentului a funcționat mai degrabă satisfăcător, administrând timp de 150 de ani procesele de teritorializare și privatizare și arbitrând conflictele asociate, apărându-se cu succes împotriva apropriatorilor externi și ieșind chiar întărit din aceste încercări. Procesele de teritorializare și privatizare au fost adaptări ale sistemului, constând în îmbunătățirea drepturilor de proprietate astfel încât să maximizeze nivelul de captare a beneficiilor rezultate din exploatarea resurselor pe baze cât mai corecte. Încercările de apropriere de către boieri și alți
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și ieșind chiar întărit din aceste încercări. Procesele de teritorializare și privatizare au fost adaptări ale sistemului, constând în îmbunătățirea drepturilor de proprietate astfel încât să maximizeze nivelul de captare a beneficiilor rezultate din exploatarea resurselor pe baze cât mai corecte. Încercările de apropriere de către boieri și alți actori externi au crescut coeziunea internă, unind participanții împotriva unor dușmani comuni pentru lungi perioade de timp, ceea ce a întărit identitatea și a crescut capitalul social. Deși dau perfectă dreptate tezei lui Stahl, în
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mod iar preŃul este determinat avem de-a face cu transmiterea dreptului de proprietate și a riscurilor la momentul încheierii contractului. V.3 Vânzarea pe încercate Vânzarea pe încercate este acea vânzare la care obiectul vânzării este supus la o încercare de către cumpărător sau de către un expert pentru a se determina dacă însușirile îl fac apt pentru folosinŃa de la destinaŃie. De exemplu se poate face o astfel de vânzare în cazul unui câine de vânătoare care înainte de cumpărare poate fi verificat
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
valorii lor, deci dau sau nu calitate lucrului. Cu alte cuvinte contractul de vânzare pe încercate este un contract încheiat sub o condiŃie așa cum este stipulata în articolul 1302 Cod Civil “vinderea făcută pe încercate este totdeauna presupusa condiŃională până la încercare”. Lucrul poate fi refuzat pe motiv de neîndeplinire a calităŃilor prezentate. Dacă avem un litigiu se poate cere o expertiză care să ateste însușirile lucrului. Acest contract se încheie în momentul relizării acordului de voinŃă al părŃilor asupra lucrului vândut
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
lucrului. Acest contract se încheie în momentul relizării acordului de voinŃă al părŃilor asupra lucrului vândut și asupra preŃului tranzacŃiei. Dat fiind un contract aflat sub o condiŃie suspensiva, obligaŃiile părŃilor depind de îndeplinirea condiŃiei adică de concluziile cumpărătorului după încercarea bunului. Contractul crează în sarcina cumpărătorului obligaŃia de încercare a lucrului. Dacă acesta nu execută această sarcină vânzătorul poate cere executarea sau rezoluŃiunea contractului. Trebuie subliniat, în cazul acestui tip de contract de vânzare, că dreptul de proprietate nu se
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
de voinŃă al părŃilor asupra lucrului vândut și asupra preŃului tranzacŃiei. Dat fiind un contract aflat sub o condiŃie suspensiva, obligaŃiile părŃilor depind de îndeplinirea condiŃiei adică de concluziile cumpărătorului după încercarea bunului. Contractul crează în sarcina cumpărătorului obligaŃia de încercare a lucrului. Dacă acesta nu execută această sarcină vânzătorul poate cere executarea sau rezoluŃiunea contractului. Trebuie subliniat, în cazul acestui tip de contract de vânzare, că dreptul de proprietate nu se transmite la încheirea contractului deoarece contractul este încheiat sub
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]