13,635 matches
-
că mi s-a părut necesar, în primul volum, care este esențialmente o reflecție asupra lumii fizice, să-l citez pe Lupasco, mai ales pe acel Lupasco pe care îl citisem cel mai intens. Al doilea volum l-am făcut îndeosebi plecînd de la referințele și de la literatura biologică pe care am studiat-o. Poate că această operă nu era prezentă în memoria mea, pentru că acolo se afla primul Lupasco. Nu e o înstrăinare, în opinia mea, e o scăpare. E o
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
în diferite auxiliare/culegeri de texte literare pentru copii chiar titluri fragmentelor respective 310). În cadrul procesului instructiv-educativ, importantă este în etapa de proiecție/pregătire a acestuia selecția 311 operată de educator/educatoare în sfera textelor din literatura pentru copii, centrată îndeosebi pe conceptele de accesibilitate și accesibilizare atât la nivelul conținutului (al mesajului transmis), cât și la cel al formei (al limbajului valorificat), iar în cadrul demersului propriu-zis realizarea unui parcurs dinspre didactica receptării și a decodării unui text literar de către copiii
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
energetic, filosofia lui C. Rădulescu-Motru, din perspectiva structurii formale a unui concept fundamental în filosofia kantiană: conceptul finalității. Bibliografia a fost completată cu titluri de lucrări semnificative pentru demersul din carte, publicate după apariția primei ediții a acesteia. Este vorba îndeosebi despre ediții noi ale unor lucrări ale lui C. Rădulescu-Motru și ale lui Imm. Kant (traduceri noi în limba română) și lucrări, studii despre operele filosofice ale acestora. Se cuvine să mulțumesc, pentru felul în care mi-a fost întâmpinată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Influențele, în cazul filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, sunt mai degrabă atitudini exemplare ale unor contemporani, profesori ai săi, pe care el le-a prelucrat în propria sa atitudine, uneori cu mult mai pronunțat filosofică. Astfel, Titu Maiorescu i-a inspirat îndeosebi partea de filosofie socială a operei. Iar profesorul sau de psihologie de la Leipzig, W. Wundt, i-a influențat mai cu seamă lucrările psihologico-aplicative și, poate, sub aspect metodologic, pe cele de psihologia poporului român. A luat cunoștință cu filosofia lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
una dintre premisele sale. Premisele unei filosofii sunt gânduri lucrătoare în "sistemul" ei. Așadar, ele se regăsesc în toate momentele acestuia. Unele dintre premisele personalismului energetic sunt propriu-zis filosofice, altele extrafilosofice: culturale, politice, psihologice etc. (Premisele formulate aici au semnificație îndeosebi în ordinea interpretării personalismului energetic ca reconstrucție a umanului. De altminteri, nu mi-am propus prezentarea pe larg a surselor și premiselor într-o secțiune anume a lucrării, dar vor fi evocate și, uneori, prezentate pe larg cele care au
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se înfățișează ca o condiție necesară (uneori, și suficientă) pentru orice reconstrucție filosofică. Șansele și limitele, problemele, intențiile și modelul de cunoaștere pe care le-ar întruchipa o asemenea disciplină sunt discutate de filosoful german amintit mai devreme, Max Scheler, îndeosebi în lucrarea Locul omului în cosmos.35 În perioada în care apăreau studiile de antropologie filosofică ale lui Max Scheler, în filosofia europeană se petrecea un alt fapt semnificativ pentru destinul problemei omului; este vorba despre încercarea lui Martin Heidegger
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în care apăreau studiile de antropologie filosofică ale lui Max Scheler, în filosofia europeană se petrecea un alt fapt semnificativ pentru destinul problemei omului; este vorba despre încercarea lui Martin Heidegger de a interpreta într-un mod "antropologic" Criticile kantiene, îndeosebi Critica rațiunii pure, pornind de la ideea că în filosofia critică se află, ca fapt esențial, un discurs asupra omului ca ființă finită. Pe acest temei, Heidegger scotea la iveală sensuri ale modelului unei ontologii a umanului ca "ontologie fundamentală"; modelul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și, în al doilea rând, să realizeze treapta următoare de generalizare, cea filosofică propriu-zisă"106. De aceste niveluri putem lua cunoștință fie urmărind succesiunea lucrărilor filosofului (astfel, primele studii, între care Știință și energie (1901), Puterea sufletească (1908) abordează personalitatea îndeosebi din punct de vedere științific, pe când în următoarele, cum ar fi Elemente de metafizică (1912) Personalismul energetic (1927), Vocația, factor hotărâtor în cultura popoarelor (1932), personalitatea este vizată în forma "generalizărilor" filosofice); fie orientându-ne către problematica personalismului energetic, pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca un punct de echilibru între natură (condiționat) și Absolut (Necondiționat). Deși în scenariul determinismului prin finalitate, construit în analogie formală cu conceptul kantian al finalității, lipsește instanța Divinității, totuși, în aplicarea sa, corespunzătoare "lucrării" sale ordonatoare pentru evoluția universului, îndeosebi în faza sa umană, reperul Absolutului este prezent. Omul nu poate fi judecat decât prin această poziție intermediară; el finalizează evoluția energiei-ca-natură, iar finalitatea este expresia "neputinței" lui de a se desprinde total de natură, pentru a deveni absolut. Finalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sa problematică) în modelul unei ontologii a umanului. Ceea ce urmează în planul interpretării de față are și sensul de a justifica această ultimă evaluare, de altfel firească, într-o oarecare măsură, chiar pe temeiul celor prezentate până aici în privința legăturilor îndeosebi formale dintre personalismul energetic și filosofia lui Kant. I.4. Corespondențe antropologice între personalismul energetic și filosofia kantiană Se cuvine să formulăm în finalul acestui capitol al cărui demers a condus către ideea că personalismul energetic poate fi socotit, după
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitate; ea dobândește universalitate prin extindere, din orizontul personalizării, la totalitatea existenței. Punctele de vedere asupra locului finalității în filosofia lui C. Rădulescu-Motru se înscriu într-un spațiu de interpretare cuprins între susținerea fără rezerve a finalismului ca notă definitorie, îndeosebi a ultimilor lucrări ale operei sale ("Rădulescu-Motru nu opune determinismului "mecanic" un alt tip de determinism, ci în mod neechivoc finalismul"150) și aprecierea personalismului energetic ca o concepție determinist-teleologică ("Concepția lui C.Rădulescu-Motru e o concepție deterministă, teleologică, energetică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un plan spiritual"170. Kant nu este interesat de problema genezei timpului, ci de funcțiile acestuia pentru cunoaștere, în sensul întemeierii posibilității cunoașterii științifice ca necesară și universală. C. Rădulescu-Motru contestă tocmai inadecvarea timpului, în înțeles kantian, la rezultatele științelor, îndeosebi ale psihologiei, din perioada postkantiană. "Filosoful român credea că progresele pe care le-ar fi făcut psihologia de la Kant încoace ar crea premisele rezolvării problemei sale (problema posibilității unei cunoașteri cu valoare necesară și universală n. C.) pe baza datelor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
destinul se impune conștiinței și faptul că intuiția destinului este mistică sunt limitați prin semnificația lor în această privință. Dar ei îi oferă lui C. Rădulescu-Motru motivația câtorva reflecții asupra stării timpului celui de-al doilea război mondial. Fiecare factor, îndeosebi primii doi afirmarea valorii omului și a grupului social și dinamica ireversibilului semnifică și cele două operații prin care dobândește justificare formală determinismul prin finalitate. Prin delimitarea unui spațiu al umanului, adică al finalității (spațiu care semnifică, uneori, zona fenomenelor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
extraordinare; c) gândește în intuiții concrete, nu în cuvinte abstracte; d) la copil nu este prezentă judecata obiectivă, manifestându-se tendința de antropomorfizare. Problema personalității copilului și a analogiei sale cu personalitatea primitivului este discutată și în Cursul de psihologie (îndeosebi Partea a IV-a, II, 1). Și aici autorul pledează pentru considerarea copilului nu ca un "matur redus", ci ca o individualitate de-sine-stătătoare. Prin urmare, între dezvoltarea psihică a copilului și cea generală a omului, începând cu primitivul (a personalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
logice", în lucrările de tinerețe (Știință și energie, mai cu seamă) fiind valorizată mai mult continuitatea. Astfel, totul este energie; omul este scop final al evoluției, având un specific existențial determinat, fundamental, prin natura sa "energetică". În ultimile lucrări însă (îndeosebi în Etnicul românesc și în Morala personalismului energetic), discontinuitatea este întărită, fără a fi pus în pericol echilibrul formal dintre ea și continuitate (așa cum se poate constata și din însemnările de după 1943201). Aceasta din urmă pare a nu mai fi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
într-un "impas" teoretic cu această explicație strict energetistă, dacă ne raportăm la modelul de filosofare corespunzător ipotezei personalist energetice pus la punct în lucrări mai târzii. Scopul lui C. Rădulescu-Motru este, acum la început, de a schița programul științei (îndeosebi al psihologiei) angajată în cercetarea manifestărilor energiei; rezultatul este însă o construcție metafizică ce conține îndemnuri către cunoașterea științifică, dar, în fond, o "metafizică inductivă" (foarte apropiată de un demers pozitivist). Ea este centrată pe individ pentru că, deși C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
explicațiile "locale", la nivelul detaliilor, în construcția lui Ostwald. Mai departe va fi evidențiat și celălalt sens, sesizabil mai cu seamă atunci când autorul lucrează la nivelul rosturilor "globale", "sintetice" ale principiului energiei. În prezentarea de față, diferența menționată este semnalată îndeosebi la nivelul conceptelor fundamentale utilizate de Ostwald pentru a construi o "imagine" a lumii ca totalitate: energia (pur și simplu) și "imperativul energetic". Diferența viziunii energetiste, în primul ei sens, față de personalismul energetic (nu față de energetismul lui Rădulescu-Motru din Știință
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a împiedica transmiterea ereditară a instinctului de ucigaș. În sistemul lui W. Ostwald, o asemenea idee este firească, întrucât ceea ce contează pentru om ca ființă socială este ameliorarea transformărilor de energie pe care le intermediază omul însuși. Orice faptă antisocială, îndeosebi omuciderea, introduce o dereglare în aceste transformări. Prin urmare, este firească blocarea oricărei fapte de acest fel și este naturală utilizarea oricăror mijloace pentru a împlini acest scop. Educația și renașterea spirituală a omului, bazate pe posibilitatea lui de a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
definiției personalismului cu care lucrează C. Rădulescu-Motru poate cuprinde filosofii diferite din toate epocile istorice. De altminteri, aceasta este intenția autorului. El susține că și filosofii antici au lucrat cu un anume înțeles al persoanei, deși abia la stoici și îndeosebi la "scolasticii evului mediu" poate fi întâlnită o înțelegere a personalității apropiată de modelul ei modern. Leibniz este filosoful care a influențat viitorul personalismului prin monadologia sa. Dar abia Kant îi oferă deschiderea unui model filosofic veritabil, căci el își
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Elementelor de metafizică 1912) conținea termenul "personalism" (cu referire la propria doctrină), cel cu care Renouvier își numise una dintre lucrări (Le personnalisme 1903) și însăși doctrina sa filosofică. Scopul explicit al lui Vasile Băncilă era acela de a semnala îndeosebi diferențele dintre cei doi gânditori, pornind de la faptul că există cel puțin o asemănare fundamentală între ei: inspirația kantiană care a condus către personalismul lor. Iată cum sistematizează interpretul deosebirile dintre aceste două filosofii personaliste. Ar exista între ele, mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
renouvieristă e dată de la început. Personalitatea, în sistemul personalismului energetic, rezultă ca formă finală a evoluției energiei. Desigur, alte diferențe semnificative, precum și unele asemănări între operele celor doi gânditori, pot fi scoase la iveală apropiindu-ne de ideile, demersurile lor, îndeosebi de cele renouvieriste, care nu au constituit obiect al interpretării până acum, în lucrarea de față. Personalismul lui Renouvier este forma pe care o ia viziunea sa asupra lumii și mai cu seamă asupra relațiilor dintre om și Dumnezeu. Concentrat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
asupra omului este, totuși, prinsă în cadre diferite la cei doi filosofi. C. Rădulescu-Motru reconstruiește filosofic, pornind de la datele științei experimentale, ajungând la o reconstrucție de ontologie a umanului prelungită într-o teorie a educației. Em. Mounier reconstruiește filosofic, pornind îndeosebi de la surse teologice, ajungând la un "proiect personalist" care are sensul unei metode de ameliorare a persoanei, de pregătire a ei pentru a reface modelul divin. Prin realizarea sa, persoana se depășește pe sine; ea lucrează nu pentru desăvârșirea propriului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ofere temeiul pentru o "lucrare" în acest sens. De aceea cred că modelul filosofic personalist energetic are încă puterea de a institui proiecte metafizice. Nici alte filosofii contemporane care reconstruiesc umanul în formule filosofice asemănătoare personalismului energetic (și mă refer îndeosebi la unele variante personaliste) nu ajung și la o reinstaurare a fundamentului metafizicii, deși un asemenea act ar fi cu totul firesc, în orizontul lor. Primul pas într-o desfășurare nu este desfășurarea întreagă. Așa se petrec lucrurile cu personalismul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și filosofia, București, Editura Paideia, 1997, p. 222. 23 Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, în vol. Critica rațiunii practice, București, Editura Științifică, 1972, p. 5. 24 Ibidem 25 A se vedea și Husserl, Idées directrices pour une phénoménologie, Paris, Gallimard, 1950 (îndeosebi Secțiunea I); Gheorghe Vlăduțescu, Deschideri către o posibilă ontologie, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987 (Partea: Formal și material în construcția ontologică). 26 Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, București, Editura Humanitas, 1995, p. 47. 27 Antropologia filosofică, ontologia umanului, "ontologia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Dincolo de bine și de rău, București, Editura Humanitas, 1991, p. 168. 248 Ibidem, p. 136. 249 G. Deleuze, Nietzsche et la philosophie, PUF, Paris, 1988, p. 211. 250 A se vedea în acest sens chiar micromonografia Nietzsche a lui Rădulescu-Motru, îndeosebi cap. XI: Despre știință și cap. XII: Obiectivitatea științifică. 251 Nietzsche, Op. cit., p. 119. 252 Idem, Știința voioasă, în vol. Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, București, Editura Humanitas, 1994, p. 129. 253 Nietzsche, Dincolo de bine și de rău, p.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]